Adaugă un citat | Citate la întâmplare | Votează! | Votate recent | Adăugate recent | Comentarii recente | Top general

Petre Gigea-Gorun

Trei lacrimi

Pe-o vreme tristă și ploioasă
Furat de-un gând afar' priveam
Trei stropi s-au furișat în casă
Și s-au prelins, încet, pe geam.

Păreau că-s lacrimi cristaline
Și că s-au scurs din ochii mei
Purtând trei doruri cu suspine
Și dragostea unei femei.

O lacrimă era curată
Prelinsă ca și-un fir de tort
Sclipind ca piatra nestemată
Ca semn al dragostei ce-ți port.

O lacrimă era amară
Ca despărțirea ce-am trăit-o!
De-atunci, de mult, din acea seară
Când tu m-ai părăsit, iubito.

O lacrimă tulburătoare
Părea atunci că poartă-n ea
O stare grea și-apăsătoare,
Ca și singurătatea mea.

Mi-adun un gând de-o noapte albă
În care n-am putut să scriu
Când am prins lacrimile-n salbă
Și-apoi am adormit târziu.

poezie de din Căldura vieții (1978)
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Citate similare

Petre Gigea-Gorun

În noaptea aceea era clar de lună

În noaptea aceea era clar de lună,
Când noi ne-am contopit în Univers,
Din mintea mea nimic nu mi s-a șters,
De-atunci, de când visat-am împreună.

Am așteptat ca luna apună,
Privind-o cum aleargă-n lungu-i mers,
S-au transformat cuvintele în vers
Și-apoi ți le-am făcut ție cunună.

O noapte doar, din mii de nopți trecute
A fost altfel la chip și semănare,
S-anfiripat în gânduri neștiute,

Pentru-a aminti eterna preschimbare.
Alerg mereu spre zări necunoscute,
Cu vraja unei nopți de înfiorare!

sonet de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Lacrimi...

Tristă lacrimă de noapte,
din suspinul blândei șoapte...
Te răsfeți în ochii mei
și plutești ușor în ei.
Iar, ca să-mi fie rău,
mi-ai lăsat amarul tău,
tristă lacrimă de dor,
c-am pierdut dulcele odor.

poezie de
Adăugat de Girel BarbuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Mi te-a furat

Mi te-a furat un vis,
Pe ochi sunt supărată,
Atunci când s-au deschis
Tu-ai dispărut îndată.

Mi te-a furat un gând
În care te-ascundeam,
Să fii acolo când
În taină sufeream.

Mi te-a furat un dor
În care te țineam,
Era răvășitor
Când nu te mai găseam.

Mi te-am furat chiar eu
Din dor, din gând, din vis,
Ca noi fim mereu
Cum soarta a decis.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

O mică lacrimă

Eu am o lacrimă în ochii mei,
Cu mâna vreau să o pot șterge,
Că vreau te păstrez în ei
Și dorul meu de tine ar plânge.

Cu tine-n ochi și chear în suflet
Iubirea ta n-o pot atinge,
Iar ochii mei vor fi mai triști
Și-n veci nu vor mai plânge.

O lacrimă de-a ta de-ar fi,
Acolo gândul meu l-aș ține
Și-un gând în inimă ar înflori
Ca atunci când eram cu tine.

Ți-aș da căldură, dacă vrei,
am sufletul fierbinte
Și dor cu liniște în ochii tăi
Așa ca tu să mă ții minte.

poezie de (24 septembrie 2018)
Adăugat de Eugenia CalanceaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

La mulți ani

Priveam la geamul tău,
Iar viscolul de-afară
Mă îndemna mereu,
Să intru... într-o doară.

Dar pentru ce mă mint
Când inima ți-e dată?
Mai frig în suflet simt
Acum... ca niciodată!

Iubito, ce noapte nebună!
Cu suflete albe la geam,
Speram c-o să fim împreună:
La mulți ani!

Și am simțit atunci
O lacrimă pe gene,
Pe fața mea de stânci,
Pe inima-mi curată.

Și am plecat lăsând
Petrecerea fie
O farsă-a unui gând,
În viața mea pustie.

Iubito, te cheamă o lume,
Ce singur rămân peste ani!
Și-n noaptea aceasta se spune:
La mulți ani!

poezie de (31 decembrie 2005)
Adăugat de Stefan BăiatuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Viorel Birtu Pîrăianu

Lumina

era atât de frig și era toamnă
cădeau frunze uscate pe alei
pășeam prin galaxii
purtând în mână cerul
o pasăre pe drumul de tăceri
se scurgea orizontul pe aripi
eram pribeagul rătăcit în prag
dansam în palma clipei, o secundă
sub cerul ars al unui timp ucis
se stingeau și muguri de lumină
ecoul trist al unei lumi zăcând
în lanțul ultimului gând
era târziu și era noapte
eu adunam grăbit în palme șoapte
mă ard cu ceara ce curge de pe pleoape
la focul ultimului opaiț
uneori răsfiram minutele între tăceri, dureri
ale unei lumi strivită de păcate
eu căutam lumina în petale de flori
în dimineața crudă când raze se spărgeau de geam
trezind o lacrimă din pleoapa aplecată

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Cornelia Neaga

Cu tine-n gând

În visuri lungi, mereu te-am căutat
Când amintiri în brațe m-au cuprins
Și toamna a venit și m-a surprins
Cu gândul doar la tine, ne-ncetat

Cu tine-n gând și anii mei se duc
Și primăveri și veri cu flori...
Cu toamna m-am trezit în zori
Cad frunze galbene din nuc...

Cu tine-n gând, eu scriu acum poeme
Strivind o lacrimă sub pleoapa grea
Și rana-i încă vie-n inima mea...
Cu gândul doar la tine, de o vreme

Cu tine-n gând, ades eu mă trezesc
Și calc în lacrimi, urmele de pași
Aș vrea uit dureri, dar nu mă lași...
Cocori plecând, de tine-mi amintesc...

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

O lacrimă din întâmplare

Ți-am scris demult
într-o scrisoare
ce mult iubirea ta
mă doare
simțeam totu-n jur
dispare
în mine se usca
floare de floare...
trecut-au luni
fără de soare
când nu vedeam
lumina-n zare
iar azi privind în urmă
mi se pare
ca prețul ce-am plătit
a fost prea mare
zile pierdute,
lacrimi amare,
pierdutele clipe
de sărbătoare
si viața mea era
doar clipe de-tristare,
iar dacă azi
când iar e soare
mi-e dor de tine
într-o clipă de uitare,
de scap o lacrimă
din întâmplare
nu crezi mai simt
acea iubire mare
e doar o amintire
de-un zâmbet trist
o-mbrățisare
azi când te-am zărit
în gara mare
în ochii tăi
a răsărit o floare

poezie de
Adăugat de Monica TrifSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

* * *

... a împietrit o lacrimă în pieptul meu
și eu mă simt ușor și lumile mai greu

inspiră veșnicie din note cristaline
ce stau înșiruite pe hrinca mea de pâine

pe drumul colbuit dispar cu pas abrupt
în freamătul tristeții din ochii mei erupt

și zarea cenușie se trece-n negru pur
de undă stacojie și valuri de mercur

și soarele se lasă încet pe asfințit
din lacrimă și suflet soarba infinit...

poezie de (18 august 2019)
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Viorel Birtu Pîrăianu

Pe țărm de mare

era târziu și era toamnă
treceam dintr-o stare în altă stare
priveam, trecând prin timpuri, o salbă de visare
sufletul, o lacrimă în poala lumii
creștea haotic pe scoarța ruptă a timpului
printre antiteze și parabole
treceam de la tine la mine
dezvelind trupul de taine
treceam grăbit de mâine, căutând ziua de azi
pe o mare de gânduri
treceam rezemând anotimpuri în palma universului
mătasea albă îți mângâia sânii
până la limita cunoașterii
atunci te confundam cu marea
treceam căutând un cuib
unde vom poposi cândva
lăsam o lacrimă în albia sufletului
căutând infinitul în taina privirii
treceam reparând ritmul
pe câmpia unde îngerii vorbeau
noaptea te înveleam cu palmele la asfințitul ideii
cu degetele îți acopeream buzele căutând sărutul dintâi
departe, marea cobora din amintire
aproape, tot mai aproape

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Bărbatul cu trei femei

Un om poznaș au fost schimbat
Vro trei femei cu cununii,
Fiind tustrele încă vii.
Dar acolo era un aspru împărat,
La care, cum au mers asemene știință,
Au și găsit de cuviință
Ca pentru așa faptă,
Pe om -l dea sub judecată;
Iar spre mai aspră înfrânare,
Judecătorilor au pus el înainte
Să fie cu luare-aminte
Și să închipuiască pedeapsa cea mai mare
Unei asemene de pildă rea urmare;
Că la de împotrivă, el hotărât era
Pe toți a-i spânzura.
(Asemene un împărat
Nici pe la noi n-ar fi stricat.)
Judecătorii văd nu-i de șuguit;
Să hotărască drept ei mult s-au sârguit,
Și numai Dumnezeu de sus i-au luminat,
Căci socotința lor aceasta au urmat:
Ca omului dea femeile tustrele,
Îndatorându-se de a trăi cu ele.
Norodul însă s-au mirat
Pentru asemene prea slabă hotărâre,
Și sigur toți au așteptat,
Pe vrun judecător vadă spânzurat.
Dar n-au trecut nici patru zile
Și s-au împrăștiet prin țară auzire:
Că cel cu trei femei bărbat,
De răul lor s-au spânzurat,
Și de atunci în acea țară,
Cu trei mai nime nu se-nsoară.

poezie clasică de
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Străfulgerare

Îmi legănam așteptarea la sân
într-un cuib stingher
troienit de flori de ger.
O străfulgerare m-a trezit din torpoare.
O străfulgerare de gând,
o străfulgerare de vis,
o străfulgerare de dor,
nu știu exact ce era.
Știu doar
alergai prin troiene cu un șoim pe umăr.
"Adăpostește-mă în noaptea ta cu stele!"
strigai,
și strigătul tău
a dezghețat
lichenii sidefii de lumină
încremeniți de la începutul Creației
pe partea nevăzută a Lunii.
"Deschide-mi o fereastră
spre lumea ta de liniște ascunsă!"
mi-ai zis.
Și te-am primit în ochii mei,
în timp ce îngeri selenari
îmi picurau pe gene
din luna dezghețată
și îmblânzită ca o căprioară.
De-atunci te oglindești
în ochii mei
și-un șoim privește din retina mea
direct în soare.
Așteptarea mea
și întrebările mele fără răspuns
s-au topit
într-o lacrimă ce mi-a înflorit
cuibul troienit de lumină.
Ne urmăm unul pe altul în vis,
iar drumul nostru e o legănare
înspre înfrunzire.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Mă regăsesc

Mă regăsesc în sunet de mare automnală,
În ochi de gând pășind prin argintie brumă
În culoare de cerneală pe boltă cu lacrimă aureală,
Când sufletul sărută malul în zbucium cu valul în spumă

Mă regăsesc în triste frunze ruginii tomnale
În zbateri de aripi prin vânt umede de ploaie,
În noapte croșetez poeme cu gândurile tale
Sentimente impregnate din suflet pe foaie.

Mă regăsesc în versuri scrise cu condei de soare
Pictate cu amintiri în toamna care plânge,
Pe pânză vremii și a vieții trecătoare
O lacrimă suspină cu mine-n ram se frânge.

Mă regăsesc pe portativul anotimplui cu vise
În dansul pescărușului între cer și mare,
Rătăcesc stângaci prin lume pe drumuri nescrise
Cu doruri ce aprind speranțe în roșii candelare.

Mă regăsesc în ochiul de copil, în firul de nisip
În rugăciune sacră cu tine-n fiecare seară,
Din lacrimă de lună zâmbet de rază aduc pe chip
Brodat cu fir de suflet în albă dantelată beteală.

poezie de
Adăugat de dory58Semnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Iluzie

Era o ceață... Mă treceau fiorii
De parcă printr-o lacrimă priveam
Un fel de neodihnă a culorii
Zbătându-se în termopanul de la geam.

Cred că era un semn. Ceva megând pe roate
Atât de simplu bolțile surpând,
Că se-auzea cum văile-nsetate
Se umplu, în tăcere, cu pământ.

Fosforescent și palid și aiurea,
Tu luminai din turnurile verii,
Dar trupul tău, ca mai demult, părea
Neînvățat cu legile tăcerii...

poezie de din Confesiuni de-o clipă
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Petre Gigea-Gorun

Nopți îmbrăcate în mătase albă

Nopți îmbrăcate în mătase albă
În sufletu-mi se-așează liniștit
Mi-e gândul somnambul și obosit
De nopțile ce s-au țesut în salbă.

Însingurat ca floarea cea de nalbă
Care în loc stingher a răsărit
Îmi pare că-n destin s-au contopit
A mele gânduri și cu noaptea albă.

Mă tot întreb de răsări-va soare
Aducător al timpului senin,
Cât va mai fi până atuncea, oare?

Aștept doar în durere sau suspin,
Speranța zilei tămăduitoare
Ce-alungă noaptea albă și-al meu chin.

sonet de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Adina-Cristinela Ghinescu

El nu mă știe...

Prin valuri de amintiri ce tot revin,
Am reușit cumva înțeleg DE CE...
Atunci cânt țipete și urlete de vin,
Mă declanșau în bucurii... De ce?

Am fost lipsită de iubirea ta,
Atât de multă vreme, c-am uitat...
Din anii ce s-au scurs și viața grea,
m-ai iubit când nici n-am existat.

Cu cât tu peste mine vii ardent,
Cu-atât se înfiripă o iubire...
"De ce?" mă-ntreb abia acum, strident,
Când mă puteai avea cu o privire...

Pe notele de timp care s-au dus...
Prin rânduri care ți le-am dedicat doar ție,
Am înțeles DE CE nu mi-ai adus
Acea iubire ce mi-o păstrai doar mie.

El nu mă știe eu am știut!
El nu cunoaște iubirea ce-o să vină...
Doar dragoste mi-a dat și am avut,
Acea iubire ce doream... divină!

poezie de din Șoptit de Dumnezeu
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.
Sorin George Vidoe

Epigramistului Petre Gigea

S-au strâns în câmp, cosașii roată,
Să taie fân din cel mai bun,
Dar ce folos, fânețea toată
E mult umbrită de-un Gorun.

epigramă de din Serpentinele umorului
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.

Există o lacrimă a mamei și o lacrimă a soției, o lacrimă a amantei și o lacrimă a copilului, o lacrimă a bucuriei și alta a deznădejdii. Dar mai există și o lacrimă judiciară pentru durerile clienților inocenți.

citat din
Adăugat de MicheleflowerbombSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Ioan Petru Culianu

Ceea ce-a urmat a fost rezultatul unei neînțelegeri, al unei confuzii de nume și cei trei s-au pomenit dinaintea celebrului colonel Pereira, care-i acuză de sabotaj (dar Pereira credea că era vorba de acei Garcia care lucrau în gara din L.) și-i trimise pe loc la scaunele de tortură ca să-și denunțe complicii. Li s-au smuls unghiile de la mâini și picioare, presărându-li-se rănile cu sare groasă din belșug; li s-au ars tălpile cu trabucul; li s-au descărcat sute de volți în trupuri.

în Pergamentul diafan
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
cumpărăturiCartea "Gnozele dualiste ale Occidentului" de Ioan Petru Culianu este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar -38.48- 28.99 lei.

Sunt și eu ca voi...

sunt și eu ca voi, un om cu noapte și de toate,
nu sunt poet și nici n-am fost, înșir doar gânduri aranjate,
prea cult nu sunt, dar nici incult, am mai citit, chiar și sonete,
le am pe-aici, pe foi de gând, sub ochii mei revin în trepte

când scriu în versuri, doar ce văd, ce gândul nopții îmi dictează,
nu fac decât, ceva în plus, un strop de lacrimă cedează,
atunci din amintiri, de vânt, vă suflu vouă cu neștiință,
cuvintele, pe-un rând și-un rând, poate vă e de trebuință

nu sunt mai breaz, sunt doar un om cu veselia îndurată,
ascunsă sub atâtea dăți, de clpe, ce-am trecut prin viață
și vreau râd, și vreau plâng, așa trăiesc și eu mai bine,
urcând în cer, din alb pământ, pătat cu iernile din mine

de m-ați vedea, o clipă doar, ați înțelege de îndată,
sunt normal, că n-am habar, de clipele ce mă așteaptă
și râd de voi și râd cu voi, apoi iar râd, chiar și de mine
și fug în ploi, alerg în ploi, mă spăl încet de-a mea rușine

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info

Fani pe Facebook