Valentin Groza spune că m-a găsit trist

Ai afirmat – nu insist –
Că m-ai găsit cândva trist;
Aşa e, da-mi făcuşi poza
Când citeam umor cu Groza!

epigramă de Nelu Vasile din Printre epigramiştii olteni (2008)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vasile Nelu, nu în VAN,
A scris câte-un catren pe an
Şi-aici, în carte, puse, deci,
Exact cât scrise: şaptezeci!

catren de Nelu Vasile din Înscris pe borna 70
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Trist dar adevărat

Cum n-a trăit, sărmanul,
Cu-o minimă decenţă,
"Măria sa, Ţăranul"
E doar o reverenţă.

epigramă de Nelu Vasile din Pledoarie pentru epigramă (aprilie 2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Compensatoriu

poza în care par aşa de reală

se aude foşnetul inimii
100 de bătăi pe minut
(niciun doctor nu suspectează tahicardie!)
miroase a magnolie... a zăpadă vie...

lacul e întreg
simţi peştii
cleştarul palatelor
degetele neastâmpărate
încrezându-se în poveste

am adus cu mine
iarbă cât încape
ziua de naştere
multe hematii
felul în care parfumat gândul
modela mimica şi cerul
nu se mai îndoia
ştii... oxigenul acela
care întreţine arderile

poza aceasta... poza aceea
compensaţie pentru ziua în care
tu m-ai strigat... tu mă vei...
şi eu eram... şi eu voi fi
aşa de
nă
lu
că

păstreaz-o lângă tine!

poezie de Daniela Luminiţa Teleoacă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Soluţie pentru o viaţă liniştită

Cu aşa o guvernare,
Ca să pot să mai rezist,
Am găsit o nouă stare:
Nemurirea şi... insist!

epigramă de Mirela Grigore din revista Cugetul
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Trist noroc

M-ai vândut înspre amiază
Ochilor... ce lacrimează,
Braţelor înlănţuite
Pe chemări... şi pe ispite.

M-ai amanetat în grabă
Pe o clipă... veşnic oarbă,
Împletindu-ţi în păr macii
Înroşiţi de dor... săracii.

M-ai împrumutat... o noapte,
Pe mătăsuri şi pe şoapte
Ce mă ard... şi mă pătrund
Visele când ţi-le-ascund.

M-ai pierdut apoi.... ştii bine
Înţepată-n mărăcine
Lâng-o margine... de seară,
Trist noroc... dulce povară.

poezie de Constantin Triţă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mana ta

da-mi mana ta
sa ma agat de ea
ca de un vis
sa ma legan de ea
ca intr-un vis
da-mi visul tau
sa-l cuprind ca pe o mana
sa zbor agatata de el
pana pe acoperisul norilor
da-mi mana ta.

poezie de Stela Cioban
Adăugat de Stela Cioban
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un programator

If trei versuri se declamă
And un vers un pic obscen
Then făcuşi o epigramă
Else făcuşi doar un catren.

epigramă de Dan Norea din Epi...Gramatica / Partea II-a, Epigrama văzută de… (2011)
Această epigramă face parte dintr-o serie | Toată seria
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Te caut

Te caut
în fire de praf
insist
cu degetele vântului
te caut
sub rochia lunii
insist
în noaptea tăcută
te caut
cu puterea gândului
insist
sub plapuma de nori
încă te mai caut...

poezie de Iulia Pascaru
Adăugat de Iulia Pascaru
Comentează! | Votează! | Copiază!

Surpriză la masa festivă

Şi Vasile, şi Ion
Au găsit de Revelion,
Un răvaş în prăjitură:
"La mulţi ani... şi fără ură!"

epigramă de Gabriela Genţiana Groza (14 decembrie 2016)
Adăugat de Gabriela Geţiana Groza
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rondel pentru Cătălina

Ce mai făcuşi, fiinţă,
Prin cele ţări străine,
Mai plângi, încă, în tine,
De-atâta suferinţă?

Ştiu bine,-ntr-o privinţă,
Că te-ai închis în sine...
Ce mai făcuşi, fiinţă,
Cu pleoapele-ţi divine?

De ai vreo nevoinţă,
Să te întorci la mine,
Tiptil, printre suspine,
Ca să-ţi acord priinţă...

Ce mai făcuşi, fiinţă?

rondel de Dumitru Sârghie
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Să-ţi aminteşti

Când voi fi plecată să-ţi aminteşti de mine,
Plecată-n lutul mut unde tăcerea e stăpână,
Când n-o să mă mai poţi ţine de mână,
Să ştii că ceva din tot ce-am fost încă-ţi aparţine.

Să-ţi aminteşti când vocea ta definitiv se va reţine
De-a mai vorbi de viitorul nostru – cândva la îndemână:
Să-ţi aminteşti de mine,-atât. Atunci când voi fi ţărână,
Va fi târziu pentru rugi sau sfaturi – iar tu ştii asta bine.

Totuşi, dacă va fi nevoie să mă uiţi o vreme,
Pentru-a-ţi aminti apoi de mine iar, să nu regreţi:
Atunci vor fi pierdute-n ruinele trecutei mele vieţi

Toate gândurilor rele pe care le-am avut cândva. Insist:
E mult mai bine să uiţi, ferit de regrete şi blesteme,
Şi să zâmbeşti, decât să-ţi aminteşti şi să fii trist.

poezie de Cristina Rossetti, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Autumnală

Merg sub clar de lună
Trist şi singuratic,
Dar când văd o jună
Uit că sunt... "tomnatic"!

epigramă de Nelu Ionescu-Quintus din revista "Rezon", nr. 3 (1990)
Adăugat de Virgil Petcu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cândva, în Poiana Albastră

Te iubesc în taină,
ca un nebun,
Lună rece...
Poate ne vom întâlni cândva
sus,
în Poiana Albastră

Te văd jos, la fereastră, şi,
fericit,
îţi zic: tu...

Dar urci iar în ceruri... Şi,
trist,
îţi zic: Dumneavoastră...

poezie de Vasile Romanciuc (1996)
Adăugat de Mădălina
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tu nu m-ai căuta dacă nu m-ai fi găsit deja.

citat clasic din Blaise Pascal
Adăugat de Corneliu Tocan, Ph.D., M.Sc.
Comentează! | Votează! | Copiază!

M-ai înviat ca să mă stingi

Cu vocea susurând
mi-ai scos din inimă
venin,
m-ai înviat cu tine
când m-ai găsit
pe vânt,
eram frunză uscată,
eram mormânt
sub crin,
m-ai strâns la piept
şi mi-ai şoptit
că eu îţi sunt descânt.

M-ai înviat cu viaţă
mi-ai curs uşor
prin vene,
luceafărul iubirii
tu
mi-ai aprins cu tine,
- e prea târziu...
dar tu mi-ai spus că mai e vreme,
că flacăra iubirii,
iubirea
o menţine.

M-ai înviat,
mi-ai strâns cenuşa-n legământ,
m-ai desenat femeie,
mi-ai spus:
- Să nu mai plângi!
m-ai îmbrăcat în zâmbet,
dar
azi
sunt iar mormânt,
căci tu m-ai înviat
ca iarăşi

să mă stingi.

poezie de Silvia Urlih
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Da-mi visul tau

da-mi visul tau
sa ma pierd in el
sa ma ratacesc
prin cotloanele lui
sa imbratisez stelele
care sclipesc pe cerul
inimii tale
luna care-ti mangaie glasul
padurile in care cerbii
sorb din izvorul gandurilor
pasarile care se aseaza
pe crengile noptii
da-mi visul tau
sa ma pierd in el.

poezie de Stela Cioban
Adăugat de Stela Cioban
Comentează! | Votează! | Copiază!

Au afirmat...

Au afirmat doi greci, adulţi,
Un adevăr şoptit cu rost:
"Cu cât ai servitori mai mulţi,
Cu-atâta eşti servit mai prost!"

epigramă de autor necunoscut/anonim din Râsul lumii la români (2010), traducere de Gabriel Teodorescu
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sărbătorit

Mă nasc azi iar, în gând cu mamă
şi sunt bărbat din tată... în fiu.
Doar poza de azi mă mai reclamă
că ziua a fost... aşa târziu.

Plângeam că părăsisem mamă
şi-o plâng azi... că m-a părăsit.
La tată am râs, să-l bag în seamă,
c-ar fi şi el... Acum dorit.

În atâtea naşteri, ani la rând,
m-am alipit... de simbol, mamă,
şi tată am devenit, nu-n gând...
Am probă... poza dintr-o ramă.

Trăiesc, c-am avut tată, mamă,
şi voi trăi... printre copii
când gândul lor, cândva mă cheamă
şi eu nici gând nu voi mai fi!

Alături, mai am... ce-a iubi, doar ce-a iubi, doar ce-a iubi...

*La toţi mă plec, pentru a vă mulţumi!!!

poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (14 februarie 2017)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Datare

Odată ce
găsirea comorii
a avut loc
mult mai demult
s-a iniţiat procesul
de estimare
a fost dată
o primă evaluare
ca dată fictivă
pe urmă
a fost datată
cu metode
ştiinţifice
şi s-a găsit
vârsta cea reală
da tată aşa e
da tare e ştiinţa
şi metoda cu carbon
a afirmat tata.

poezie de David Boia (16 noiembrie 2021)
Adăugat de David Boia
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ca epigramist

În poantă îmi transform cuvântul
Şi recunosc, cu trist umor:
De când e lumea... şi Pământul
A devenit mai răbdător.

epigramă de Gheorghe Constantinescu-Gecko din Semne ale timpului nostru (2005)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!