Adaugă un citat | Citate la întâmplare | Votează! | Votate recent | Adăugate recent | Comentarii recente | Top general

Marius Robu

Desprindere de toamnă

A mai venit o toamnă-n viața mea
Și-a mai căzut o frunză peste mine
Mă simt mormânt, și parcă n-aș mai vrea
Să mai albesc în iarna care vine

Iar au plecat și berzele și cucii
Și m-au lăsat mai singur ca lumina
Prin codru nu mai mișună haiducii
Și-n beznă mi-a rămas pe veci retina.

Mă simt așa de frunză și de ram
Încât mă rup de mine și rămân
O frunză doar din cel care eram
Și-un ram din cea ce m-a ținut la sân.

poezie de din Carte de bucăți (2009)
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiA fost scris un comentariu până acum.
Spune-ți părerea!

Citate similare

Marius Robu

Pădure ce nu știe de secure, îmbătrânind hai-hui, a nimănui

scutur ca o frunză, rămân precum un ram
Și toamnele -nvață să despart de mine,
L-acomodez cu iarna pe cel care eram,
Lăsându-i primăvara celui ce nu-s, dar vine.

Îmbătrânesc salcâmii când vântu-i desfrunzește,
Dar și când floarea dalbă se primenește-n faguri,
Ne trece timpul, Doamne, l-am născocit orbește,
Căci ne lovim de-a pururi cu tâmplele de praguri;

Și-n fiecare toamnă mai facem un cucui,
Îmbătrânind ca niște salcâmi ai nimănui.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Marius Robu

Tomnatic semn

paște boala, face lapte gras,
Mă simt răscopt la minte și la trup,
Din tot ce-am fost, o frunză mi-a rămas,
Pe care dinții bolii, albi, mi-o rup.

Sunt bun la gust, la semn ajunge oala,
Copii săraci se vor hrăni de-ajuns
Din pumni, grăunțe dulci va linge boala
Bună de lapte, care m-a împuns;

Căci mai întâi s-a speriat de mine,
Cum am rămas, nu-mi fie de deochi,
Când anotimpul care stă pe vine,
La pândă, se uita la mine-n ochi.

poezie de din Aproape alb (17 octombrie 2013)
Adăugat de Marius RobuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Marius Robu

(E)ram

Sunt părăsit de tot, de toți, de toate,
De mine însumi, nume nu mai am,
Și mă confundă vântul când bate,
Crezând că sunt un ram, precum eram...

Nu mi-a rămas decât o legănare,
Nu-i de la rod, și de la ce-i nu știu,
Pesemne de la ultima mirare,
Că voi muri când nu voi mai fi viu...

Și nu voi mai putea simți acut
Frica de moarte, care mi-a trecut...

poezie de din Suflet la troc (23 ianuarie 2015)
Adăugat de Marius RobuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Marius Robu

Ia-mă!

Mi-a căzut o carte
Din bibliotecă;
Vine doamna moarte,
Croindu-și potecă.

Mi-a pătruns în casă,
Ca să inspire;
Scriu cea mai frumoasă
Vorbă de iubire:

Mi-ai picat la vreme,
Frunză de gutui;
Vântul toamnei geme:
Ia-l, i-al nimănui!

poezie de din Aproape alb (14 octombrie 2013)
Adăugat de Marius RobuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Marius Robu

Inima ta e ram

Inima mea- frunză ce bate
Prin vântul toamnei, de-al vieții dor;
strânge-n piept că nu mai poate
Respir cu teamă să n-o dobor.

Inima ta e ram desfrunzit
Prin vântul iernii bătând la geam
Și-apoi la ușă. Mi-o fi venit
Cum am rugat-o pe când cădeam.

Inima bate-n piept sau ea la ușă
Cu degete de vânt și de cenușă?

poezie de din Visul Stejarului (2006)
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Marius Robu

Elegia cuibului de barză

O barză și-a făcut odată
Cuib la Dumnezeu la poartă,
Dar acolo sfinții toți
I-au dat gură ca la hoți.

Barza și-a făcut îndată
Cuib în stâlp la noi la poartă.
Eu, copil cu mintea-ngustă,

M-am uitat la ea sub fustă!

Și-a plecat... n-a mai venit.
Doamne, cât m-a cicălit
Mama, și cât m-a certat:
Ce păcat, vai, ce păcat!

Păsările cerului sunt libere, mi-a spus în șoaptă,
scoată pui la Dumnezeu la poartă!

Vremea trece, moartea vine,
Și-a făcut un cuib în mine,
Cuib în care mai coboară
Câte-o mierlă, câte-o cioară,
Câte-o barză de pripas,
Niciodată barza mea.
Numai cuibul mi-a rămas,
Numai cuibul mă mai vrea.

Suflete, de ce ți-e bine?
Suflete, de ce ți-e rău?
Barza care nu mai vine
Și-a făcut un cuib în tine
Și-a rămas în cuibul tău.

Suflete, de ce ți-e bine?
Cuibule, de ce ți-e rău?

poezie de din Drumul robilor (21 ianuarie 1998)
Adăugat de Marius RobuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Marius Robu

Insomnie târzie

vrea s-adorm, dar în zadar:
Mi-e rușine de mine cu mine
Mă simt ca un tufan orfan
Și orice pădure îmi este secure

Am fost lăstar în codru rar
Dar mi-au săpat la rădăcini haini
Și din pădure m-au mutat în sat
Cu-o frunză și-un cuțit m-au altoit

Iar frunza s-a făcut în goană coroană
Cu rod bogat, cu rod nemăsurat
Din care nimeni nu mănâncă încă
Și fructele-s lăsate să rupă crengi plecate.

rog să bată vântul sfântul
Să-mi scuture povara și ocara
nu-s perfect și eu ca Dumnezeu
Cu merele de aur măcar, de nu de chihlimbar

Numai așa, probabil, fi cules, ales,
Dar cum nu sunt, aștept un vânt
răsufle ușurat în crengile mele prea grele
Și rodul să-mi răsară-mprejur la primăvară

Căci, precum pădurea e visul fiecărui pom, la om
Lumea e visul și viața. Bună dimineața!

poezie de din Carte de bucăți (25 martie 2008)
Adăugat de Marius RobuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Corina Mihaela Soare

Mai cade câte-o frunză...

Mai cade câte-o frunză ruptă,
Din pomul și așa prea gol
Și în căderea ei foșnită
Mor visele strânse în stol.

Mai cade câte-o frunză verde,
Copacul este întristat,
E-atât de gol că nu ai crede
C-a fost cândva cel mai bărbat.

Mai cade și câte o creangă,
S-a rupt din uscăciunea ei,
Lăsând coroana prea beteagă,
Lăsând mai rare flori de tei.

Mai cade câte-o frunză udă,
Înlăcrimate dimineți,
Vântul când trece nu ascultă
Povestea ei cu ochii beți.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Frunză verde și-un smarald

Frunză verde și-o lalea,
ce spectaculoasă-i viața mea
Când urmez a înțelepciunii stea!

Frunză verde, bob de grâu,
Îmi țin poftele în frâu
Și îmi pun zâmbind al răbdării brâu!

Frunză verde și-un smarald,
Îmi păstrez sufletul blând, cald
Și în apa frumuseții eu scald!

Frunză verde și-un cristal,
Galopez pe al victoriei cal
Și ajung mereu la al fericirii bal!

Frunză verde și-un safir,
Cu fugiții nu dau bir
Și port al curajului trandafir!

Frunză verde și-un rubin,
De forță îmi e gândul plin
Și rapid iubire eu obțin!

Frunză verde și-un cais,
Le amintesc oamenilor de paradis
Și îi ajut la îndeplinirea magnificului vis!

poezie de (26 septembrie 2020)
Adăugat de MicheleflowerbombSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.
Marius Robu

Vis petrecut

Mai bine dorm decât să nu te am
Că visul mi-e mai darnic decât viața
Și-n el răsari ca frunzele pe ram
De-aceea toamnă-mi este dimineța.

Bună dimineața, dragoste din vis
M-am trezit cu toamna și-am venit în dar
-ți aduc o floare dintr-un paradis
Care se petrece singur și-n zadar!

poezie de din Visul Stejarului (2006)
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Daniel Vișan-Dimitriu

Ce mai bard eram odată!

Foaie verde-n lung și lată,
Vine weekendul pe dată
îmi spună că-i în stare
îmi fie sărbătoare
Și, de vreau, pot sta în pat,
Nu hai-hui în lung și-n lat.

Frunză verde-n doru' lelii,
Cum să stau când sâcâielii
Ce m-așteaptă două zile
N-am ce-i face, nici cu pile,
Nici c-o vreme de năpastă,
Când e vorba de nevastă?

Foaie verde de-a de doping,
N-am ce face: merg la shoping,
Cum să dau cu oiștea-n gard?
O să ușurez din card,
Că-s doar bani și, de-am noroc,
Mai trăiesc și-i pun la loc.

Frunză verde (ioc) pe ram,
Doamne, ce nevastă am!
Când îi vine vreo idee,
Eu sunt pui de erbacee
Cu o frunză (ciuciu) lată
Și, de ea, amorezată.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Violetta Petre

Viața mi-a ucis povestea

Ți-am deschis cărări spre mine, să nu rătăcești vreun pas-
Cineva, dar nu știu cine, le-a închis și am rămas
Cu singurătatrea oarbă ce scâncește pe la uși
Într-un dialog de taină cu tăcutele păpuși.

Mor cuvintele pe buze, ce nu mai zâmbesc de-un veac,
Am uitat să cânt din frunză, primăverile iar tac;
Îmi dau roată la ferestre, dar ferestrele le-nchid
Și în cioburi de tristețe și în lacrimi divid.

În pustiul dintre ziduri amintiri încă dospesc,
Între file-ngălbenite, ochii-albaști îmi zâmbesc;
Aș pleca-napoi în mine, dar nu știu cum să pătrund-
Drumu-i sinuos prin stâncă și-i atâta de imund!

Viața mi-a ucis povestea dintr-un vis nevinovat,
N-am cerut nimic și totuși cruce grea am de cărat.
Când în jurul meu salcâmii ning cuminte dintr-un ram,
Eu mai port pe umeri iarna și-n zăpadă destram.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Para cea mai coaptă

Para cea mai coaptă-i pe cel mai înalt ram, greu de cules –
La fel e și iubirea mea, la care n-am acces,
Plăcută privirilor deși-i. Briză-înmiresmată, făpura i-o-înclină
Spre mine, căci abia aștept să o sărut șimi-o fac regină!

Ea stă-n lumină și ochii tuturor o văd, iar dorințele dau ghes –
Para cea mai coaptă-i pe cel mai înalt ram, greu de cules.
Că-asemenea roadă-i dulce și parfumată, prea bine știu,
Dar, iată, n-ajung la ea,-i privesc doar obrăjorul auriu.

Sorb razele de soare prelinse pe chipul frumuseții,
Așa cum trandafirii însetați beau roua dimineții.
Para cea mai coaptă-i pe cel mai înalt ram, greu de cules –
Iar ochii mei privesc neclintit numai la ea, bineînțeles.

De ce – de ce n-o ignor, de ce să-i întorc spatele mi-e greu,
De ce nu culeg o altă inimă din multele-întâlnite-n drumul meu?
Atâtea iubiri am la-îndemân㠖 dar, vai, pentru niciuna interes!
Para cea mai coaptă-i pe cel mai înalt ram, greu de cules.

poezie de , traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Buzele mele au șoptit

Când așteptam mai puțin, lumina a venit din haosul nopții,
A început să curgă spre mine, foton cu foton,
Căutându-mi fața. Eram livid și gol,
Întunericul intrase în mine, moartea intrase în mine
Și nimic din alcătuirea mea nu mai pâlpâia.
Stăteam întins pe spate și priveam cerul,
Dar cerul dispăruse și pământul dispăruse dedesubt,
Și nici marea nu mai foșnea; totul era încremenire,
Eram piatră, eram pământ, eram mormânt,
Eram forma pietrificată a unui animal dispărut, eram siliciu.
Logosul pierise, mișcarea pierise și nici praful stelar nu mai adia,
Un hău negru era împrejur,
Iar Dumnezeu plecase parcă într-o lume de demult.
Dar deodată lumina a venit din pântecul nopții,
S-a prelins pe fața mea, m-a cutremurat
Și ochii mei au început să plângă, să râdă și să plângă
Și buzele mele au șoptit: De ce, Doamne,
Ți-ai adus aminte de mine?
Eu, care am luat numele Tău în deșert,
Care mi-am înălțat chip cioplit,
Și am fost sluga clipei trecătoare.
Ridică-te! mi-a spus, ridică-te! mi-a spus,
Amintește-ți cuvintele tale și umblă.

poezie de din Caut un loc curat (2016)
Adăugat de Carmen2015Semnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Altcineva

E ca și cum o frunză s-ar îneca în apa toamnei.
Pe pârâul memoriei, din marea depărtare
Orele curg. Noi stăm în fața lor -
Executați de timp. Lent, tot mai lent.

Cum să aștepți seara? Unde să întâlnești amurgul târziu?
În memoria ta mă simt ca într-o galerie părăsită.
Fragment de peisaj, mișcând pe cineva

Chiar azi, înainte de prânz. Cine-și mai amintește -
- Acea trăire bruscă - cel ce-a plecat
Sau lumina care s-a stins?

arzi ca un obiect de lemn. te cufunzi ca o frunză
Pe apă. te stingi, așa cum lumina se stinge.
Credeam că am trăit cândva -
Dar, văd că altcineva a fost.

poezie de din Lirică poloneză (1996), traducere de Valeriu Butulescu
Adăugat de Simona EnacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

A venit iarna
De pe ram se desprinde
Ultima frunză.

haiku de (15 februarie 2012)
Adăugat de Mihail MataringaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Marius Robu

Dor de seară

A mai trecut o zi din viața mea,
Ce dor îmi e de moarte și de tine
Și ce păcat că moartea nu mai vrea
treacă pe la poartă pe la mine.

Îmi este dor de tine, moartea mea,
De tine, clipa cea mai așteptată;
Te-nvinuiește gura lumii rea,
Dar tu rămâi mereu nevinovată.

A mai trecut o zi și n-ai venit,
Privesc apusul, ceasul, prima stea...
Când vine seara sunt mai fericit:
A mai trecut o zi din viața mea!

poezie de din Drumul robilor (2003)
Adăugat de Marius RobuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiAu fost scrise 3 comentarii până acum.
Participă la discuție!
Marin Moscu

Frunza verde

Frunză verde, știu să cânt
Mamei mele pe pământ,
Mi-a dat viață și mă crește,
-ngrijește, iubește.

Frunză verde, cântul meu
Vine de la Dumnezeu,
Zâmbet cald, iubire mare,
Mama pentru mine are.

și iar verde, crudă frunză,
Ieri am prins o buburuză,
I-am cântat și-a zburat lent
Mărțișor pe-al mamei piept!

poezie pentru copii de
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
cumpărăturiCartea "Clepsidra vartejului negru" de Marin Moscu este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar -26.97- 15.99 lei.
Corina Mihaela Soare

Rugă

Mi-e dor de tine frunză verde
Din primăvara ce s-a dus,
Mi-e dor de tine și se vede
Că-s ofilită spre apus.

Mi-e dor de tine frunză verde
Și de mai crede doar puțin,
Ai înverzi în iarna unde
Eu am albit și-am părul lin!

Te rog, revino frunză verde,
Ajută- să fiu copil
Și te-oi uda cu apă rece
Și ți-oi cânta un vesel tril!

E toamna mea în multe ape
Și-s în noroiul ăstei vieți,
Te rog, revino frunză verde,
Ridică-mi mările de poți!

Mi-e dor de tine frunză verde,
De primăvara mea cu flori,
vrea să vii și nu mă pierde
În tainicele tale zări!

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Marius Robu

Simțământul ceasului întors

Eu simt c-au revenit în mine
Aceleași păsări ce se duc
În calde țări, când iarna vine.
Mă simt întors precum un cuc.

vrea să cânt, însă tem
Să nu mă spurc: sunt negustat.
vrea pe nume să chem,
Dar numele mi l-am uitat.

Eu simt c-am revenit în mine,
Dar nu mă recunosc deloc;
Am pene gri în loc de tine
Și-n locul gurii simt un cioc.

28.02.2014

poezie de din Suflet la troc (2014)
Adăugat de Marius RobuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info

Fani pe Facebook