Adaugă un citat | Citate la întâmplare | Votează! | Votate recent | Adăugate recent | Comentarii recente | Top general

Suvenir

De-ncerc pe sub rugina atâtor ani să caut
Parfumul și lumina ce-a strălucit în ei,
Aș regăsi fierbinte cuvântul să te laud,
Ca flacăra ce doarme sub spuză și scântei.

Precum mireasma florii pierită de demult
Preschimbă-n adiere fragilele-i culori
Și-n nevăzuta strună a vântului ascult
Țipându-și tânguirea echere de cocori,

Acum, când cu amurgul cobor lângă pământ,
Iubirea ce mi-ai dat-o mai strâns de el mă leagă,
Cum, despuiată-n toamnă de-al ei stufos veșmânt,
Statuia verii crește pe zariștea întreagă.

poezie clasică de din Laude și alte poeme (1959)
Adăugat de Simona EnacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
cumpărăturiCartea "Cantece tiganesti si alte poeme" de Miron Radu Paraschivescu este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar -13.39- 7.99 lei.

Citate similare

E toamnă

E toamnă pe străzi și lumina e moartă;
E toamnă, din soare-a rămas doar o șoaptă;

E toamnă și cântecul mi se-ntristează;
E toamnă, un stol de heralzi emigrează;

E toamnă pustie,
Gri-cenușie
Și crește-ndărătnic rugina în vie.

Se luptă satirii lumina să-nghită
Mușcând înghețat din natura cernită.

E toamnă, visează izvorul cântând;
E toamnă amară în mine și-n gând.

Fire de ploaie țes lumii veșmânt
Iar ceața zidește cetăți pe pământ.

E toamnă, sarcastic, agonic cuvânt,
E toamnă... ș-atât.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

E toamnă pe Pământ

Cocorii au plecat demult
Cad frunze pe alei
Și vântul toamnei îl ascult
Prin crengile de tei

Văd frunzele cum cad din ram
Și tremură în vânt
Se-aprind gutuile în geam
E toamnă pe Pământ

Și florile s-au veștejit
Și berzele s-au dus
Și zilele s-au risipit
Și crinii au apus

Și nopțile parcă prea lungi
Mai văd un răsărit
Și plopi cu umbrele prelungi
Gonesc un asfințit...

Și vara ce ne-a părăsit
Cu-a florilor veșmânt
Ori nu a fost ori n-a venit
E toamnă pe Pământ.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Daniel Vișan-Dimitriu

Sonetul florilor de mai

Știam că florile de mai,
Când strălucesc în lumea lor,
Îți umplu sufletul de dor
Și cer iubirea le-o dai,

Iar ție, floarea mea de mai,
Ți-am dat-o și-n a mea grădină
Mi-ai fost a florilor regină
Și mi-ai adus în suflet rai.

Îmi ești mireasma dintr-un vis
Când, dintr-al florilor alai,
Ai vrut iubirea mea s-o ai.

Și te-am cules, și mi te-am scris
Pe-al sufletului manuscris,
În veșnicia lunii mai.

sonet de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Simt sărutarea vântului de toamnă...

Pe pleoape, simt sărutarea vântului de toamnă
Ce-mi dă fiori... și adierea lui -ndeamnă
Să-ntorc, pios, o pagină îngălbenită din trecut
Și să revăd imagini trăite cu drag, demult, demult...
Atâtea toamne ruginii, prin inimă s-au scurs...
Dar nu știam, pe-atunci, că merg înspre apus,
Căci tot ce era floare, culoare,-n jurul meu,
Păreau o primăvară ce dăinuie mereu!
În fiecare anotimp, și-n fiecare zi, iubirea înflorea
Și-n suflet era cald, lumină, un soare strălucea,
Iar în priviri avide, strânsesem tot lumescul,
Căci tu, tinerețe, mi-erai universul!
Iar visele-ndrăznețe zburdau înaripate,
Nimic nu le oprea și dragi îmi erau toate!
Atât alint și pace, speranță, mângâiere,
Mă-nvăluiau în cânt, parfum, în dulce adiere!
Unde-ați plecat voi, ani de scumpă tinerețe,
De vrajă și tumult, speranță, frumusețe?
Pe unde v-ați ascuns, de nu vă mai găsesc
Și m-ați lăsat în lacrimi, de doruri tânjesc?
Acum, totu-i pustiu... e frig... și sufletul suspină
Sub ploaia care cade, șoptindu-mi în surdină,
Că toamna va pleca, de iarnă, alungată,
Cu ea... trece și viața, de viscol, spulberată...

poezie de
Adăugat de dory58Semnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Parfum

Doamna mea cu chip de floare,
Ai transformat iubirea în parfum,
Șoaptele-ți sunt petale pline de culoare,
Și-s gata le ascult aici, acum.

Parfumul tău are miros de toamnă,
Cu aromă fină de romanță și noblețe,
Parfumul tău ispitește doamnă,
Trezindu-mi mii de amintiri răzlețe.

M-aș apleca îți miros parfumul,
Și-n spirititul ființei mele mai boeme,
La inspirație mi-aș da îndată drumul,
Ca să îți scriu pe cer mii de poeme.

poezie de din Lacrima dragostei (2018)
Adăugat de Diana IordachescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Daniel Vișan-Dimitriu

Vraja nopții

Străluceau pe ceruri stele
Cum nicicând n-au strălucit,
Nici prin gândurile mele,
Nici aievea ori în vis,
Când petale de cais
Se adapă-n răsărit.

Câmpul spicelor de vară
Se-nvelea-n lumina lor
Și-n culori ce iar și iară
Își luau din curcubeu
Straie noi, ca gândul meu
Când străbate nopți de dor.

Noapte, muză-nșelătoare
Cu atâția ochi de strajă,
Lasă-a câmpului culoare
Să ne fie loc ascuns
În iubirea ce-a răspuns
La a inimilor vrajă!

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Caut lumina...

Caut lumina divină,
Sufletul să mi-l inunde,
Ca apa curată, făptura omenească,
Și ca văzduhul, suflarea păsărească.
Caut iubirea adevărată,
Să-mi răsfăț inima flămândă,
Ca noaptea, de stele înfometată,
Și ca viața, de iubirea lumii toată.
Caut raiul pământesc și frumusețea lui,
Căci fără de ele, chiar n-are rost trăiesc.

Dar, unde-i lumina divină?
La câți ani, lumină?
Și iubirea visată...
La ce distanță-i de lume, de mine?
Noroc cu raiul naturii altruiste,
Căci, încă mai rezistă și are vise.

Și, ce este lumina, iubirea, frumosul?
După care orbecăim cu toții până la moarte,
Decât, Sfânta înțelepciune,
Sau pacea și armonia oamenilor,
În lume și-n toate.

poezie de (30 noiembrie 2016)
Adăugat de Valeria MahokSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Dormind într-o noapte ploioasă de toamnă

Este frig în această a treia lună de toamn㠖
Împăcat cu el, un om bătrân.
Se culcă târziu, lampa s-a stins demult,
Iar acum doarme frumos în cântecele ploii.
Jarul din sobă este cald încă,
Parfumul lui sporește căldura patului;
Când vin zorii, limpezi și reci, el nu se ridică,
Frunze roșii, înghețate, acoperă treptele.

poezie de , traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
George Topîrceanu

Clipe de zbucium

Iubita mea, te simt așa departe...
Mi-ai pus pe frumte mâinile subțiri,
Dar, ca un zid puternic, ne desparte
O pânză de cernite amintiri.
Ființa mea întreagă când te cere,
Tu stai visând, nici ochii nu ți-i miști,
Și câte taine pline de durere
Se pierd în noaptea ochilor tăi triști!
Eu chem osânda care omoară,
Sălbatic vântul patimii bată,
Eu cer icoana ta de-odinioară,
Pe care n-am văzut-o niciodată.
O, cum aș vrea durerea să mi-o-nșele!
Atâtea nopți pustii am adorat-o,
I-am dat și jertfa tinereții mele
Zâmbind... Tu numai inima mi-ai dat-o.
Mi-ai dat-o! Floare gingașă de munte
Ce stă deasupra unui larg abis...
(Și chiar acum, când mă săruți pe frunte,
Tu săruți cum se sărută-n vis!)
Căci sufletul, ca tristele ruine,
Păstrează-n el lumina altor vremuri,
Și când o rază-ajunge pân’ la mine
Atunci te simt, iubita mea, cum tremuri:
Ea luminează-n tine, fără veste,
Prăpastia trecutului întreg...
Și-atunci duioasa inimii poveste
Eu o ascult, - dar n-o mai înțeleg.
........................
De-aceea-n sara asta mi-e totuna,
Sporește-mi iar durerea sau alin-o,
Te-ntreb, - pierdută pentru totdeauna:
De unde vii și cine ești, străino?...

poezie celebră de
Adăugat de Andra IosifanSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
cumpărăturiCartea "Balade vesele si triste. Parodii originale. Migdale amare" de George Topîrceanu este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar -13.99- 9.99 lei.

De toamnă

Vezi, a început plouă și umbra ta e vie
Sunt rătăciri venite din trecut,
Doar picuri mari și Beatles mai ascult
În nopțile de lungă insomnie.
Nu știu de ce mai vin aceste toamne
Rugină și tăcere-i peste tot,
Am învățat zbor și să înot
Și să te chem, când omenirea doarme.
A început plouă, sunt frunze și noroi
Iluzia că ești, că tu exiști, e tot mai vie,
Și parcă-ador această insomnie,
Ce creionează umerii tăi goi.
Nu știu de ce mai vin aceste toamne
Tâmpla mea e umedă demult,
Doar picuri grei și Beatles mai ascult
Și este frig, e toamnă și se doarme.

poezie de (2015)
Adăugat de Adrian AbrudanSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Îți aduc Isus onoare

Îți aduc Isus onoare
Și te laud și îți cânt
Căci ne-ai dat a Ta salvare
Oamenilor pe pământ

Cânt iubirea ta Divină
Și eu Numele-ți cinstesc
C-o viață fără vină
Tu mi-ai dat și te iubesc

A ta milă eu o cânt
Și iubirea Ta cea vie
Cât voi fi pe acest pământ
Căci privesc spre veșnicie

Îți cânt Doamne a Ta Ființă
Pururea eu te slăvesc
Și Isuse prin credință
Ființa mea îți dăruiesc

Cânt Isus a Ta lumină
Al Tău har ce mi l-ai dat
Căci vreau fără de vină
Să fiu Doamne mai curat

Mai aproape azi de Tine
Și Isus de-al Tău Cuvânt
Să văd ziua care vine
Când ne duci în cerul sfânt

În Lumina Feței Tale
Ființele ne zidești
Să ne fii izvor și cale
Pe brațe ne primești

Să fim Doamne o lumină
Din Lumina Ta Isus
Cu-o viață fără vină
Și un duh Ție supus

Umple-ne de-al Tău Cuvânt
Să trăim neprihănirea
Viața-ntreagă pe pământ
Să ne dărui mântuirea

Ca să fim ai Tăi Isus
În veci și în veșnicie
Să-ți cântăm în ceruri sus
Slăvit Numele îți fie
21,21-01-2020 mănăștur

poezie de autor necunoscut/anonim
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Lucian Blaga

Lumina de ieri

Caut, nu știu ce caut. Caut
un cer trecut, ajunul apus.
Cât de-aplecată e fruntea menită-nălțărilor altădată!

Caut, nu știu ce caut. Caut
aurore ce-au fost, țâșnitoare, aprinse
fântâni - azi cu ape legate și-nvinse.

Caut, nu știu ce caut. Caut
O oră mare rămasă în mine fără făptură
Ca pe-un ulcior mort o urmă de gură.

Caut, nu știu ce caut. Subt stele de ieri,
subt trecutele, caut
lumina stinsă pe care-o tot laud.

poezie celebră de din La cumpăna apelor (1933)
Adăugat de Veronica ȘerbănoiuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.
cumpărăturiCartea "Trilogia cunoasterii" de Lucian Blaga este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la -66.47- 46.99 lei.

M-ai înviat ca să mă stingi

Cu vocea susurând
mi-ai scos din inimă
venin,
m-ai înviat cu tine
când m-ai găsit
pe vânt,
eram frunză uscată,
eram mormânt
sub crin,
m-ai strâns la piept
și mi-ai șoptit
că eu îți sunt descânt.

M-ai înviat cu viață
mi-ai curs ușor
prin vene,
luceafărul iubirii
tu
mi-ai aprins cu tine,
- e prea târziu...
dar tu mi-ai spus că mai e vreme,
flacăra iubirii,
iubirea
o menține.

M-ai înviat,
mi-ai strâns cenușa-n legământ,
m-ai desenat femeie,
mi-ai spus:
- Să nu mai plângi!
m-ai îmbrăcat în zâmbet,
dar
azi
sunt iar mormânt,
căci tu m-ai înviat
ca iarăși

să mă stingi.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Nicolae Matei

Rondelul florii de salcâm

Parfumul florii de salcâm
Purtat de vântul dimineții,
Trimis pe-al raiului tărâm
Se-nvăluie în mreaja vieții.

Mâhnirea n-o mai simt nicicum,
Mi-a alungat urma tristeții
Parfumul florii de salcâm
Purtat de vântul dimineții.

Dulcea mireasmă-a frumuseții
Se-mprăștie pe-ntregul drum,
În spini se pun speranțe-acum,
Se pierde-n marginea uliții
Parfumul florii de salcâm.

rondel de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Versuri

Cuvinte
din mine pierdute

Cum v-aș putea prezenta
în fața eternității
pe voi
care nu sunteți decât
niște corecturi
ale biografiei mele?

poezie clasică de din Versul Liber (1965)
Adăugat de MGSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Constantin Triță

Vestigii

În neatingerea lor
Clipele par și acum
Resturi încinse
De cenușă
Vântul a trecut
Fluturând în tăcere
Steagul alb
Cu scântei de argint
Și fiindcă
În toată nevinovăția
S-au adunat cadavrele
Atâtor flori uitate
Am început mătur
Cu o coadă de cal
Drumul atâtor ani
De iubire.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Viorel Muha

Te caut

calc căzut în mine, în neliniști pe o frunză de timp ruginită
descopăr un pom, o pasăre, o toamnă întârziată, liniștită

calc pământul negru, afânat, mirositor și lung privesc un nor
descopăr că totul este ceva, ce demult am uitat văd și toate dor

calc pragul casei bătrânești și mă opresc în tinda, bătrână, veche
descopăr ani mei, în pereți, în șopronul casei, în pridvor și-n vetre

calc drumul pădurii pieptiș, urcând acolo sus în poiana vieții mele
descopăr ca o imagine fugară, în ceață, pe tine iubirea mea fierbinte

calc drmul vieții uitâdu- înapoi, plecând pe drumul sorții mele
descopăr o amintire, un tablou, un sân, un gând, drumuri multe

calc cu privirea îndreptată inainte și te caut în mare de mulțime
descopăr după un timp că te-am găsit demult și ești acasă, la mine

poezie de (noiembrie 2008)
Adăugat de Viorel MuhaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Epitaf (După Anton Pann)

Aicea s-au dus cu jale
și în tihnă se albesc
oasele Domniei-Sale
de Miron Paraschivesc
ce au fost trecut pe lume
ca dea la toate nume.
Astăzi, una cu țărâna,
de iubire n-are știre
și un vreasc îi este mâna
care scrie aste știre.
Când zâmbiți din întâmplare,
întorcând aceste foi,
domnișori și domnișoare,
va zâmbi și el cu voi.

epitaf de din Cântice țigănești, după Anton Pann (1941)
Adăugat de Costel ZăganSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
George Topîrceanu

Distih eroic

Plop tânăr, încrustat în miezul verii,
Cu ramuri vii și frunză sclipitoare,
Când râul vântului te scaldă,
Învață-mă să râd ca tine-n soare,
Să-i sorb lumina caldă.

Plop negru, încrustat în ger
Și-ncremenit sub lună
Cu rămuriș de zgură și de fier...
Învață-mă să uit lumina verii
Și-n câmp silhui
Să dau tristețea mea tăcerii
Și gândurile mele nimănui...

poezie celebră de
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Mai multe înregistrări în
Audioteca Citatepedia
înregistrare audio
Recită: Ramona Doleanu
Corina Mihaela Soare

Reproș

Ți-am pus dorința mea în palmă
Și tu ai strâns-o cu-al tău foc,
Ai ars speranța ce mă cheamă,
Acum amarul e la loc.

Cu brațele mi-ai strâns iubirea
Și ai legat-o în mănunchi,
Ai aruncat cu tot cu floarea
Sub care eu ți-am fost un trunchi.

Ți-am strâns din raze doar lumină
Să strălucești, să te-ncălzești,
Te-ai răcorit în nopți cu lună
Și-ai dispărut printre povești.

Acum în ceasul singuratic
Ascult secundele cum trec,
Îmi ticăie în nopți, tomnatic,
Câte-un suspin și apoi plec.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info

Fani pe Facebook