Adaugă un citat | Citate la întâmplare | Votează! | Votate recent | Adăugate recent | Comentarii recente | Top general

S-a înnoptat devreme

I

S-a înnoptat devreme și astăzi, și-i târziu,
Și nici un gând în cartea de piatră n-am să scriu;

De soare toată ziua m-am tot ținut, arând,
Și s-a trecut și ziua de azi, nici nu știu când –

Lumina nu mai este demult precum era.
Mereu lăsat-am cartea s-o scriu când s-o-nsera.

II

"Ferestrele sunt stinse... veți spune. S-o fi dus
Cu soarele de astăzi dincolo de apus –

Întinsul timp de-acuma îl are de arat..."
De fapt adânc dormi-voi cu-ai mei amestecat –

Și secete și geruri oricât ne-ar măcina,
Tot ne-om uni în piatră de cremene cândva –

Și poate-au să se mire, văzând, urmași de-ai mei,
A timpului copită scoțând din ea scântei –

Sau, poate că pietrarii vor dăltui-o blând,
Să samene statuia cu mama surâzând –

Drumeți din veac să-ntrebe la monumentul sfânt,
Când a domnit regina desculță pe pământ.

poezie celebră de
Adăugat de Simona EnacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
cumpărăturiCartea "Istoria Lui Ibrahim" de Eusebiu Camilar este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar -6.50- 4.99 lei.

Citate similare

Nouă

Parcă a trecut o veșnicie
de când pentru prima oară ochii tăi verzi m-au privit.

Parcă a trecut o veșnicie
de când mi-am propus să nu mă gândesc doar la tine,
dar gândindu-mă la asta, toată ziua m-am gândit la tine.

Parcă a trecut o veșnicie
de când gândul ascuns ești ce-am așteptat
te-a făcut te gândești mai bine.

Parcă a trecut o veșnicie
de când așteptarea de a ne apropia
s-a transformat într-un sărut.

Parcă a trecut o veșnicie
de când strânsul mâinii a mai înlăturat
din teama ce tot întreba.

Parcă a trecut o veșnicie
și tot nu știu dacă-ți scriu ție,
sau îmi scriu mie.

poezie de
Adăugat de Florin MihalceaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Dincolo de sacrificiu

Cunosc o fată, ce o știi și tu, copil, femeie, dragă mamă...
este frumoasa mea pe veci, doar ea, care mereu mă cheamă
și alerg oricând s-o mângâi, s-o apăr de primejdii, s-o sărut,
să-i dau iubirea, toată strânsă de când sunt, de când cu neamul sunt născut
și-o port în flori și-o țin pe brațe, praguri s-o trec, -mi e și după moarte, ea, femeie...
mi-am împlântat-o în suflet, unic gând, tot ce-oi avea vreodată, unica idee,
c-o știu că numai eapoate crește, cu tot ce-am, pe mine și pe toți ai mei,
curați în simțuri, falnic dedicați, toți curajoși să-i țină flacară aprinsă, niște Prometei,
și-o oblojesc, -mi este mamă și visu-i unic să-i fiu mare,
ei, ce s-a dat cu toată, de ofrandă, cu tot ce-i este, intim are...
iar azi mă închin stând în genunchi și mă curg lacrimi tot, afară,
că-i ziua ei și n-am alt dar, să-i dau îndeajuns... Te iubesc Țară!
Îți jur în veci, podoaba mea... -ți port demn nume... să nu moară!

poezie de (1 decembrie 2014)
Adăugat de Daniel Aurelian RădulescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Trecător prin viață

Ne-am cunoscut la inceput de vară
Eram o tânără subțire și sprințară,
Nu cred c-am aveam nici opsprezece ani
Când ne plimbam pe aleea cu castani.

Ce viață... fără griji, fără nevoi,
Era atuncea pentru amândoi...
Dar timpul făr' de veste a trecut,
Și apoi necazurile-au apărut.

Pășind în viață printre buni și răi,
Am reușit -mi văd și de ai mei
M-am străduit fiu la înălțime,
Și să fac doar ceea ce se cuvine.

Târziu am constatat că am greșit
de la viață n-am cerut mai mult,
M-am mulțumit doar cu ce mi s-a dat,
Însă mereu, mereu am tot sperat.

Acum, când nu mai sunt copilul de-altadat',
Mă uit în urmă la tot ce am lasat
NIMIC afară de ai mei copii,
Cu care toată lumea s-ar mândri.

Regretele pe rând mă copleșesc
Când văd ca-ncep ușor -mbătrânesc,
E imposibil mă-ntorc din drum
Să am atunci, demult, mintea de-acum.

poezie de (17 martie 2010)
Adăugat de Mariana SimionescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Teodor Dume

Ca între Tată și Fiu

astăzi tot ce vreau Doamne e
stau de vorbă cu tine
ca între Tată și Fiu
nu o să întreb nimic
despre cei care se vând pentru
câțiva bănuți și
nici despre lucrurile care nu există
dacă ți-aș cere -mi spui
de ce mor oamenii
mi-ai răspunde
că sunt muritori
dacă te-aș întreba de ce
nu-i înveți moară
mi-ai răspunde tu
le-ai dat viața
și că
viața trebuie să-i învețe
când și cum...
dar cu tata ce-ai avut?
s-a dus într-o dimineață devreme
stea de vorbă cu tine și
nu s-a mai întors
de atunci mama
în fiecare zi
își punea șorțul
și-i gătea de prânz
ochii îi erau ca doi nori încărcați
din când în când își ștergea fruntea
brăzdată de griji și lăcrima
prin colțul buzelor apăsat de durere
scăpărau milimetric cuvintele care ne făceau fericiți
" vine tata, s-o fi dus ca vadă ce-o mai fi pe dincolo",
apoi își cufunda capul în pumni și lăcrima

ai mai îmbătrânit și tu și tata
ați spart cerul și prin crăpătura aceea
ne priveați chiorâș până în ziua aceea
în care mama a adormit pe prispa de pe care
își împreuna mâinile și te ruga să ai grijă de noi
cu siguranță sufletul e în mâinile tale
dar tata?
de ce nu mă strigă tata?
nu am alți părinți și nici prieteni pe aproape
am mai îmbătrânit și eu
timpul s-a aciuit în crăpătura prispei
e doar un semn
știu că
tata și cu mama au trecut pe aici

e târziu
ține-mă pe genunchi în seara asta
și lasă-mă să o văd pe mama
e tot ceea ce vreau

nu trebuie mă înveți mor
tata sau poate mama au o datorie
mai veche față de tine

lasă gestul meu acopere totul
asta-i tot ce vreau,
Doamne!

poezie de (2017)
Adăugat de Teodor DumeSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.

Cu același suflet al meu, de azi...(mamei mele)

Se pare viața
e un circular spectacol de acrobație,
pentru că nu știe nimeni cum s-a făcut,
cum se poate naște dintr-un copil un OM,
da, asa m-am visat! ca eram însărcinată cu mama
(deci, smulgerea ei din mine, așa s-a petrecut!)
da, ireală senzație de abandon
(din moarte cum s-o mai strig, ar fi o tragedie
mai mult... că tot ce mă rănește
stă, chiar, într-un prezent, al ei trecut...)

Se pare că nu numai viața e plină de mășți și costume,
nu-i azi, singura zi când nu mai știi ce-ți doreșți,
nici timp câștigat, nu-i! mereu sa te-ntrebi:
cine pe Cine aduce pe lume,
Numai eu, la o simplă acrobație visez...
ziua cândvoi naște la termen(mama, din Tine!)
cu același suflet-al- meu, de azi... la Trapez!

poezie de din VOLUM IN PREGATIRE, Amprente (20 aprilie 2021)
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Nu sunt nebun și poate nici chiar atât de prost pe cât se pare. Înțeleg foarte bine că astăzi pământul se scufundă sub picioarele celui ce vorbește ca mine, dacă nu se ține cu tărie pe această Piatră despre care s-a spus "Porțile iadului nu o vor învinge". Și totuși nu pe ea stau, sau cel puțin nu întotdeauna, mai cobor uneori. Din ce motiv și în ce scop, voi explica mai târziu. Acum voi spune doar un singur lucru: pentru cei ce stăruie pe această Piatră nu are nicio importanță dacă pământul se scufundă și lumea piere - "Împărăția Mea nu este din lumea aceasta". Așa se interpretează ceea ce s-a spus despre Piatră. Însă nu așa înțeleg eu - pierderea lumii nu îmi este indiferentă. Știu că nu există altă Piatră, și cine se bizuie pe ea va fi mântuit - însă mai știu că cei asemenea mie nu se vor mântui până când nu vor salva, odată cu ei, lumea ce piere.

în Iisus necunoscut, volumul I
Adăugat de Simona EnacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
cumpărăturiCartea "Gogol si diavolul" de Dmitri Merejkovski este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar -22.05- 15.99 lei.
Georgeta Nedelcu

Ce greu îmi e fără voi...

Cândva... demult, am trăit drama,
Când i-am pierdut pe-ai mei, pe rând.
Au decedat tata și mama...
E greu fără ei, pe pământ.

Când a murit, n-a știut tata
spună el va pleca.
Într-un minut el a fost gata
Și am rămas numai cu mama.

De rude, timpul ne desparte.
Eu, astăzi, sunt la casa mea.
De necazuri avem parte
Ne înnoptează liniștea.

Era-ntr-o vineri, dimineața,
Când soțul meu a deceat.
Eu am rămas doar cu speranța,
Iar el va fi de neuitat!

Am mai trăit încă o dramă,
Când am pierdut pe biata mamă.
Vreau vorbesc cu ei, pe rând,
Dar, le șoptesc numele-n gând...

Mi-e dor de cei răpiți de moarte,
Și-n rugăciuni, eu îi cuvânt.
Deși știu că-s plecați departe,
Oricând eu am să-i port în gând.

Aș vrea să știu de le e bine...
Ce n-aș da, de-ar fi cu mine!
În vis, eu, lor mă adresez?
Sunt cu ei, măcar, când îi visez!

Spun rugăciuni la întâmplare,
Și-ntreb pe Dumnezeu de ei,
Dar îmi răspunde:,, Cel ce moare,
Nu se întoarce înapoi!"

Îmi este tare dor de tata!
Cât mi-aș dori să-și vadă fata,
Că-n viață, ea s-a descurcat,
știe că nu l-a uitat!

Vă plâng de când m-ați părăsit,
Și v-am iubit atât de mult!
Mereu aduc flori la mormânt
Și nicicând nu am să vă uit!

Știu că ne-om întâlni o dată
Și-atuncea fericiți vom fi!
Astăzi rostesc cu-ai mei copii:
"Doamne, te rog, pe ei îi iartă!"

poezie de din Cenușa unui suflet! (2 noiembrie 2003)
Adăugat de Georgeta NedelcuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Vladimir Potlog

Carte izvor al înțelepciunii

Cartea este un izvor al întelepciunii
Este tot ce avem mai sfânt,
Ea e ca o mama care ne călăuzeste în lume,
Un soare care ne încălzește blând.

Ea ne învață iubim
Graiul și plaiul strămoșesc
Oameni cu adevarat fim,
Un lucru atât de firesc.

Are și ea suflet și o doare
Când de dânsa mai uităm,
Căci ea este o comora
Care trebue s-o păstrăm.

Cartea este o minune
Dată de zeii cerești,
E un templu al înțelepciunii
Dacă o știi s-o prețuiești.

poezie de
Adăugat de Vladimir PotlogSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Rodica Elena Lupu

Cine sunt eu?

Cine sunt eu?
Un minuscul fir de nisip
pierdut în nemărginire,
rătăcit prin omenire...

Nu sunt nici apă,
Nu sunt nici foc, nici vânt,
poate m-am născut prea târziu
sau poate prea curând.

Ce am fost cândva,
astăzi nu mai sunt,
iar ce sunt azi îmi pare rău
că nu am fost mereu.

Dar m-am resemnat,
am rămas ceea ce sunt,
Viața mi-a dat tot ce am visat,
un suflet pe acest pământ!

poezie de din Între anotimpuri
Adăugat de Rodica Elena LupuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiAu fost scrise 2 comentarii până acum.
Participă la discuție!
Mai multe înregistrări în
Audioteca Citatepedia
înregistrare audio
Recită: Rodica Elena Lupu
Valeriu Sterian

Cântec de leagăn

Copile, ziua ta s-a născut dintre nori
Ca un poem albastru ce vine dintre ploi
Dimineața, când zorii se zbat
Peste lumea în care ai intrat.

De-atunci lumina nu mai e aceeași
Pe care o știu de demult
Și nici pământul nu mai e același
Chiar dacă e totuși pământ.

Copile, tu nu știi mai nimic despre viața
În care ți-a fost dat intri mai curat
Ca lumina ce-și curmă aripa
Peste umbra eternului păcat.

Drumul tău abia acum începe
Când e ziua ta întâi pe pământ
Și tu, copile, nici nu știi drumul
E lung din pământ în pământ.

Tu, copile, dormi acum în pace
Căci mama veghează la somnul tău blând
Lumina pentru tine e lumină,
Pământul va fi iar pământ.

poezie celebră de
Adăugat de Doina BumbuțSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Romanul târziu

Povestea n-am putut -ți fiu
Din zori de zi, la răsărit,
Dar poate c-aș putea -ți scriu
Romanul de la asfințit.

Poate c-a fost să ne-ntâlnim
Cumva, așa, mai spre apus,
avem timp să ne iubim
Când toate grijile s-au dus.

Și-atunci mi-am cumpărat cerneală
Și-s dornică să scriu din nou,
Tu dă-mi o pagină, dar goală,
Eu scriu romanul cu stilou.

Chiar de-i apus, e minunat!
E cerul nostru sângeriu,
Și tu, și el m-ați inspirat
Ca încep, din nou, să scriu.

Cât eu pun suflet și candență
Pe coala ce mi-o dăruiești,
Ai grijă, tu, din neglijență
Să nu cumva s-o murdărești!

poezie de (4 iunie 2020)
Adăugat de Florentina MitricăSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Creanga inimii

Când alte universuri mă cheamă sau le chem,
De-o nostalgie cruntă adânc oftez și gem,

Căci știu atât de bine că din același lut
Și trupul meu și Calea Lactee s-au făcut,

din aceeași piatră cândva au scăpărat
Luceafărul de ziuă și ochiul meu curat,

Și nici măcar o clipă eu nu mă mir pot
țin pe creanga asta și universul tot...

Îl port pe creanga asta întinsă ușurel,
Cum port lumina lunii în piatra de inel,

Și pare universul imens și uimitor,
Adeseori ca bucla iubitei de ușor,

Și-l simt pân'la durere și imn, adese, când
Cumplit mi se apasă pe creanga lăcrămând.

poezie celebră de (1964)
Adăugat de Simona EnacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Cincinat Pavelescu

Exotică

Întinsu-mi-am arcul spre cer, cu temei,
Zburat-a săgeata, dar unde s-a dus
Nu știu, căci avântu-i a dus-o mai sus
Ca raza cea slabă-a ochilor mei.

Zvârlit-am în aer o dulce cântare
Și dânsa zburat-a. Dar unde s-a dus
Nu știu. Cine poate s-o prindă din zare?
O stea care pică și-un cântec apus...

Târziu într-un paltin înfiptă-am găsit
Săgeata ce-n voie lăsat-am să zboare,
Și cântecul dulce dormea liniștit
În sufletul unei femei visătoare.

poezie celebră de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Cuvinte nespuse

N-am apucat -ți spun "la revedere",
Nici alte cuvinte pe care-aș fi dorit le auzi;
Ar fi trebuit le rostesc când am avut șansa,
Dar am crezut că-o să-mi fii alături cât vântul bate-n duzi.

Mi-a trecut timpul fără îți fi spus
Cât de mult ai însemnat tu pentru mine;
Ar fi trebuit s-o fac, dar am crezut -ți este clar
Și acum chiar nu știu cât ai înțeles de bine.

Când îți vorbesc în rugăciuni, din noaptea asta grea,
fi-încântată dacă vorbele-mi urechea ta le-ar auzi;
O, cum ți le-aș mai spune astăzi dacă aș putea,
Dacă-aș mai avea norocul fiu cu tine-o zi.

Poate-au fost cuvinte pe care și tu voiai le rostești
Și care-au rămas nespuse, deși tu le-ai gândit;
Dar știu că m-ai iubit întotdeauna,
Așa cum și tu știi te-am iubit.

spunem, prin urmare, tot ce-n suflete simțim
Căci ziua cea de mâine se poate să nu vină;
Rostește-acele vorbe astăzi cum le simți,
Nu pierde șansa de-a-împărtăși lumina din lumină.

poezie de , traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Capcanele timpului

Eram altfel cândva, cu toții...
Nu ne plângeam pe atunci morții;
Și chiar și noi eram mai vii...
Mă-ntreb dacă mai știi?!

Mai știi de unde vii, hai spune:
De ce ții astăzi cont de lume
Și uiți de tot ce ți-ai promis...
Mai știi c-aveai un vis?

De ce pretinzi că nu mai ești,
Astăzi, tu - cel ce-ai fost?
Împreună, am scris povești...
Îți știu povestea pe de rost!

Nu poți nega că ai uitat,
De vremea când îți permiteai,
fii TU: cel adevărat...
De vremea când trăiam în Rai!

Mă-ntreb ce oare te-a făcut,
Astăzi, fii absent,
S-ajungi de nerecunoscut,
Atât de neglijent?

Atât de mic în ochii mei!
Mă doare te știu,
Astăzi, atâta de pustiu,
De parcă nu mai vrei,

simți ce-nseamnă trăiești
Cu-adevărat, faci -
Parte din acele povești,
Ce azi te fac taci...

Spune-mi, încotro ai de gând,
te îndrepți acum?
Oare-ai putea fii mai blând,
Cu tine-n primul rând?

De tot ce am trăit cândva,
Observ că ai uitat!
Astăzi, aspiri spre altceva...
Cine-o fi vinovat?

Viața? Deși nu sunt convins
ea mi te-a furat...
Mă-ntreb cine oare te-a-nvins?!
Și de ce mi te-a luat?
....................................

Credeam scopu-i altul;
Al tău, al meu, al nostru...
N-aș fi crezut timpul
Este, de fapt, un monstru...

poezie de (2018)
Adăugat de Andrei Ș.L. EvelinSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Cartea

știu c-odată și odată
am să scriu și eu o carte
despre mamă despre tată
despre vitregia soartei

și mai știu că-n cartea ceia
te voi pomeni de bine
am să scriu c-ai fost scânteia
soarelui aprins în mine

ș-oi mai scrie ești mamă
fiului - mă umple plânsul -
cum nici nu bagă-i în seamă
și era să-l pierd pe dânsul

am să scriu că am nepoată
și că de acuma-i mare
și că-i seamănă lui tata
- ruptă ca și el din soare

și-ncă am să mai scriu că-n lume
toate-s vechi și noi sunt toate
- pe copertă -al tău nume
al meu nume- nu se poate...

poezie de (24 octombrie 2017)
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Am tot strigat

Am tot strigat, — de când tot strig
îmi e și greu să tot mai spun
dar strig, căci știu că vine ziua
știți că n-am fost eu nebun.
Am tot chemat, — de când tot chem
și ură poate că-mi purtați
dar chem, căci știu că vine ziua,
când veți striga înspăimântați.

Am tot mustrat, — de când tot mustru
e tot mai gol în jurul meu
dar tot nu tac, căci vine ziua
cu blestemul lui Dumnezeu.

Am tot venit — și tot mai vin
spun încă mai e har
spun, căci știu că vine ziua
cu plâns și țipăt în zadar.

Am tot înștiințat — și mai
răbdați-mi vă-nștiințez
căci știu ce-aproape este ziua
cu-nfricoșatul morții crez.

Veți face și-acum tot ce vreți,
cum ați făcut și pân-acum
dar scumpul mântuirii preț
amar se va plăti cu scrum.

poezie celebră de
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Daniela Fărtăiș

Dor🌸

S-a mai dus o vară,
Cu salcâmii ei
Cu tot....
De azi, visele-s mai scurte
Și mi-e dorul tot mai greu,
Dor.....
De șoapta ta duioasă,
Când trecut de miezul nopții
Îmi spuneai că sunt frumoasă.
Și de brațele de flori,
Care-mi limpezeau privirea.
Și-mi purtau ochii de stele
Prin toamna din visele mele.
Mi-ai pus un gând
pe o hârtie
și-o șoaptă-n părul meu rebel,
scriu astăzi poezie....
Ce se va pierde in eter.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Valeriu Barbu

toate acestea într-un flash

tare aș vrea să știu cu ce viteză trece
viața prin mine astăzi!

cantitatea de întâmplări surprinse și nu bănuite
la care-mi participă atomii sau taină cântăresc?!

Arme și scuturi au toți și
ce apăra sau râvni cu ele însă puțini
refuză vanității traiectorii!

libertatea nu-i măsură tălpii – undeva
o chestiune la «cutia de viteze» a morții
câteva rugăciuni rătăcind cine știe pe unde și
experiențele pe care le face Lumina cu noi
mutându-ne cu repeziciune punctul care unește
umbra cu trupul iată… la urmă, la urmă de tot
și Speranța cu iluziile ei evoluând pieziș
știu sigur «Tema ei de doctorat» nu va fi
niciodată «Astăzi» alege mereu alungirea
ecoului
când ni se izbește țeasta de piatră, protagonistă
nefiind nici piatra și nici țeasta, ci
unghiul, atât, numire!

rolul precis al acestui moment nu-i
să scriu, să scriu bâiguieli, cioburi din înțelesuri
coșcogeamitea poemul plutește în nimic –
voi spuneți Univers…

stau pe holul vieții și mă holbez la pietre
și, Doamne, iute mai trece astăzi-ul
prin mine

poezie de
Adăugat de Mariana FulgerSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Țară

Se poate? M-am îndrăgostit de țară,
căci mă calcă timpul cu pământ din genele de-ai mei
și-o simt așa de mult de aproape, eu brazda întoarsă să-i cresc cald, să-i fiu o veșnic vară,
așa cum o visez, aibă mereu soare, să-i fi trecut eu anii grei,
s-o cresc cu palmele, ce-o țin, ca niciodată să nu piară, s-o sărut pe imn și să-i închin și eu o odă,
făcută de la ciocârliile ce-i cântă razele ce-o scaldă
și îmi răsună în pădurile ce le respir, plămâni, plini de elixirul ce mi s-a transmis de la ei, curajoșii "vodă",
donatori de sânge, ce-i am și eu pe undeva, sunt sigur, o globulă, încă atât de caldă...
cum marea, ce în veci nu îngheață, îmi udă gândurile în valuri, valuri,
mă face lanuri, îi fac buchet cu buze pline, maci
și să mă întind de bine în poalele-i ce-i simt, îmbietoare maluri...
numai satur s-o mănânc, de drag... și s-o întreb în fiecare zi... Ești fericită, țara mea? Ce faci?
Sunt din buchetul tău de astăzi, ziua ta, numai un fir -ți dea aromele-parfum de romani, daci...

poezie de (30 noiembrie 2013)
Adăugat de Daniel Aurelian RădulescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info

Fani pe Facebook