Adaugă un citat | Citate la întâmplare | Votează! | Votate recent | Adăugate recent | Comentarii recente | Top general

Îngerii din cer

Îngerii din cer au început sa plîngă,
Pămîntul il inundă,
Altora le-a murit sufletul,
Le-a pierit zîmbetul...
Lipsiți sunt de viață,
Și plouă cu gheață.

Unii îngeri sunt condamnați,
O aripă le cade,
Cu cealaltă ei cad la pămînt zadarnic învartindu-se,
Și iau naștere tornade...
Ceilalți îngeri fără ambele aripi,
Cad mai iute decît vîntul,
Și cutremură pămîntul.

Eu încă ma rog la ei,
Însă ce să le ofer...
Și apoi ce să le cer?

Ei sunt îngerii din cer.

poezie de
Adăugat de Vlad BălanSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiA fost scris un comentariu până acum.
Spune-ți părerea!

Citate similare

Vladimir Potlog

Lacrimi de îngeri

Lacrimi de îngeri cad din cer,
Pline de taină și mister,
Plâng și zeii din Olimp
De câte rele se fac pe pământ.

Munții se cutremură de plâns,
Pământul de întuneric este cuprins!
Oamenii trăiesc ca într-un groaznic vis
Și vor fugă în paradis.

poezie de (18 noiembrie 2012)
Adăugat de Vladimir PotlogSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Tudor Gheorghe Calotescu

Primăvara parcă este grăbită

a înflorit și gutuiul
soarele pripește ca într-o zi de august
eu demisionez din visare
chiar și salcâmii sunt de acord
dar e întâi mai
cine -mi primească demisia
îngerii or fi bugetari
sărbătoresc ei ceva
cad pene din cer
miroase a liliac
privighetorile acompaniază
un cuc strigă în neștire
eu îmi întind nedumerirea
între cer și pământ
suspin egal din lacrimă în lacrimă
apoi zâmbesc acelui ceva ce încă mă doare
poate e inima
poate e timpul
iluziile de care mă despart
nu
nu pot fi în nici un caz ele
nici florile de tei nu sunt

mă gâdilă viața
și eu râd
fără scăpare
mă răsucesc idiot
inutil
anemic
râd până mor

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Corina Mihaela Soare

Gânduri de Crăciun

Cad din cer atât de singuri
Fulgii peste-al meu Crăciun,
Se așează peste muguri
De tăceri care îngân

E doar liniște, Crăciunul,
Ce-a intrat în casa mea,
El cu mine fac tot unul,
Adunat cu vremea sa.

Cad din cer stele de noapte,
Nu prea multe doua, trei,
Sunt răzlețe și sunt toate
Ale mele și-au văpăi.

Cad așa, însingurate,
Întind mâna să le prind,
Sunt prea sus și sunt departe,
Cad arzând și-apoi se sting.

Caut prin casă și cotloane
Poate mai e cineva,
E-o lumină ce nu doarme,
A trimis-o luna mea.

Cad din cer atât de singuri
Fulgii care m-au albit,
Câte toamne, câte geruri,
Doamne, singur-am trecut.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Vladimir Potlog

Îngeri albi

Ninge cu îngerii albi,
Peste chipul tău, peste chipul meu,
Parcă au fost trimiși din cer de Dumnezeu.
Se topesc în palma mea, în palma ta,
Acești îngeri albi cu sufletul de catifea.
Ei tot pământul îl învelesc cu un covor alb nepământesc.
Se bucură mic și mare de această magie, de această splendoare,
Adusă pe pământ de acești îngeri gingași fără aripioare.

poezie de (30 ianuarie 2016)
Adăugat de Vladimir PotlogSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Sunt în criză, și nu am timp decât pentru dragoste, însă timpul meu este terestru, și nu coincide cu timpul din cer, așa că prefer să cad în cer în căutarea dragostei. Chiar dacă în cer, între timp, e o furtună.

(aprilie 2014)
Adăugat de Ana-Maria GondoșSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Tudor Gheorghe Calotescu

Primăvara parcă este grăbită

a înflorit până și gutuiul
soarele pripește ca într-o zi de august
iar eu demisionez din visare
chiar și salcâmii sunt de acord
dar e întâi mai
cine -mi primească demisia
îngerii or fi și ei bugetari
oricum sărbătoresc ceva
prea cad pene din cer și miroase a liliac
pe când privighetorile acompaniază
iar un cuc strigă în neștire
eu îmi întind nedumerirea între cer și pământ
suspin egal din lacrimă în lacrimă
apoi zâmbesc acelui ceva ce încă mă doare
poate e inima poate e timpul
poate iluziile de care mă despart
nu pot fi în nici un caz ele
nici florile de tei nu sunt

mă gâdilă viața și râd fără scăpare
mă răsucesc idiot inutil anemic chiar
râd până mor

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Specialitatea lui Hanumana a fost aceea că era înger. Îngerii se nasc îngeri. Sunt îngeri, nu sunt ființe umane. Sunt născuți cu calitățile îngerești.

citat din
Adăugat de MicheleflowerbombSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
cumpărăturiCartea "Era Metamoderna" de Shri Mataji Nirmala Devi este disponibilă pentru comandă online la numai 21.00 lei.
Marius Robu

Transhumanță

Cad fulgi din cer, plutind în vânt
Se mută cerul pe pământ
Și sufletul din mine vrea
Să fie ca un fulg de nea

Și-n locul fulgilor din cer
Să mă transfere, dacă-i cer.
Dar nu-i pot cere, cât mai sunt
Legat de tine pe pământ

Și-aștept cadă primii doi
Fulgi peste ochii noștri goi,
Să fim pereche și-n mormânt,
Precum-n cer și pe pământ.

poezie de din Degeaba (25 februarie 2011)
Adăugat de Marius RobuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Crăiasa Zăpezii

Cu inima de gheață,
Cu sufletul de plumb
Cu răsuflare rece
Crăiasa Zăpezii sunt.

Când fulgii cad,
Când gerul se așterne,
Când nu-i pasăre zburând,
Farmece de iarnă sunt.

De gheață sunt lacurile,
De nea sunt norii plini
De piatră este blândețea mea
Nu iert un om tremurând.

Frigul intră în vene,
Ceața se lasă deasă,
Fulgii din cer coborând,
Eu sunt a lor Crăiasă.

poezie de (17 ianuarie 2010)
Adăugat de Anca TodorSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Îngeri

Îngeri de piatră
Îngeri de vatră...
Îngeri sub piele
Îngeri de stele.....
Biruințe, înfrângeri
Sunt doar constrăngeri
A sorților îngeri...
Îngeri...
Îngeri pierduți în mare
Îngeri orbiți de soare
Îngeri uitați în cuvânt
Îngeri alungați de pamânt.

poezie de (17 decembrie 2015)
Adăugat de Vasile ZamolxeanuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Marin Moscu

Ochii tăi

Ochii tăi sunt pajiștea viselor mele,
Cuvinte scrise cu raze în cerul de stele.

Mă înec în privirea ta, cum în cer,
Îngerii se pierd în zborul stingher.

Flori de albăstrele porți în priviri,
Podoabă regală în mări de iubiri.

Sunt țărmul ce ritmic îți poartă
Iubirea și dorul prin propria soartă.

Aș vrea-n buchetul iubirii cu dor,
Să fiu trăsnit de-al dragostei fior.

Să intru des în zborul inimii tale
Să-ți aduc etern tornade de petale.

Ochii tăi zburde printre stele
Cu aripi de îngeri prin aripile mele!

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
cumpărăturiCartea "Clepsidra vartejului negru" de Marin Moscu este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar -26.97- 15.99 lei.

Mor îngerii!

Mor îngerii! În ceruri e doar suspin și plâns
Sunt triști, tăcuți și gârbovi, li-i aripa lăsată,
Chiar aura din juru-i le e întunecată;
Li-s ochii în orbite; de lacrimi câte-au strâns!

Mor îngerii! Pământul e numai plâns și jale;
Priviri fără lumină, destine retezate,
Au frunțile-n țărână, au trupuri sfâșiate,
Și-n drumul către ceruri n-au nici o lumânare!

Mor îngerii! Nimic nu mai e sfânt!
Mor îngerii! Și-n Cer... și pe Pământ!

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Aripi din mere roșii

Amorțiți îmi sunt ochii de gheața tăioasă
care mă ninge cu fiecare
măr roșu
căzut.

Credeam că merele roșii sunt îngerii mei.
Le purtam la mine
și mușcam cât-un măr
-mi răsară flori de îngeri pe buze.

Le-ai gustat mai apoi tu
și mi-au crescut aripi din mere roșii.

Amorțiți îmi sunt ochii acum de gheața tăioasă
care mă ninge cu fiecare
măr roșu
ce cade.

poezie de
Adăugat de AdelyddaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Unii

Unii trăiesc fără de rost,
Nu știu tainele lunii,
Stau singurei la adăpost,
Vă jur c-așa sunt unii.

Unii nu știu a valora
Puterea rugăciunii,
Și nu cunosc nici dragostea,
Vă jur c-așa sunt unii.

Unii nu știu a învăța,
Pierd timpul ca nebunii,
Să lase-n urma lor ceva,
Vă jur c-așa sunt unii.

Unii nu cred în dragoste,
Și cad pradă minciunii,
O văd precum o pacoste,
Vă jur c-așa sunt unii.

Unii nu știu a fi umani
Sub semnu-nșelăciunii,
Ar omorî pentru doi bani,
Vă jur c-așa sunt unii.

Unii se luptă pentru voi,
Și dau viață minunii,
Prin poezie fac război,
Așa se zbat azi unii.

poezie de
Adăugat de Vlad BălanSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiAu fost scrise 2 comentarii până acum.
Participă la discuție!
Rodica Nicoleta Ion

Lumina sub semnul îngerilor

Zâmbetul a evadat din cetatea întunericului
Și s-a așezat în palma mea ca un fluture de lumină.
Viața ce mi-a dăruit-o a fost întâia lecție din istoria lumii
Trebuia învăț trăiesc
Și să zbor odată cu îngerii, clădesc.
Timpul să se oprească în capitole,
Ce-mi inundă sufletul cu iubire de semeni
Privind cerul am adormit și îngerii au coborât
Pe irisul închis de cortina gândului
Clipele sunt brodate cu îngeri și poezia se revarsă
Peste malurile tăcerii, într-un tangou al iubirii.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Constantin Anton

Lecții de viață V

Fără de tine sunt atât de trist
încât lacrima se surpă în mii de bucăți;
mă iart㠖 toate mănăstirile plâng,
numai sufletul meu... nu!

Ce-aș mai putea -ți ofer...
ce-aș mai da din mine pentru tine întotdeauna;
uite îți ofer sufletul meu în palmă;
mă iartă mai mult decât atât ce să-ți spun?!

Fără de tine sunt atât de trist
încât lacrima se surpă în mii de bucăți;
mă iart㠖 toate mănăstirile plâng,
numai sufletul meu... nu!

Mă iartă! și îngerii coboară din cer...
ți-aș dărui viața mea, sufletul, inima, sângele meu..
Mă iartă nu ți-am dăruit nimic atunci
când tu aveai nevoi doar de lacrima mea; mă iartă!

Fără de tine sunt atât de trist
încât lacrima se surpă în mii de bucăți;
mă iart㠖 toate mănăstirile plâng,
numai sufletul meu... nu!

poezie de din Simplitate și firesc
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

* * *

domnul m-a uns cu undelemnul ungerii lui
ca te văd
ca simt cum lama desparte fibrele cărnii
iar sîngele cald îmi curge pe degete
picurînd în pămîntul pe care încă mai stau

din el au să răsară tulpini cu flori carnivore
fără frunze
iar petalele-mi vor cînta despre nesfîrșita mea foame
de întrecoapsele tale
mai aromate decît smirna din templu
de vorbele tale
mai înțelepte decît scripturile
și de zîmbetele tale cuprinzătoare
la malul unei mări
mai albastre decît sineala de pe porțile caselor
mai sărată decît sarea
și mai moartă decît lipsa de viață
cum e
înconjurată de pămînt roșu și nisip adus de vînturi

aici îmi voi face casă
și-n creierul meu care a uitat de somn
mirosindu-te
privindu-te
ascultîndu-te

o
doamne
al meu

o
doamnă
a mea

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Îngeri goi

Îngeri goi, fără cuvinte
Rămași avizi de fericire,
Au venit pe pământ,
În căutări de idei,
Spre raiul din noi.

Ei sunt departe de cer,
Blestem în cercul de mister.
Noi suntem muți și orbi și surzi
Deși voioși cu inimi frânte
Avem chemări efemere în ginte.

Păgânii au plecat spre cer în cânt
Rămași așa cum sunt:
Și muți și orbi și surzi,
Triști cu inimi goale
Au fost visare.

poezie de
Adăugat de AdelyddaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Rodica Nicoleta Ion

Întrebări cu lacrimă

Ne iei copiii, Doamne... Ce planuri ai în cer?!
Aici ne viscolește și e atâta ger!
Ni-i sufletul o stâncă pe care s-au urcat,
Părinții, ce de veacuri, din cer, au lăcrimat.

Și inima asudă, aici, de-atâta dor...
Sunt îngeri fără aripi, lipsiți de ajutor.
Străini, în altă lume, pornesc pe altă cale,
Lăsând în lume viața. Și rătăcesc, oh, Doamne!

Li-s aripile frânte, adesea pârjolite,
își tăvălesc iubirea, prin ploaie de ispite,
sunt clopote ce urlă, sunt valuri ce se sparg,
În vremuri de furtună, de-al timpului catarg.

Sunt pruncii noștri, parcă, o ultimă epavă,
Iivită-n calendarul apocalipsei crude.
Stau brațele în plângeri, sub a durerii lavă,
Cerșind doar o speranță, dar, Doamne, sunt prea scurte.

Pe crucea unui munte, s-a strecurat tăcerea,
Se scaldă-n lacrimi ochii, adesea răzvrătiți,
Pământul se scufundă, lipește mângâierea...
La cruci fără de vârste, îngenunchiați, părinți!

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Marian Hotca

Îngeri

la spital îngerii dorm pe paturi de rugină
sunt palizi ca o scrisoare fără destinatar
sub perna de carii își țin aureola
obosită cu gânduri

e grea moartea la etajul al XII-lea
ea cade în gol ca o scamă ruptă-n amurg
și îngerii mănâncă din blide de ceară
supa de stele a nopții
fără grăsime și sare

la o fereastră bate vântul schimbării
Dumnezeu se plimbă prin saloane cu medicamente
un înger mort a înviat și a respirat iarăși
aceeași lumină bolnavă

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info

Fani pe Facebook