Chiar dacă dominaţia Rusiei s-ar mărgini doar la pretenţii diplomatice, fără a merge până la cuceriri, tot ni s-ar părea cel mai de temut lucru din lume.

citat celebru din Marchizul de Custine
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unicul gând al vieţii mele este el. Dacă totul ar pieri şi nu ar rămâne decât el, tot aş continua să exist; iar dacă totul ar rămâne şi el ar fi nimicit, universul s-ar transforma într-o lume străină mie şi mi s-ar părea că nu mai fac parte dintr-însa.

Emily Bronte în La răscruce de vânturi
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Chiar dacă...

Chiar dacă s-ar desface din temelii pământul
Chiar dacă s-ar deschide a cerului fereşti
Chiar dacă şi-ar deschide şi mările adâncul
Deasupra tuturora, Tu, singur, Doamne, eşti...
Chiar stelele sau luna cum fructele ce-s coapte
Ar tot cădea cum cade o lacrimă din rai
Şi ziua de s-ar stinge şi s-ar preface-n noapte
Deasupra tuturora Tu singur, Doamne, stai.

Năluci de nefiinţă chiar dacă-ar fi să vină
Nimicul să-şi întindă ca-n ziua cea dintâi
Tu, singur, Doamne sfinte, ai să rămâi Lumină,
Deasupra tuturora, Tu, Doamne-ai să rămâi...

poezie de Adriana Cristea (23 iunie 2003)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă totul ar pieri şi n-ar rămâne decât el, eu aş continua să exist; iar dacă totul ar rămâne şi el ar fi nimicit, universul s-ar transforma într-o uriaşă lume străină mie şi mi s-ar părea că nu mai fac parte dintr-însa!

Stephenie Meyer în Eclipsa
Adăugat de ALE
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dă cu zarul

dacă tot ai de gând s-o faci, fă-o până la capăt,
altminteri, nici măcar nu încerca.

dacă tot ai de gând s-o faci, fă-o până la capăt.

s-ar putea să-ţi pierzi iubita,
soţia, rudele, serviciul şi poate minţile.
fă-o până la capăt,
s-ar putea să nu mănânci 3 sau 4 zile.
s-ar putea să îngheţi pe o bancă-n parc.
s-ar putea să faci puşcărie,
s-ar putea să te faci de râs,
de batjocură,
să rămâi singur,
singurătatea e un dar,
toate celelalte sunt teste de rezistenţă,
a cât de mult chiar vrei să faci asta.

iar tu o vei face
în ciuda respingerii şi a şanselor schiloade
şi va fi mai minunat decât
orice altceva
ţi-ai putea imagina.

dacă tot ai de gând s-o faci,
fă-o până la capăt.
nu mai există un sentiment ca acesta.
vei fi numai tu şi zeii
şi nopţile vor fi cuprinse de flăcări
fă-o, fă-o, fă-o.
până la capăt
până la capăt.
vei duce viaţa de-a dreptul într-un
hohot de râs, este singura luptă pe cinste
care există.
... tu n-ai putea-o povesti mai bine.

poezie clasică de Charles Bukowski, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Aşteptare absolută

Chiar dacă timpul s-ar opri
Şi tot Pământul s-ar usca,
Chiar dacă zori nu vor mai fi,
Eu tot voi aştepta.

Chiar dacă-n cerul necuprins
Nu va mai arde nicio stea,
Cu trupul slab şi părul nins,
Eu tot voi aştepta.

Apoi, la Marele Sfârşit,
Cu tine-n gând voi dispărea,
Ca un atom în infinit,
Dar... tot voi aştepta.

poezie de Octavian Cocoş (3 iunie 2022)
Adăugat de Octavian Cocoş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ce-ar fi dacă?

Ce-ar fi dacă
Ţi-aş descânta o ploaie?
Ţi-ai răsturna şi tu noroiul
În lutul ud
Până s-ar confunda:
Acelaşi pământ,
Aceeaşi formă.
S-ar lustrui păcatele
De vină...

Ce-ar fi dacă
Ţi-aş doini o ploaie?
Ţi-ai vinde şi tu sufletul
În notele calde
Până s-ar cuprinde:
Aceeaşi nuanţă
Acelaşi sunet.
S-ar curăţa simţirile
De umbră...

Ce-ar fi dacă
Ţi-aş turna o ploaie?
Ţi-ai umple şi tu goluri
Din râurile-n vuiet:
Acelaşi ritm
Aceeaşi cale.
S-ar vindeca privirile
De sensuri...

Ce-ar fi dacă
Ţi-aş croi o ploaie?
Ţi-ai strâmta şi tu vorbele
În hainele ude:
Acelaşi vis,
Aceleaşi ecouri.
S-ar strâmtora cuvintele
De temeri...

Ce-ar fi dacă
Ţi-aş iubi o ploaie?...

poezie de Gabriela Chişcari (12 iulie 2012)
Adăugat de Gabriela Chişcari
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unele persoane, chiar dacă s-ar trezi înconjurate de munţi de boabe de cafea, de aroma sa tot nu s-ar sătura.

aforism de Michelle Rosenberg
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iubim din nevoia să ne ştie cineva până la capăt, din dorinţa de a scăpa de propria intimitate, din teama că, fără nimeni, gândul s-ar ridica vertical spre cer, şi că s-ar prăbuşi fără ecou.

Emil Cioran în Îndreptar pătimaş II (2011)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă mi s-ar oferi imortalitatea, bucuros aş renunţa la ea pentru un singur lucru pe care zeii mi-l refuză cu îndârjire şi care m-ar face cel mai fericit muritor din lume: iubirea ta.

Alexandru Bunescu în Alexandru - Imperiul unui vis neîmplinit
Adăugat de Dora
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu merge în spatele meu! S-ar putea să nu conduc. Nu merge în faţa mea! S-ar putea să nu urmez. Mergi alături de mine ca să fim unul!

proverbe amerindiene
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Universul e cuvântul

Universul e cuvântul
care uneşte sub soare,
Cerul, apa şi pământul
şi chiar necuvântătoare.
Fără soare, universul
în haos s-ar transforma.
Timpul şi-ar opri tot mersul,
pământul ar exploda.
Cerul s-ar întuneca,
apa s-ar evapora,
viaţă n-ar mai exista.

poezie de Dumitru Delcă (martie 2018)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mă întreb ce s-ar fi întâmplat dacă s-ar fi întâlnit Ion Vodă cel Cumplit cu Ivan cel Groaznic...

aforism de Janet Nică
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iubeşte-mă

Mă tem că, dacă m-ai iubi,
mi-ar exploda tâmplele de atâta fericire...
Tâmpla dreaptă mi s-ar prelinge pe sâni şi pe coapse
şi s-ar scurge într-o crăpătură de pe podea,
ducându-se apoi la Muma Pământ...
Tâmpla stângă s-ar desprinde de mine şi delirând,
ar pluti în neştire până când s-ar izbi de o stea...
Totuşi, te rog... iubeşte-mă!

poezie de Doina-Maria Constantin
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ce s-ar fi ales de ea dacă i s-ar fi dat cuvântul, dacă i s-ar fi lăsat dreptul de a alege în timp ce se prostitua în faţa propriului iubit?

Pauline Reage în Povestea lui O
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Traian: Ce zici de asta?
Lucian: Nu ştiu; nici nu vreau să-mi închipui... Să fiu destituit din funcţie; asta aş mai accepta, ar merge, dar... Să fiu exclus definitiv din echipaj?! La naiba! Ce-şi închipuie?! Doar e nava mea; "Pacifis"... Şi n-ar fi vorba nici de asta, dar... Şi tot drumul a tăcut, n-a zis nimic, deşi ştia, ştia ce-a făcut... De ce oare?! Nu înţeleg...
Traian: Ştii ce-ar însemna dacă ai fi exclus din echipaj?
Lucian: Alex şi Nis s-ar retrage din proprie iniţiativă, brusc, imediat.
Traian: Desigur, ei s-ar retrage, iar fără voi trei, "Pacifis" n-ar mai pleca deloc, nicăieri. Misiunea voastră s-ar anula.
Lucian: Asta ar însemna o mare pierdere pentru dumneavoastră, din punct de financiar; aţi investit atât...
Traian: Poftim?! Cine se gândea la pierderile de acest gen?! Pe mine mă preocupă cel mai mult persoana ta, starea în care te afli. Pricepi?
Lucian: Eu, dom' director?! Am să-mi revin...

replici din romanul Proxima, Partea I: "O misiune specială" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Banchetul lui Alexandru cel Mare

(adaptare după Pseudo-Calistene)

"În săli de marmură sclipind
Sau în noroi de aş muri,
Îmi e la fel. Ce-ar mai conta?
Oricum ar fi, e moartea mea:
Tăcută mă va-nvălui
Şi tot ce-a fost s-ar nărui,
Şi cuceriri vijelioase,
Şi vise nobile, frumoase,
Iubiri în cuib de catifea,
Pe nimeni n-ar mai desfăta
Şi nimeni nu s-ar veseli,
Sărutul ei când l-aş primi.

E moartea mea o masă-ntinsă,
În luxul unui viu banchet,
Cu trufandale berechet
Şi lumânări, flori de-amarante,
Amfore duse de bacante,
Într-o tăcere ancestrală,
Căci sala balului e goală,
Intrarea fiindu-le lăsată
Doar celor ce n-au suferit vreodată."

poezie de Ionuţ Ştefan Blesneag
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă...

Dacă stelele ar vorbi,
S-ar prăbuşi istoriile şi munţii
De greutatea cuvintelor.
Clepsidra s-ar sparge şi cenuşa osoarelor
S-ar ridica în nori denşi,
Îndoliind universul.
Lacrima verbelor ar inunda sufletele
Şi lumina s-ar ascunde în noapte.
Dar ele acoperă cu tăcere
Lumea întreagă.
Priviţi-le! Loiale şi purea...
Mai mult nu au timp să-nţeleagă.

poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ipoteză

Oh, dacă moartea chiar ar fi un avatar
O preschimbare în ceva cu alte trăsături
O simplă reîncărcare energetică...

Dorurile ar deveni simple amânări
Perpendiculare care undeva în amonte
Mai devreme sau mai târziu
Devin tangenţiale.

Toate schimonosirile şi toate căutările pe Google
Nu ar mai avea rost!
Legea lui Arhimede s-ar anula instantaneu!
Oh, dacă ar fi moartea atât de uşoară
O simplă schimbare a funcţiei matematice
O previzibilă mutare
Într-o altă matrice...

Necunoscutul nu ne-ar mai părea
Atât de opresiv!
Radioactivii nori care adulmecă
Privirea mamelor
s-ar risipi!

Probabil, disperarea noastră cea de toate zilele
S-ar întoarce la matcă....

poezie de Gabriel Petru Băeţan din volumul de versuri Headshot
Adăugat de Gabriel Petru Băeţan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă ipocriţii pe pământ nu s-ar mai multiplica şi spre piste false pe cei naivi nu i-ar îndemna, lucrurile s-ar putea simplifica şi s-ar îmbunătăţi cât ai clipi.

aforism de Michelle Rosenberg
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă ar fi

Dacă ar fi mai presus de egoism sentimentul
şi s-ar plânge necazul în cânt de corale,
poate în viaţă orice drame -pierdut, accidentul...-
s-ar zdrobi în fărâme, uşurând zile amare.

Dacă ar fi bucuria împărţită în plicuri
şi depusă la porţi în căsuţe poştale,
ar fi zâmbetul veşnic şi plâns rare picuri,
doar să spele obraji înfloriţi în petale.

Dacă ar fi numai bun şi binele în lume,
nu s-ar pierde nici rău-n balanţa dreptăţii,
doar un praf disipat bântuiva, între dune
se urcând în deşerturi... dat singurătăţii.

Dac-ar fi pus pe masă tot avutul planetei
şi-n conclavul tăcerii am fi apostoli de-o Terră,
n-ar mai fi sărăcie, nici norocul flaşnetei
împărţit de-un peruş, pe cristalul de-o sferă.

Dacă ar fi mai presus de orice doar iubire
şi amorul etern n-ar cunoaşte uzură,
n-ar mai fi nici copii suferind despărţire
şi omenirea ar fi iarăşi... o pură natură!

poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (7 mai 2013)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!