medic

Medicul

Dumnezeu, dacă e sfânt –
O spun fără nici o ură –
Medicul e pe Pământ
Omul lui de legătură!

definiţie epigramatică de Constantin Păun
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Medicul de familie

Vin vecinii cu găini,
Că-s familii sărăcuţe,
Dar consultă şi străini
Când apar şi cu puicuţe.

epigramă de Constantin Păun
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Eu cred că omul e făcut de Dumnezeu şi cred că Dumnezeu n-a instalat niciun drac în el. Nu pot să spun că Dumnezeu a făcut un om purtător de drac. Dacă omul e făptura lui Dumnezeu, dracul intră ocolit acolo, nu intră cu voia Lui.

citat clasic din Petre Ţuţea
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ce e omul pe pământ

Ce e omul pe pământ?
O frunză purtată în vânt,
poate un simplu cuvânt
care n-are nici început, şi nici sfârşit.

Poate e o stea care,
Când vine noaptea,
Ea pe cer răsare
Şi când vin zorile moare?

Omul, cine e el?
O fiinţă plină de mister,
Care zice că se teme
De bunul Dumnezeu.

Dar face cum vrea el,
Şi bine, şi rău!
Căci aşa a fost şi va fi mereu,
Omul se socoate el singur pe pământ Dumnezeu

poezie de Vladimir Potlog (30 aprilie 2007)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unindu-se moral în rugăciunea adevărată cu Dumnezeu, omul nu se uneşte cu El doar pe sine însuşi, ci îi uneşte cu El şi pe ceilalţi; el devine un inel de legătură între Dumnezeu şi creaţie, între lumea divină şi cea naturală. Predându-se liber lui Dumnezeu, voinţă omenească nu este mistuită de El, ci este asociată ei şi devine o forţă nouă, divino-umană, în stare să facă lucrarea lui Dumnezeu în lumea oamenilor. Prin aceasta, rugăciunea adevărată, ca o legătură moral-harică cu Dumnezeu, se deosebeşte de toate celelalte relaţii umane cu Divinitatea.

citat din Vladimir Soloviov
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unindu-se moral în rugăciunea adevărată cu Dumnezeu, omul nu se uneşte cu El doar prin sine însuşi, ci îi uneşte cu El şi pe ceilalţi; el devine un inel de legătură între Dumnezeu şi creaţie, între lumea divină şi cea naturală. Predându-se liber lui Dumnezeu, voinţa omenească nu este mistuită de El, ci este asociată ei şi devine o forţă nouă, divino-umană, în stare să facă lucrarea lui Dumnezeu în lumea oamenilor. Prin aceasta, rugăciunea adevărată, ca legătură moral-harică cu Dumnezeu, se deosebeşte de toate celelalte relaţii umane cu Divinitatea.

citat din Vladimir Soloviov
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Bişniţarul (epitaf)

Activând prea mult în solo,
Azi, când a plecat ca "sfânt",
Face bişniţă şi-acolo...
Cu oscioare sub pământ!

epitaf epigramatic de Constantin Păun din Nişte epigramişti (2002)
Adăugat de Constantin Păun
Comentează! | Votează! | Copiază!

Credinţă

Am spus-o şi o spun mereu
Există, frate, Dumnezeu,
Dar eu o spun la unul care
Întâmplător constat că n-are.

epigramă de Constantin Păun
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Prezentarea unei tinere

Fi'ndcă-ţi port destulă stimă,
Am să-ţi spun fără ocol...
Fata, dom'le, e sublimă,
... Dacă nu e dracul gol!

epigramă de Constantin Păun (2007)
Adăugat de Constantin Păun
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă Dumnezeu a făcut omul după chipul şi asemănarea Sa, nu înseamnă că Dumnezeu este ca omul, ci că omul este un dumnezeu pe pământ.

citat celebru din Lucian Blaga
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Omul este al pământului: pământul îl hrăneşte cu toată străruinţa lui până ce omul se reîntoarce în pământ, se întemeiază unul pe celălalt. Fără pământ, omul nu e el însuşi.

Camelia Opriţa în Mă rog soarelui să-mi deschidă porţile lumii
Adăugat de Camelia Opriţa
Comentează! | Votează! | Copiază!

Omul este al pământului: pământul îl hrăneşte cu toată străruinţa lui până ce omul se reîntoarce în pământ, se întemeiază unul pe celălalt. Fără pământ, omul nu e el însuşi spunea tatăl meu.

Camelia Opriţa în Jurnal
Adăugat de Ioan Ioam
Comentează! | Votează! | Copiază!

Prin Duhul Sfânt sau prin harul lui Dumnezeu, omul ajunge nu numai la cunoaşterea celor dumnezeieşti, ci şi la cunoaşterea sa.

Constantin Coman în Erminia Duhului
Adăugat de Besleaga Valentina
Comentează! | Votează! | Copiază!

Bufniţa şi liliacul

Bufniţa şi liliacul,
Ducându-şi din vechime veacul,
Şi ne călcând acelaşi prag,
Se hărţuie mereu, dar nu se atrag.
-Sortiţi ca în neagra veşnicie
Să ne sfidăm în sihăstrie,
Spre armonie am să ceu,
O viză de la Dumnezeu...
El poate unic sfânt să sunese
O vreme şi să ne cunune,
Că bufniţă de sunt, nu sunt atee
Şi pot să înlocuiesc orice femeie
Iar dacă n-ai să vrei, lasă pe mine,
De nu vrea soţul, fac eu ce se cuvine!
-Madam, nu spun că nu te plac,
Dar eu sunt numai liliac
Şi-atunci când m-a creeat cel sfânt,
N-avu destule pene şi nici lut,
-Aşa că eu madam;te înţeleg,
Dar nu prea-mi vine să mă leg,
Că tu ai aripi, zbori în noaptea toată
Şi eu rămân mereu, doar bun de plată.

În loc de morală:
Când ea-i cu aripi şi tu la fel cu ea
Şi dragostea în zbor e foarte grea!

fabulă de Constantin Păun din Zbor fără aripi (2011)
Adăugat de Constantin Păun
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pe Pământ omul e dator să trăiască numai viaţa. Moartea lui adevărată o va trăi în Cer. Dacă încearcă să trăiască moartea pe pământ, păcătuieşte şi se mistuieşte în deznădejde. Şi atunci, nici nu trăieşte cu adevărat, nici nu moare. E ca un fel de strigoi.

Mircea Eliade în Noaptea de Sânziene
Adăugat de Roxana
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă i se potriveşte, pantoful va încerca apoi să-i închidă omului gura

Dumnezeu ştia încă de când l-a creat
Că omul îl va contrazice mereu
Că dacă i se va da destul timp
Omul va dezvolta anumite forme de artă
Cum ar fi pictatul peşterilor sau politica
Omul nu l-a dezamăgit pe Dumnezeu cu limitele lui
De vreme ce Dumnezeu l-a făcut pe om stăpânul celorlalte animale
Dar nu şi al altor oameni –
Dumnezeu nu este un sociopat...
Omul este...

poezie de Ted Sheridan, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Floarea lacrimilor

N-am găsit nici-o fiinţă
Nici în cer nici pe pământ
Să-i dau viaţa prin credinţă
Decât Fiul Celui Sfânt

Domnul este Dumnezeu
El Isus Hristos Mesia
Ce mă ia pe braţul Său
Şi-mi e pacea — bucuria

N-am găsit nici-o făptură
Pe acest pământ străin
A cărui învăţătură
Să ne abată de la chin

Omul gingaş să-l salveze
Curăţindu-l de păcat
Şi în rai să îl aşeze
Cu chipul imaculat

Nimenea de pe pământ
Nu a fost şi nu e-n stare
Cuvântul Acelui Sfânt
Să îl pună-n aplicare

Fără pată în lumină
Să fie ca un izvor
Cu vorbirea fără vină
Pentru omul muritor

Caut un om să stea în spărtură
Dar omul vai — nu-i nicăieri
Ca să trăiască Sfânta Scriptură
Viu în lumină — nu în păreri

Caut un om dar nimenea nu-i
Sfinţenia — el s-o păstreze
Imaculat — în faţa Domnului
Cu drag el să se aşeze

Dar nimeni nu-i nimeni n-a fost
Curat sfânt şi fără vină
Să rămâie crin la post
Îmbrăcat doar în lumină

Şi astfel a trebuit
Domnul Vieţii să coboare
Singurul neprihănit
Şi războinic de sub soare

Domnul Vieţii — El Lumina
Şi Adevăru absolut
Cel ce dăruie cununa
Celui sfânt neprihănit

Fiul Celui Prea Înalt
Creatorul plin de slavă
El viaţa Lui şi-a dat
Pentru fiinţa omului — bolnavă

Dezbrăcat de-a Lui mărire
Şi de gloria cerească
Străpuns de-a noastră iubire
I-a fost dat jos să păşească

Să ne-nveţe ce-i iubirea
Ce-i Lumina şi Cuvântul
Ca trăind neprihănirea
Noi să părăsim pământul

A Lui Sfântă-nvăţătură
De aici totu-a dărâmat
Nefiind o umplutură
Ci Cuvântu — adevărat

Cuvântul Cel din vecie
Al Celui Sfânt —şi Prea Înalt
Veşnic ce e Pâinea Vie
Şi viaţa ce s-a dat

Cu ochii — cum o vedem
Şi cum e în veşnicie
Doar de El să ascultăm
A Lui goria să fie

Toţi au fost hoţi şi tâlhari
Înainte ce-au venit
Numai Domnul celor mari
Şi al tuturor — ne-a oferit

Şi iubirea şi credinţa
Tatălui de-a se arăta
Curată păstrând fiinţa
Şi-mplinind doar voia Sa

Cât de scump ne eşti Isuse
Al Lui Dumnezeu Sfânt Fiu
Floarea lacrimilor scurse
Pe acest pământ pustiu

Tu eşti lacrima iubirii
Pentru omul muritor
Fiinţa — desăvârşirii
Al vieţii sfânt izvor

Numai Tu şi azi ne scalzi
Şi-n lumină şi-n cântare
Şi de dorul nost"Tu arzi
Să ne vezi cântând onoare

Să ne vezi în palma Ta
Plini Isus de-a Ta iubire
Împlinind făgăduinţa
Însă în nepihănire

Doar Isus ne e destinul
Şi viaţa şi menirea
Ne e Calea ne e drumul
Dacă vrem desăvârşirea

poezie de Ioan Daniel Bălan (25 martie 2018, Betania Cluj)
Adăugat de Ioan Daniel Bălan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Epigramistului Constantin Păun

Gândurile îmi adun
Si o spun întemeiat:
După cum e înfoiat,
Sigur este un... păun!

epigramă de Vasile Vulpaşu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dragostea Divină

Dragostea Divină

Doamne Tată Sfânt din Cerurile Preaânalte
Ai lăsat Cuvântul Tău Cel Sfânt să ne arate
Că ne iubeşti, şi că Puterea Dragostei Divine
Şi pe noi cei ce te căutăm în Harul Tău ne ţine.

Dragostea Ta este puterea noastră pe pământ
Turnată în inimile noastre prin Duhul Tău Sfânt
Ea ne umple viaţa de haruri şi bucurii cereşti
Ne întăreşte când trecem prin încercări pământeşti.

Dragostea Divină ne face puternici şi autoritari
Dumnezeu a turnat-o în inimile noastre să fim tari
Dragostea Divină este îndelung răbdătoare,
Să putem înainta cu bucurie în ziua următoare.

Dragostea este plină de bunătate şi de armonie
Ea nu pizmuieşte, nu se laudă, nu se umflă de mândrie
Nu se poartă necuviincios nu caută folosul său
Nu se mânie, Dragostea nu se gîndeşte la rău.

Nu se bucură de nelegiuire, ci de adevăr se bucură
Acopere totul, suferă totul ea este Divina legătură
Ce ne ţine lângă D-zeu atât omul de rând cât şi preotul
Dragostea acopere totul, Dragostea crede totul,

Dragostea nădăjduieşte totul, suferere totul,
Şi când este ferbinte îi simţi în inimă clocotul
Ea este Eternă toate vor trece Ea rămâne mereu
Cuvântul Sfânt ne spune că Dragostea este Dumnezeu.
06.02 2020

poezie de Constantin Sferciuc (6 februarie 2020)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iubirea pentru Dumnezeu a celui mai mare sfânt de pe pământ este infinit mai mica decât iubirea lui Dumnezeu pentru ultimul ticălos de pe pământ.

autor necunoscut/anonim
Adăugat de Andreea Trifu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pentru tine, România

Dacă toţi protestatarii s-ar pleca în rugăciune,
N-ar mai fi atâta ură şi ar fi vremuri mai bune.
Dacă toţi ce urlă-n stradă, L-ar chema pe Dumnezeu,
N-ar mai fi o debandadă, n-ar mai fi atât de rău.

Dacă ar fi unitate şi iubire pe pământ,
Ar fi mare părtăşie în Hristos Domnul cel Sfânt.
Dacă nu ar mai fi ură, ar fi totul mai frumos,
Ar fi numai prietenie, prietenie în Hristos.

Din păcate nu-i aşa, şi e foarte dureros...
Oameni nu se iubesc şi nu-L caută pe Hristos.
Este multă duşmănie şi atâta propagandă...
Un popor dus în robie ce aleargă spre osândă.

Oameni buni, nu protestaţi, că nu rezolvaţi nimic!
Pe genunchi voi vă plecaţi şi rugaţi-vă un pic!
Asta-i arma biruinţei împotriva celui rău,
Pentru tine, România, azi, a vorbit Dumnezeu.

poezie de Nichifor Nicu (3 februarie 2017)
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!