Adaugă un citat | Citate la întâmplare | Votează! | Votate recent | Adăugate recent | Comentarii recente | Top general

Ionuț Popa

Când viața lor de viața ta se leagă

Când viața lor de viața ta se leagă
și când privești spre ei, te vezi pe tine,
mai mult de-atât nu ești, și nu-ți convine
că ochii văd în sinea-ți lumea-ntreagă.

Privești în jos, în sus, și ți-e rușine
ca unui dumnezeu lipsit de vlagă,
și-ai vrea să uiți că vântul îi propagă
spre mintea ta retrasă-n vizuine.

Din glas dement se-ascunde-n timbru dorul
ca frunza verde-n toamnele barbare,
și-arunci în ei durerea cu piciorul

deși îi simți, îi crezi, și-atunci te doare,
cum taurul răpune matadorul
și-odat' cu el și animalul moare.

sonet de (14 noiembrie 2009)
Adăugat de Ionuț PopaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiAu fost scrise 17 comentarii până acum.
Participă la discuție!
în alte limbiTextul original este scris în limba română.
cumpărăturiCartea "Liber Amicorum Liviu Pop. Reforma dreptului privat roman in contextul federalismului juridic European" de Ionuț Popa este disponibilă pentru comandă online cu o considerabilă reducere de preț, la -180.00- 143.99 lei.

Citate similare

Buretele

"... Sângele lui Isus Cristos, Fiul Lui, ne curățește de orice păcat."
(1 Ioan 1:7)

Mă uit la tine... Tu ești oare?...
Ți-e haina plină de pământ,
Ți-e sufletul mânjit și frânt;
De-abia poți merge pe picioare...
Mă uit la tine... șidoare
viața prea e trecătoare
Și prea-i murdar al tău veșmânt...

În căutarea unui bine
Privești în jos... privești în sus.
Ai vrea un leac, dar leacuri nu-s.
Să scapi de pete și rușine
Nu alerga la porți streine,
Neputincioase ca și tine —
Tu vino-n școala lui Isus!

Căci cel mai minunat burete
E Sângele ce-a curs pe lemn,
Din sfântul dragostei îndemn,
Când Fiul a strigat: "Mi-e sete!"
E Sângele, ce pe-ndelete
Te curăță de orice pete
Și-ți șterge cel mai negru semn!

poezie de
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Suferința ta

A pornit odată ca un mic simplu gând
Impus de un prieten cam flămând
Un gând ce avea să-ți roadă inima
Și sufletul, starea, mintea ta

Te uitai în jur, pe trepte lăcrimai
Oameni fericiți, în jur, tu auzeai
Dar tot ce privirea-ți arăta
Era numai suferința ta

Într-un moment de panică ai vrut scapi
Trecutul tău, cu totul, -l îngropi
Ai vrut de viața ta mereu să uiți
Doar să vezi cum e să nu mai simți

E atat de simplu renunți, să te dai bătut
privești în jos, să te arunci fără avânt
Este simplu să nu-ți pese de ceva
nu crezi că ești mai jos ca altcineva.

poezie de
Adăugat de Costel ObadăSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Câmpul meu cu flori

Iubitule, ești câmpul meu cu flori,
Ai buzele ca macii, tremurânde, moi
Si ochii ți-s ca florile de Soare-n nori.
Cândprivești, dispare totul, numai noi

Ramânem. Singuri, pe Pământul tot
Și toată frumusețea lumii e a noastră.
Dă-mi mâna mă țin de tine, nu mai pot,
Picioarele mă lasă, inima e albastră.

Inchide ochii că mă ard și doare,
Cu palma ta cuprinde-mi sânii, gura.
Oprește-mi inima, că vrea să zboare,
Să-mi lase pieptul gol. Iubesc natura

Și campul meu cu flori creat de ea, al meu,
Doar pentru mine, asta mi-e averea.
Iubitule, atat de bun e Dumnezeu,
Că mi te-a dat îmi alini durerea.

Și ce miros indrepți spre mine,
De trandafiri când râzi și de bujori,
De liliac când mă săruți și ți-e rușine.
Iubitule, ești câmpul meu cu flori.

poezie de
Adăugat de Magdalena RusSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Adina-Cristinela Ghinescu

Blestem și binecuvântare

ucenicilor foști și viitori...

Cu cât te-nalți mai mult în zbor,
Cu-atât mai tare o doară...
Lacrimi se-adună-ncetișor
Și simți cum viața te doboară...

Cu cât privești totul de sus,
Cu-atât riscul de a te frânge...
Crește mai mult înspre apus
Și sufletul tăcut îți plânge...

Cu cât mai mult iubești Lumina,
Cu-atât mai mult capcane vin...
Spre a te încărca cu vina
A șarpelui plin de venin.

Cu cât spre adevăr te zbați,
Cu-atât lupta se întețește...
Iar cei care-i credeai curați
Sufletul vezi cum le pălește.

Cu cât iubești fără motive,
Cu-atât mai mult vei fi rănit...
Cum rațiuni, inimi în stive
Au aderat spre nesimțit.

Cu cât oferi și dăruiești,
Cu-atât mai mult puțini te-admiră...
Căci nu te văd de fapt ce ești
Nu te-nțeleg și se tot miră...

Blestem și binecuvântare...
S-au pus în mine amândouă!
Sunt sabia care nu moare,
Și ce-ați ales... rămâne vouă!

poezie de din Șoptit de Dumnezeu
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiA fost scris un comentariu până acum.
Spune-ți părerea!
în alte limbiTextul original este scris în limba română.

Fulg năuc

Fulg năuc ce te-ai desprins
Dintr-un nor alb și pufos
Și te crezi de neînvins
te uiți de sus în jos.

Tu privești cu aroganță
Spre sărman, spre venetic,
ai inima de gheață
Și nu-ți pasă de nimic.

Te rotești fără-ncetare
Și te lași purtat de vânt
Ești micuț, dar te dai mare
Când plutești peste pământ.

Dar fără bagi de seamă,
Fulg de nea nesăbuit,
Ai căzut la mine-n palmă
Și pe dată te-ai topit.

poezie de (19 noiembrie 2020)
Adăugat de Octavian CocoșSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Să nu-ți uiți legământul!

nu-ți uiți legământul, să nu ți-l uiți, îți spun
că-ai să-l regreți odată plângând ca un nebun
și-ai să străbați pustiuri topindu-ți ochii goi;
dar dragostea zdrobită în veci n-o-nvii 'napoi.
nu-ți uiți datoria spre Sfântul Dumnezeu,
că nu-i o altă vină s-o ispășești mai greu
și-ai să bocești odată cu sufletul arzând;
dar vremea ta trecută n-o mai întorci nicicând.

nu-ți uiți așteptarea acelor ce te plâng,
că ai s-o simți ca jarul arzându-ți sânul stâng
și-ai ocoli pământul poți afla pe-acel
ce ți-ar ierta păcatul, poți scapi de el.

nu uiți niciodată ce-i unic și divin,
căci toată viața-n urmă ți-o vei 'neca-n venin,
dorindu-ți orice moarte, pe zi de mii de ori —
nici suportându-ți viața, și nici putând mori.

... Ci ține-ți legământul și dragostea frumos;
așa mergi cu ele în fața lui Hristos.
Când mulți se duc în Iadul amarelor mustrări,
tu 'nalță-ți legământul spre veșnice cântări.

poezie celebră de
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Petale de orhidee pentru Sir (dedicație exclusivă)

Necunoscutule, nu pot știu cum arăți,
Căci nu mi-a fost dat să te văd, mai din față!
Ai ten măsliniu, ți-e albă, galbenă pielea...
Ce stea porți în ochi și-n cununa din Tine...!
Nu știu cum privești, suspini, dăruiești, cum zâmbești...
Căci Tu îmi apari doar în plâns... și-n speranță!

Dar, oricum ești, întristat ori de viață zburdând,
Vino la mine...! Eu scriu azi... pentru Tine!

Necunoscutule, nu pot știu cum vorbești...
Căci nu mi-a fost dat să te-aud mai de-aproape!
Dacă ai glasul zglobiu, iute, molcom, adânc...
Ce vorbe de-alint, vrei, în drumul spre Tine...!
Nu știu, cum te bucuri, ce dăruiești, cât primești...!
De ți-e sufletul frânt, ori plină ți-e viața...
Dacă strângi crini, trandafiri, orhidee la piept...
Te resemnezi în puțin sau poate... vrei Tot!

Dar, oricum, oricine ai fi, cât Mult ai ținti,
Ascunde-mă-n zâmbet și crede... în Tine!

Prietene, vezi, nu știu prea mult despre Tine...
Nefericit, singur sau bine ți-e Ție...(?)!
La final ești sau... încă, uimit ți-este zborul...
De mine nu-ți pasă, ori iubirea mi-o vrei...
Îmi accepți vrednicia sau mă lepezi din gând...
Mă ierți, când te supăr sau ai vrea să... mă cerți!

Te rog, totuși...! Cândva când, fizic, n-am să mai fiu,
Tu întoarce-te-aici și ia-mă... în Tine!

poezie de (1 ianuarie 2015)
Adăugat de Iulia MiranceaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiAu fost scrise 63 comentarii până acum.
Participă la discuție!

Un final de verde

De o vreme te doare rădăcina
și simți că-ți vine să te rupi
ai rezistat sub norii de furtună
și-acum ai renunța la mult

Ai scutura din frunzele pe ramuri
care te-apleacă spre pământ
și parcă nu mai vrei stai în vânturi
dăinuiești ca Duhul Sfânt

Ai devenit un lemn tot mai puternic
cu fiecare an trecut
și-ți este frică-acum de întuneric
că nu știi ziua de-o apuci

Ai fost un lujer într-o altădată
când nu-ți pasă ce-ai să ajungi
acum bătrân, uitat de toate-odată
ai vrea să râzi și-ai vrea să plângi

Ramas-ai singuratic în pădurea
pe care o privești de sus
îți amintești prin gânduri înverzirea
cu răsăritul ce-a apus

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Transfigurare

Pe aripi străvezii de zbor
Spre-nalt tu te ridici ușor
Mai sus, mai sus s-atingi un nor
Iar de banal să nu simți dor.

Arunci privirea-ncet în jos
Și vezi tot ce-ai lăsat în urmă,
Iar peste-o mare de-amintiri
Se-așterne acum un strat de brumă.

În zborul tău înalt spre cer
Pe ochi îti cade-un văl de ceață,
Iar amintirile îți pier
Lăsându-ți trupul fără viață.

Dar uite ai zburat prea sus,
Mai sus de-atât nu se mai poate
Oare acuma n-ai ajuns
Mult prea aproape chiar de moarte?

E mult prea greu rămâi sus,
Când viața-ntreagă ți-e departe
Te afli între poli opuși
Pășești spre viață sau spre moarte?

poezie de (aprilie 2009)
Adăugat de Teodora TodeaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiA fost scris un comentariu până acum.
Spune-ți părerea!
Teodor Dume

Așa moare viața

ești bogat și totuși nu ai nimic
și asta pentru
nu îndrăznești să te uiți
înlăuntrul tău
nu îți privești soția și nici copiii
cumperi lucruri de nimic
lumea se învârte în jurul
banilor tăi
de Dumnezeu nici îți pasă
noaptea pășești printre morții din gînd
care nu îți dau pace
te micești pe dinlăuntru
de ură și invidie inima
ți-e prinsă pe sloiuri de gheață
nu mai e loc de nimic
nici chiar pentru tine însuți
de la o vreme ți-se face frig
de dincolo de zid privește Dumnezeu
dar taci...

așa moare viața

poezie de (2016)
Adăugat de Teodor DumeSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiA fost scris un comentariu până acum.
Spune-ți părerea!
în alte limbiTextul original este scris în limba română.

Când viața te ancorează în tainele ei, începi să ai o altă viziune a lucrurilor. Acestei atitudini, i-aș spune: maturitate. Când ești orientat spre interior (spirit), te vezi așa cum ești tu. Când ești orientat spre exterior, te vezi așa cum te văd ceilalți, așa cum pari, nu așa cum ești tu cu adevărat. Nu vârsta ne identifică maturitatea, ci modul cum abordăm obstacolele din traseul personal.

citat din
Adăugat de Elena Lavinia NiculiceaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Mereu unul

Cu frică de succes și creierii măcinați de stres,
Te uiți perplex de parcă viața ți-ar fi un codex complex,
Pe care oricât te chinui îl descifrezi, rezolvarea îți tot scapă, nu poți s-o vezi.
Te enervezi, iei un creion în mână și începi desenezi, doar așa te calmezi,
Și te întrebi, cum ai ajuns să crezi ceea ce crezi?

Prietenii, familia, îți par fețe străine,
Ce știu ei despre ce înseamnă să-ți fie mai bine?
Ce știu ei despre lupta ta interioară, vocile care noapte de noapte numele ți-l cheamă.
Or fi strigoi, sau poate ești doar tu, vorbind cu tine însuți.

Gata, ajunge, a fost picătura care a umplut paharul,
Da, paharul ăla în care ți-ai înecat amarul, în vin,
Și-ți promiți că nu te mai duci, cu gândul, acolo unde ai mai fost,
Nu are rost, ai picat de prea multe ori de prost.

Te ridici și îți privești chipul în oglinda murdară, pentru a o mia oară,
Încercând îți aduci aminte de când viața nu obișnuia doară.
Oare în ochii arămii a mai rămas vreun strop de inocență?
O sclipire fugitivă în lumea asta înecată-n decadență?

Și-atunci o vezi, e chiar acolo, așa cum a fost mereu,
Acea parte din tine ce ți-a fost aproape la bine și la greu.
Acea prezență, nu știi cum s-o numești, ți-e și frică -ncerci,
Te bufnește râsul și îți arunci un scurt și sincer: "Ce prost ești!"

Te simți rușinat, ca un bufon în fața unui împărat,
Știi că te-ai făcut de rahat, însă acum ceva e diferit,
În loc de judecată, găsești puterea accepți, și râzi în continuare,
Fără un răspuns, plutești ca o bucată de lemn pe mare.

Te lași în brațele acelei neștiințe, renunțând la păreri, renunțând la dorințe.
Simți a te salva nu-ți mai stă în putință, așa că te întorci spre umilință,
Și plângi, și râzi, și plângi din nou, cu lacrimi reci, fără ecou.
Simți cum vântul te jupoaie, cum oasele apa ți le îndoaie,
Până nu mai rămâne nimic, ca atunci când se evaporă tot ceaiul dintr-un ibric.

Te vezi mic, și totuși atât de mare, te vezi slab și totuși atât de tare,
Fără de judecată, cu mintea epuizată, identitatea creponată și mândria uzată,
Te simți mai liber și mai pur ca niciodată, de parcă toate piesele din puzzle-ul tău s-au strâns laolaltă.

Cine ar fi crezut, mântuirea poate fie, atât de dureroasă, atât de vie?

Te privești din nou, în aceeași oglindă murdară, fără a mai vedea însă vreo pată.
Vezi totul ca fiind complet, un armonios și frumos duet,
Între om și divinitate, între întreg și parte.

Acea sclipire, acoperă totul acum, ca o perdea de fum,
Inocența îți curge din privire, transformându-ți corpul într-o masă de bijuterii fine.
Te simți bine, iar o realizare iți vine în minte,
Cum că lumea e tot la fel, indiferent ce crezi tu despre ea sau despre tine.

Fie că te consideri demn sau nu, inteligent sau nu, frumos sau nu,
Omul, timpul, spațiul și mișcarea, vor fi mereu unul.

poezie de
Adăugat de George Aurelian StochițoiuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

De sus

De sus,
cu ochii mei albaștri,
măicuță,
te privesc.
Îmi este dor de tine,
de tot ce-i pământesc.
Te văd cum stai pe prispă,
la steaua mea privești.
Ștergi lacrimi în batistă
și-ai vrea să mă-întâlnești.
În visul tău din noapte
o clipă am cobor.
Să potolim, în șoapte,
eternul nostru dor.

poezie de (21 aprilie 2017)
Adăugat de Dumitru DelcăSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.
Marilena Tiugan

Nu privi în jos

Nimeni nu știe, copile, tu știi zbori,
de ți-e teamă,
numai murmură ca vântul între sfori,
ridică bărbia,
pregătește pasul,
închide, o clipă, ochii
și, cu mâinile întinse spre oameni,
reglează-ți visul,
nu privi în jos spre abis,
să nu-ți dispară curajul ce ți l-ai promis.
În călătoria ta, copile,
de-ți va lipsi,
îți voi da îngerul meu a te păzi, preguști
liniștea din sine când ești doar cu tine.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Mă doare...

doare să văd oameni plângând
doare să văd pe cineva suferind,
doare când nu ești lângă mine
doare să știu că nu-ți este bine.
doare atunci când nu mă iubești,
doare atunci când mă umilești
doare când știu cât te iubesc
doare să văd că nu te recunosc...
doare tăcerea rece și grea,
doare durerea din inima mea
doare ș-o lacrimă ce curge pe obraz
doare când știu de-al tău necaz.
doare de-o frunză ce se leagănă-n vânt
doare de oricine și orice cuvânt,
doare că TU nu poți -nțelegi
doare... dar tu ai vrut alegi.

poezie de (25 octombrie 2010)
Adăugat de Mariana SimionescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Speranța-i ultima ce moare!

Speranța-i ultima ce moare,
Atâta timp cât tu exiști
Când vor unii să te doboare
Tu speră și ai să reziști!

Speranța-i ultima ce moare,
Când simți că totu-i în zadar
Și-atunci când visul tău dispare
Tu speră și visează iar!

Speranța-i ultima ce moare,
Chiar dacă-n suflet e durere
Nu renunța, atunci când doare
Tu speră la iubire, cu putere!

Speranța-i ultima ce moare,
Când viața ți se pare crudă
Dar după nori, vine și soare
Tu speră și fă-i vieții-n ciudă!

Speranța-i ultima ce moare,
Când lacrima în ochi îți vine
Șterge-o, apoi, în continuare
Tu speră va fi și bine!

Speranța-i ultima ce moare,
Chiar dacă zâmbetul ți-e trist
Mâine vei râde poate tare
Tu speră, nu fii pesimist!

Speranța-i ultima ce moare,
Când vorbe dure te lovesc
Aceeași gură, azi, usturătoare
Tu speră că-ți va spune:"Mă căiesc"!

Speranța-i ultima ce moare,
Când ai în tine doar suspin
În suflet nu-l lăsa să se strecoare
Tu speră și alungă-l ca pe-un spin!

Speranța-i ultima ce moare,
Chiar dacă ai căzut... ești jos,
Ridică-te... stai în picioare
Tu speră și fii curajos!

Speranța-i ultima ce moare,
Când ai simțit dezamăgire
Nu te simți fără valoare
Tu speră, vei simți și fericire!

Speranța-i ultima ce moare
Și azi și mâine și mereu
Nu întreba: "Cât sper oare?"
Tu sper... asta fac și eu!!!!

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Corina Mihaela Soare

Lună-n ochii tăi

E atâta lună în ochii tăi
Și luminează sângerândă,
Din când în când o rază crudă
Sticlește în ochi cu vâlvătăi.

Din când în când clipești din pleoape
Cu genele spre frunte-ntoarse,
Privești spre stelele colțoase
Șoptind încet: "stai pe aproape".

Ce raze blânde vin din noapte
Și cum ne mângâie, și-s hoațe,
vrea să te cuprind în brațe,
Ai vrea și tu, dar stăm deoparte.

E toată luna în ochii tăi
Și pare că nu vrea să plece
Și între noi e-atât de rece
Cu un parfum plin de văpăi.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Dacă tu vezi un ego când privești o persoană, înseamnă că privești prin ochii ego-ului. Dacă tu vezi un suflet când privești o persoană, atunci înseamnă că privești prin ochii sufletului.

în Totul din Întreg
Adăugat de MicheleflowerbombSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
cumpărăturiCartea "Intoarcerea la liniste" de Cătălin Manea este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar -20.00- 11.99 lei.

Avionul

Ai aripi de vultur și-ți place zbori
Că-i vară sau iarnă te plimbi printre nori
Aproape ți-e cerul albastru de sus
Iubești răsăritul, ești trist la apus.

Ești iute ca vântul cel veșnic grăbit
Sclipești ca un fulger din neguri ieșit
Și ca o săgeată în aer te-nfigi
Alergi ca la curse când vrei câștigi.

Ți-e mare curajul zbori în văzduh
Privești omenirea de parcă ești duh
Și munții semeți te salută voios,
Iar marea înspumată te-admiră de jos.

Dar oricât de mândru și liber te crezi
Mai vine și vremea aterizezi,
Căci chiar dacă-n aer ești plin de avânt
Când n-ai combustibil revii pe Pământ.

poezie de (25 septembrie 2020)
Adăugat de Octavian CocoșSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Viața

Ce este viața pentru cel sărac?
Ce este viața pentru cel bogat?
Oare, împreunându-le credința,
Aflăm cu certitudine biruința?

Ce este viața pentru cel aflat în suferință?
Dar pentru cel lipsit de credință?
Oare, privindu-i cu miluință,
Aflăm provin din aceeași credință?

Ce este viața pentru cel nepăsător?
Dar pentru cel ce speranța își pierdu?
Oare, gândindu-ne la amândoi,
Aflăm cu certitudine ce scop avem noi?

Când vezi, oamenii împraștie ură,
Este pentru , iubirea e impură.
Când vezi că, sărăcia crește,
E pentru , dragostea lipsește.

Când vezi o frunză zburând,
E pentru , se lasă împinsă de vânt.
Când vezi o floare cum înflorește,
E pentru , de sus primește, ceea ce toți primim.

Când poți miști, să vezi, auzi,
Când poți să simți, rabzi, să crezi,
Când poți duci, pâna în mormânt,
Al tău țel, în timp parcurs;Asta e viața!

poezie de (12 noiembrie 2007)
Adăugat de Ovidiu KerekesSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info

Fani pe Facebook