Gunoiul oraşului

La noi problemele-s mai mici,
Gunoiul se ridică, dacă
"Ghiaurii" ce trăiesc pe aici
Mai au din ce şi pot să-l facă.

epigramă de Constantin Păun
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Emisiune la rRomania TV, tembeliziunea manipulatoare a unui mare infractor, aservită PSD-ului. Moderatori şi invitaţi: gunoiul A, gunoiul B, gunoiul C,..., gunoiul X, gunoiul Y, gunoiul Z. O grămadă de gunoaie!...

aforism de George Budoi din Pamflete şi satire (1 aprilie 2021)
Adăugat de Gheorghe BUDOI
Comentează! | Votează! | Copiază!

Aici

Aici au trăit străbunicii,
Aici au trăit şi bunicii.
Aici îmi trăiesc şi părinţii,
Aici mi-au dat lumina, zeii şi sfinţii.
Aici îmi trăiesc cinci copii,
Aici se joacă şi fac năzdrăvănii.
Aici îmi trăiesc toţi nepoţii,
Aici vor trăi şi strănepoţii.
Aici este locul celor plecaţi,
Aici noi îi plângem, pe cei îngropaţi.
Aici ne hrăneşte şi râul şi ramul,
Aici a trăit, trăieşte şi va trăi, tot neamul.

poezie de Dumitru Delcă (12 martie 2012)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Angela Chiuaru vrea să-l "facă ca lumea pe Adam"

Din coaste poate-ai reuşi
Să-l faci ca lumea, chiar în Rai,
Dar la Adam ar trebui
Să-i pui la urmă, ce tu n-ai!...

epigramă de Constantin Păun din Nişte epigramişti (2002)
Adăugat de Constantin Păun
Comentează! | Votează! | Copiază!

Regizorul

Ca spectacolul să vadă
Zice-o damă mititică:
"Las' cortina să mai cadă,
Numai dacă se ridică!"

epigramă de Constantin Păun din Printre epigramiştii olteni (2008)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Refugiul

REFUGIU

Refugiul meu nu e aici, printre litere... Aici eu trăiesc,
Refugiul imi este, sămânţa mea de copil, în tine!
Ce-aş fi?.. Că nu aş mai şti, de atâta dor, de foşnesc
Brazi... Prinşi în sol omenesc, cu aripi de leagăn se-mbină-
Eu, muma ta, când vin din mine, când vin din mine.

Nici o umbră de ceaţă nu e pe lume alături de noi,
În spate, simt sufletul stă statuat, refugiul lui e absent,
O noapte şi aceea e clară pentru el, e gata de război-
Eu nu am refugiu, puiul meu, mai cald, decât cel împăcat -
Eu, muma ta, când vin din noi, când vin din noi.

Şi atât cât voi fi, veştile sunt între noi, ca un greu hotar,
Cu aceste suliţe, toţi anii, care mai rămân, se rămolesc,
Eu, însă, la candela aprinsă aş ţese zi şi noapte la iţar,
Numai tu să vii la mine, gânduri peste tine să-ţi tămăduiesc...
Eu, muma ta, cât te iubesc, cât te iubesc...

Aici eu trăiesc, dar pentru voi pot iubi, de dor să contenesc,
Ochiul, care plânge să-l închid, să-l las să mi-l vezi, cum e-
Aşa umezit, vei şti, cum am avut curajul să te-ndulcesc
Cu un cânt de- al meu, de mamă, când frunza pare uneori pustie,
Eu, muma ta, când voi să fiu vie, când voi să fiu vie...

poezie de Lilia Manole din volumul "Cuvinte nestinse" (2014)
Adăugat de liliamanole
Comentează! | Votează! | Copiază!

Aici nu se intră

Aici nu se intră,
E un blestem ai rădăcinilor
care s-au unit în pământ!
Cine calcă pata de cerneală,
se înroşeşte din cauza globulelor
care plutesc acum în ozonul de munte.
Nu se intră şi nu se iese,
decât dacă accepţi să rămâi rănit
şi nebandajat...
Dacă porţi rana prin lume,
ca toţi să te privească, precum un pom
răsărit şi necunoscut după prima frunză!
Aici nu se intră, domnilor,
decât dacă suportaţi pata de cerneală,
plină cu globule care nu mai dispar,
niciodată!...

poezie de Constantin Păun din Elegie neterminată (1993)
Adăugat de Constantin Păun
Comentează! | Votează! | Copiază!

Bebe

Un copil ce gângureşte
Şi nu mai ridică tonul,
Doar atunci când zugrăveşte,
Cu ce i-a produs... pardonul!

epigramă de Constantin Păun
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rugă din adâncuri

Drumeţule, să nu mai plângi!
Te rog durerea să-ţi înfrângi
Şi amintindu-ţi poanta mea
Să mori de râs aici, aş vrea.

epigramă de Constantin Păun din Cimitirul vesel (2000)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

De când...

De când am inima chirnavă
Sunt trist şi mă trezesc plângând,
Căci nu mai pot să-ntind o avă
Ce putrezeşte în cui... stând!

Privesc cu jind la prostovolul
Ce nu mai pot să-l mânuiesc
Şi simt că mi s-a-ncheiat rolul...
Azi, doar, din amintiri trăiesc!

poezie de George Ceauşu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Se cere eficacitatea epigramei

Vrei ca "punctul de vedere",
Să-l pun repede pe "I",
Suntem şi noi de părere!
Pune-l dumneatale, "Şi"...

epigramă de Constantin Păun din Nişte epigramişti (2002)
Adăugat de Constantin Păun
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sănătatea de fier

oamenii din ce în ce mai bolnavi
îi copleşesc pe cei din ce în ce
mai morţi nu mai pot respira. cei

rămaşi sănătoşi ar trebui să facă
ceva ce să facă dacă boala şi ea
face ravagii în sănătatea de fier.

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Democraţia

Democraţia, măi Ioane,
O au zeci de milioane,
Noi aici, o ştim cu toţii...
Avem ce ne lasă "hoţii"!

epigramă de Constantin Păun din Nişte epigramişti (2002)
Adăugat de Constantin Păun
Comentează! | Votează! | Copiază!

Când e să facă un bine, omul cumpăneşte îndelung dacă să-l facă; atunci când e să facă un rău, cumpăneşte îndelung cui anume să-l facă.

aforism de George Geafir din Strigătul tăcerii (2009)
Adăugat de Cristina Paula Cristescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ce pot să mai fac?
Te-am văzut, m-ai chemat...
Am greşit destinul.

haiku de Constantin Păun din Cristale haşurate (2008)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Gunoiul şi măturoiul

Temeţi-vă de-aceia ce doresc
Satira s-o alunge de la noi:
Gunoiul e gunoi şi e firesc
Să fie supărat pe măturoi...

epigramă de Emil Krotki din Râsul lumii la români (2010), traducere de A. Orheianu
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Timpul ca un câine

Timpul ca un câine latră uneori,
Trăiesc idei, mor cu idei, mai şi trăiesc,
Dumnezeu a vrut pace, dar tot mai apr răni grave
Pe suprafaţa pământului, este un om mai mare
Acest pământ, iar timpul latră la el.
În faţa cui să-ngenunchiez, poate în faţa mea?
Poate mi-e sete doar de moarte?
Poate vreau să intru în imperiul întunericului?
Fără spaimă. Nu este ceva eroic, dar nici să trăieşti
În nemurire nu e ceva eroic.
Mai bine noi vom prinde infinitul chiar de coarne,
Aşa, să-i rupem dinţii, coarnele, să-l dezvăţăm
De lunga sa domnie peste noi.
Eulalie, sunte şi lumină, un idol se ridică şi-apoi moare.
God gave a loaf to every bird, poftim. OK?

poezie de Boris Marian Mehr
Adăugat de Boris Marian Mehr
Comentează! | Votează! | Copiază!

De moarte

trăiesc să-l fac pe tata mândru
de fetiţa lui frumoasă
să-l fac să uite că-ncerc să nu-l mai iubesc
trăiesc să uit nopţi petrecute
pe gresia rece din baie
făcându-mi curaj să tai mai adânc
şi să simt şuroaiele de sânge
cum ţâşnesc şi-alunecă uşor
până ajung pe podea
să-i uit consistenţa aia unsuroasă
şi mirosul insuportabil de fier

trăiesc să fac, să simt, să dau
şi mai ales să iau
bucuria pe care mi-o împart alţii

poezie de Simona Bălan
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Evoluţie

În prezent
omenirea are energie
cât să făurească
mici sateliţi
în jurul planetei
dacă ar avea
mai multă energie
ar putea să facă
o planetă cu sateliţi
dacă ar avea
mai multă energie
ar putea să facă o stea
cu planete în jurul ei
în speţă
un nou sistem solar
dacă ar avea
şi mai multă energie
ar putea visa
la o galaxie
şi aşa mai departe
la o panoramă imensă
poate un univers
pentru viitor.

poezie de David Boia (4 ianuarie 2018)
Adăugat de David Boia
Comentează! | Votează! | Copiază!

Creşte iarba –
cu urechea la pământ
trăiesc simfonia

haiku de Constantin Păun din Liniştea ierbii
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Gunoiul la romani

Arunca romanii gunoiul in strada
Arunca s-arate de smecheri cat sunt,
Dar imprejur curat vor sa vada
Si flori sa priveasca rasarind din pamant.
Arunca elevul gunoiul in clasa
Pe holuri mizeria-i mare la fel
Elevul e smecher si nici nu ii pasa
Ca printre gunoaie invata si el.
Cu sprayuri de firma astupa mirosul
Gunoiului care aruncat e de el,
Romanul e smecher, apreciaza frumosul
Si -ncearca s- ascunda gunoiul din el.
Acasa sub presuri la fel face oare?
Arunca gunoiul chiar si sub pat?
Calendarul arata – e sarbatoare-
Sa duca gunoiul e mare pacat...
Si tragedia ce-o traieste romanul
E ca-si da seama ca nu e frumos
Sa mearga-n tramvai, sa mearga cu trenul
Si sa arunce gunoiul pe jos.

poezie de Marian Galoiu (11 martie 2009)
Adăugat de Marian Galoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!