Poetul își așteaptă iubita ca împreună să cutremure o barcă.
perlă din examen
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi umor despre poezie, umor despre iubire, umor despre cutremure, umor despre bărci sau Ne poți propune o poezie de dragoste?
Citate similare
Un pâlc de mesteceni năpădiți de toamnă își așteaptă poetul.
aforism de Vasile Ghica
Adăugat de Corneliu Tocan, Ph.D., M.Sc.
Comentează! | Votează! | Copiază!
40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!
Vezi și aforisme despre toamnă sau aforisme despre poezie
Moartea provoacă cele mai multe cutremure în suflete vii. Oare și viața provoacă tot atâtea cutremure în suflete moarte?
aforism de Ștefan Mîrzac din Cuvinte cu dor de miez, Viață-moarte (2016)
Adăugat de Ștefan Mîrzac
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe aforisme despre moarte, aforisme despre viață, aforisme despre suflet sau aforisme despre cutremure
Replici
Poetul
Tu ești o undă, eu sunt o zare,
Eu sunt un țărmur, tu ești o mare,
Tu ești o noapte, eu sunt o stea
Iubita mea.
Iubita
Tu ești o ziuă, eu sunt un soare,
Eu sunt un flutur, tu ești o floare,
Eu sunt un templu, tu ești un zeu -
Iubitul meu.
Tu ești un rege, eu sunt regină,
Eu sunt un caos, to o lumină,
Eu sunt o arpă muiată-n vânt -
Tu ești un cânt.
Poetul
Tu ești o frunte, eu sunt o stemă,
Eu sunt un geniu, tu o problemă,
Privesc în ochii-ți să te ghicesc
Și te iubesc!
Iubita
Îti par o noapte, îti par o taină
Mutată-n pala a umbrei haină,
Iți par un cântec sublim încet
Iubit poet?
O, tot ce-i mistic, iubite barde,
În acest suflet ce ție-ți arde,
Nimica nu e, nimic al meu -
E tot al tău.
poezie celebră de Mihai Eminescu (1869)
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Vezi și următoarele:
- poezii despre iubire
- poezii despre poezie
- poezii despre monarhie
- poezii despre vânt
- poezii despre vestimentație
- poezii despre suflet
- poezii despre stemă
- poezii despre noapte
- poezii despre muzică
Două drepte...
Două drepte/paralele
împreună
se-întâlnesc/nebănuit
într-un punct
cunoscut ca infinit...
Două drepte/zise curbe
împreună
se-întâlnesc
lucru banal
într-un cerc/numit oval...
Două drepte/oarecare
fiecare/-n deplasare
spre obor
nu-i de rău
că își văd de drumul lor...
Două drepte/sinuoase
împreună/mână-n mână
se întorc
de la terase/plini de rachiu
și spre case/se îndreaptă;
Ce-i așteaptă?
doar ei știu!...
poezie de Gheorghe Gurău
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre infinit
Poetul
Poetul scrie cam pe unde apucă,
Pe-o tâmplă de cer, pe-o coaja de nucă.
Poetul ghicește în palma Tăcerii,
ÎIn chiar miezul Nopții, în splendoarea Verii.
Poetul adulmeca urma Ideii,
De se-nchina toti, uluiti, ateii.
Poetul saruta gura de vin,
Poetul e-un demon, un demon divin.
Poetul se-mbata cu vinul celest,
Poetul se-mbata de trupul acest'.
Poetul se-nchide in propriul arest,
Poetul se-nsala, sperand ca-i onest.
Poetul traieste Absolutul acum,
Poetul renaste din cenusa si scrum.
Poetul mai are o viata secreta,
Scrisa pe ceruri cu-a versului creta.
Poetul traieste intr-un stat paralel,
E rau uneori, si crud si rebel;
Poetul e-adesea bland ca un miel,
Iubitor de Cuvant, il iubeste pe El.
poezie de Doru Stoica
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre vin, poezii despre versuri, poezii despre vară, poezii despre tăcere, poezii despre oi, poezii despre miezul nopții sau poezii despre idei
Poetul trăiește în cuvinte
poetul uită vai de viață
iar dacă își aduce-aminte
să moară brusc învață
catren de Costel Zăgan din Ia catrenul, neamule! (4 noiembrie 2010)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Vezi mai multe poezii despre viață, poezii despre învățătură, poezii despre moarte sau poezii despre cuvinte
Poetul nu așteaptă laude
Poetul nu așteaptă laude,
Sângele nu se plătește cu sânge,
El trăiește într-o lume paralelă,
El are un havuz împărătesc,
Privește curcubeul de cuvinte,
Ascultă gunguritul pruncilor,
Ei stau pe un scăunel de mărgean,
Cum stăteau Cain și Abel, copii,
El cheamă țestoasele blânde,
Privește la cavalerii în solzi aurii,
Poetul e lângă voi, poate că nu-l vedeți,
El scrie ca un cărăbuș sub pridvor,
Pentru o pasăre în zbor,
Privește copacii cum se dezvelesc precum femeile,
Dar ce primăvară le așteaptă?
Durerea poate lega și dezlega sufletele,
Ca și tăcerea, numai pământul ne poate uni.
Intru-ntr-o casă părăsită?
E cineva ce dă binețe?
Ei, bine el reface azi pereții,
Pune-n ferestre rame aurite,
Un papagal va spune "morning",
Un papagal de Amazon, gigant.
În mijloc este Biblia, un Shakespeare,
Mefisto e și el tovarăș, de ce nu?
poezie de Boris Marian Mehr
Adăugat de Boris Marian Mehr
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zbor, poezii despre sânge, poezii despre păsări, poezii despre primăvară sau poezii despre prezent
Dragostea poetului
Poetul a iubit si-a patimit.
Ca un copil poetul a iubit.
Femeie preafrumoasa a iubit.
Si-a patimit, si-n patimi a trait,
dar patimile nu l-au biruit
de-aceea ca poetul a iubit:
ca un poet, ca cel mai demn poet,
cu-o inima ce nu-ncapea in piept,
cu dor mistuitor, coborator
din spatii ametite greu de zbor,
din lumi ce nu exista pe pamant.
Poetul a iubit si a fost sfant.
Dar ea, iubita, oare l-a iubit?
Dar ea, iubita, oare-a patimit?
Dar ea, iubita, nu l-a inselat,
nu l-a mintit, femeie, cu-n oftat?
Ci ea, iubita, n-a fost umbra lui,
a Marelui, a Zburatorului:
ea n-a venit din haos, dar din rost,
ea nu a fost mai mult decat a fost,
ea a ravnit o casa si un pat
si-n casa ceea, tanar, un barbat
si nu un zeu, si nu un Demiurg,
barbat cu brate grele de amurg.
Poetul a iubit. Iubirea lui
a fost iubirea verde-a codrului,
a fost iubirea plaiului matern,
iubirea unui geniu etern
al graiului, ce sfant e pentru toti:
parinti, copii, nepoti si stranepoti;
a fost iubirea neamului intreg,
pe care astazi voi s-o inteleg
si-o inteleg, si nu-nteleg nimic:
pana la ea nu stiu sa ma ridic,
ci ea ramane totusi un mister,
sa arda cu Luceafarul din cer.
Tu, Veronica, nu mai plange, nu,
ca nu esti vinovata numai tu.
Si poate nu e nimeni vinovat:
Poetul a iubit cum i-a fost dat:
ca un poet Poetul a iubit
femeia ce din mit a rasarit.
Stai langa el, icoana scumpa fii,
cu dorul tau de casa si copii,
si nu te stinge, nu te ofili:
chiar daca vrei, tu nu mai poti muri,
pentru ca el, Poetul, te-a iubit.
El tot ce a iubit a-nvesnicit!
poezie de Dumitru Matcovschi
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre vinovăție, poezii despre femei, poezii despre dor, poezii despre păduri sau poezii despre mamă
Biserica este ca o barcă; barca trebuie să fie în apă și nu apa în barcă.
Bill Hull în Pastorul ucenicizator
Adăugat de Lidia Reste
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai mult umor despre apă, umor despre religie, umor despre creștinism sau umor despre biserică
Vinete
la cuptor ar face iubita mea
dacă aș avea așa ceva
însă n-am cuptor
se gândește poetul
cu markerul în mână
e același poet care se întreba:
dacă face parte din stirpea borges?
trage o foaie să deseneze o poezie
despre iubita lui care bagă
vinete la cuptor și venin
în viața lui bine lucrat
cu markerul parcă ar fi cuțit
trage câteva linii ample
iubita lui seamănă cu o vânătă
merită s-o coacă la cuptor?
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre desen sau poezii despre Jorge Luis Borges
Reporter: Toți suntem în aceeași barcă.
Charles Tatum: Eu sunt în barcă, tu ești în apă. Să te vedem cum înoți.
replici din filmul artistic Ace in the Hole (15 iunie 1951)
Adăugat de Georgiana Mîndru, MTTLC
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai mult umor despre înot
Poetul este turlă de cetate
Poetul care-i turlă de cetate,
și în cetate își caută universul,
aprinde zilei focuri mari de astre
și prin aorta inimii își trece versul.
Poetul ce-i stindard gravat în sânge,
nu-și zămislește bustul în senin
ci scormonește-n lava ce se scurge
din craterul fatalului destin.
Pentru poetul străfulgerat de viață,
ca lama prin carnea unui măr,
nu onomastica statuilor e lege
ci neornamentalul adevăr.
Cu-această grefă de sinceritate
pe cordul lui deschis spre patru zări,
el sapă în tăcerea pietrelor suspectă
tranșee de lumină și infinite scări.
El nu e spectatorul de serviciu
la un regal de scene-n travesti
ci este curierul unei nații,
pe-adresa noastră de fiecare zi.
Poetul se ridică la puterea
a milioane de răni nevindecate,
și pentru toate și pentru fiecare,
poetul este turlă de cetate.
Și ca o turlă răstignită-n zare,
pe care piatra începe să o doară,
POETUL este idealul unanim
ce nici nu are voie să mai moară
poezie de Adriana Dandu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre inimă, poezii despre timp, poezii despre sinceritate sau poezii despre serviciu
Viața în copilărie
În copilărie,
Copiii se joacă împreună.
Vorbesc împreună.
Aleargă împreună.
Se iubesc împreună.
Se bat împreună.
Se-împacă împreună.
Nu se nasc împreună.
Nu mor împreună.
Se nasc pe rând
Și mor tot pe rând.
poezie de Dumitru Delcă (noiembrie 2019)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre copilărie, poezii despre vorbire, poezii despre naștere sau poezii despre jocuri
Om în primăvară
Fiecare om așteaptă un apus,
Eu aștept un chip și draga ta chemare,
O-ntrebare și același vechi răspuns
Și te-aștept pe tine, dulce-nfiorare.
Fiecare om își are soarta sa,
Undeva m-așteaptă una, în furtună,
Priveghez aceeași căzătoare stea,
O romanță ce o stingem împreună.
Fiecare om își are iarna lui,
Lumânare ninsă-n focul lumii triste,
Primăvara se împarte iar la doi,
Despărțirile, mereu ca să existe.
poezie de Marian Florentin Ursu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre tristețe, poezii despre lumânări, poezii despre iarnă, poezii despre foc sau poezii despre existență
* * *
dimineață de aramă -
iubita așteaptă sărutul
și trandafirul roșu
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre trandafiri, poezii despre sărut, poezii despre roșu sau poezii despre dimineață
Uneori, oamenii își găsesc fericirea împreună, dar nu se precizează împreună cu cine.
aforism de Victor Martin din Plimbare cu telemobilul
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Vezi mai multe aforisme despre fericire
Așteptare
O barcă așteaptă, și-așteaptă-n ea, parcă
Plutește visarea, din părul tău pleacă,
Din ochii tăi negri străbat omenirea,
Șoptește copilul și râde privirea,
Bătrân este fluviul, prin alge te pierzi,
Un chiot aleargă-n sprâncenele-i verzi.
Din turla de vreme o moară ușor,
Din muzici născute, învârte un dor,
Cuprinde-n nectare cuvintele tale,
Când curge-n văzduh un psalm de petale,
Polenul pe valuri duc raze la nuntă
Cu dansuri solare în harfa cea sfântă,
Și vântul sărută vlăstarii din apă,
Și barca așteaptă, așteaptă uitată!
poezie de Aurel Petre (25 iulie 2020)
Adăugat de Aurel Petre
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre râs, poezii despre bărci, poezii despre visare, poezii despre verde, poezii despre uitare, poezii despre sfinți sau poezii despre sfințenie
Iubita
Iubita mea e-un dulce vis
Într-un decor nepământesc;
Mă simt cu ea ca-n paradis,
Desigur, până mă trezesc.
epigramă de Nelu Ionescu-Quintus din Dicționar de epigrame (1981)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe epigrame despre visare, epigrame despre rai sau epigrame despre iubire
Seară
Seară,
Un om,
Un bacs de pește congelat
Marea nordului, rece,
Eu, cu un cidru în mînă
Sudoarea rece avictemelor mării,
Tu, cu un trandafir,
Eu într-o mașină bună,
Porumb pe jos împrăștiat,
Tu, creață, caldă,
Eu î-ți arăt un hering,
Tu,
Cît ai băut?
Eu cu o barcă pe o mare de ghiață,
Manînc hering și beau cidru,
Mi-e bine,
Pierzi!
Pierzi!
Î-ți spun, î-ți ordon!
Dar,
Visez, eu bărbatul un mal,
Vodcă, cidru, cidru,
O! Ochii tai,
Eu cu gura spre soare spre lună,
Tu, tu, tu,
Brațele mele cu coatele pe masa de bar,
Ce lumină!
E noiembrie,
Ce lumină e azi
O țigările!
Tu, o doamnă,
Eu, poetul,
Tu nu ști!
Eu văd, î-ți dai seama, văd!
Tu, poți rămîne fără mine o ființă necunoscută,
"Din sure văi de hauos"
"De un dor nemărginit"
Tu,
Eu,
Eu,
Tu,
Am două șuruburi în loc de ochi!
Cum te văd eu acuma?
Nu ști,
Eu poetul,
Tu,
Eu poetul,
Tu?
Ochii mei!
Am baut,
Nu mai sînt lucid, zici,
Eu,
Poetul,
"Te vad de-a doua oara,
Și glasul ți-l ascult,
Și atîta știu,
Că am trăit prea mult"
Tu,
Eu,
Două mașini,
Eu ultra-indivizibil
Poetul
Tu, un nimic,
Atîta carne!
Eu, poetul.....
Chiar trebuie să facem așa ceva?
Eu, poetul......
Pa!
poezie de Ciprian Vaida
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre văi, poezii despre seară sau poezii despre pești
Lui Nigrim. Nigrim a invitat pe poetul Oreste la crama lui din județul Buzău să scrie împreună o dramă.
L-ai invitat ca împreună
Să scriți o piesă, rea sau bună;
Dar nu-i atâta vin în cramă
Ca voi să terminați o dramă!
epigramă de Cincinat Pavelescu din Epigramiști Râmniceni (1977)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe epigrame despre cramă, epigrame despre sfârșit, epigrame despre poezie, citate de Cincinat Pavelescu despre poezie sau epigrame despre Buzău