Adaugă un citat | Citate la întâmplare | Votează! | Votate recent | Adăugate recent | Comentarii recente | Top general

Ion Creangă

Așa era mama în vremea copilăriei mele, plină de minunății, pe cât mi-aduc aminte: și-mi aduc bine aminte, căci brațele ei m-au legănat când îi sugeam țâța cea dulce și mă alintam la sânu-i, gângurind și uitându-mă în ochi-i cu drag! Și sânge din sângele ei și carne din carnea ei am împrumutat, și a vorbi de la dânsa am învățat. Iar înțelepciunea de la Dumnezeu, când vine vremea de a pricepe omul ce-i bine și ce-i rău.

în Amintiri din copilărie
Adăugat de Silvia VeleaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
cumpărăturiCartea "Povestea lui Harap-Alb" de Ion Creangă este disponibilă pentru comandă online cu o considerabilă reducere de preț, la doar -38.44- 15.99 lei.

Citate similare

Leandri

e vremea când leandri
nevroze bizantine
m-au dezmierdat și tac
legat cum sunt de tine ca scoarța de copac

e vremea când leandri
angoase delicate
m-au legănat și dor
cu tainice idile în limpezimea lor

e vremea când leandri
brocarturi clorofile
m-au învelit și cad
în rotunjimi de ape cu intarsii de jad

e vremea când leandri
lascive solitudini
m-au tulburat și strâng
vechi darnice iluzii pe care să le frâng

e vremea când leandri...

poezie de
Adăugat de Florin I. CernatSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Merele de vară

Mi-aduc aminte merele de vară,
Când noi copii la mama mai eram,
Când stam pe bancă câteodată seara,
Cu câtă poftă le mâncam!

Și câteodată când ploua afară
Iar noi priveam la stropii de pe geam,
Mama fugea prin ploaia cea de vară
Și câte-un măr cu lacrimi ne-aducea.

Și îmi aduc aminte că într-o vară
Ne-a venit pe la poartă un sărman
Și cum s-a luminat în prag de seară,
Când mama i-a cules un măr din ram.

Dar de când nu mai este mama,
Nici pomul nu mai face rod,
Și parcă degeaba mai vine vara
Și vara parcă nu mai are rost...

De-atunci am mai mâncat mere de vară,
Dar parcă și-au pierdut parfumul sfânt
Și mi-amintesc gustul de-odinioară,
Pe-o bancă, lângă mama la mormânt.

Merele de vară sunt,
Sfinte pe pământ,

Merele de vară plâng,
Mamei la mormânt...

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Elena Mândru

Învățăminte din trăiri

Când Dumnezeu ne-a dăruit o viață,
De mici nu am știut ce ne așteaptă,
Sugeam umor din țâța mălăiață,
Dar fără să ne-ntrecem cu vreo faptă.

Văzând apoi că,, Ana are mere",
Era vecina cu livada mare,
Eu înghițeam doar lacrimi în tăcere
Și-mi promiteam să am când voi fi mare.

Dar anii au trecut, eu sunt bogată,
Iar Ana nu mai are-aceleași mere,
Căci le-a-mpărțit rapid, necugetată,
Doar cu bărbați ce-aveau, din start, avere!

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Petre Ispirescu

Așa de bine îi ședea gătită, de părea că este o zână. Sclipea diamantele de pe dânsa de luau ochii celor ce se uitau la dânsa. Fiul împăratului era mândru nevoie mare! fiindcă zâna numai cu dânsul jucă cât ținu hora. Și unde se rotea pe lângă dânsa și se îngâmfa ca un curcan. Iară când fu a da înde seară, găinăreasa pieri iarăși ca o nălucă. Când văzu fiul împăratului că zâna lipsește, atâta îi fu. Căzu la grea boală. Pasămite prinsese lipici. Se aduseră toți vracii, toate babele și toți cititorii de stele; rămaseră însă rușinați, căci n-avură ce-i face. Atunci fiul împăratului spuse -sii că până n-or găsi pe fata la care se va potrivi inelul ce-i dete el, nu se va face bine.

în Găinăreasa
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
cumpărăturiCartea "Greuceanu" de Petre Ispirescu este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar -38.44- 28.99 lei.
Valeria Moroșan

Ochii măicuței

Ochii măicuței luminoși
Când le-am putut simți privirea,
Învăluindu- duioși
M-au învățat ce e iubirea.

Ochii ei blânzi și zâmbitori
Ce mi-au vegheat copilăria
Curați ca roua de pe flori
M-au învățat ce-i bucuria.
Ochii măicuței visători
Călăuzindu-mi tinerețea
Străluminați de mii de sori
M-au învățat ce-i frumusețea.
Urmând credința din strămoși
Ce astăzi o cinstesc și eu
Prin ochii mamei cei pioși
L-am cunoscut pe Dumnezeu.

poezie de din Vrăbiuța norocoasă (2011)
Adăugat de Valeria MoroșanSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Amintirile unui nepot

Copil fiind, mi-aduc aminte,
Cum la bunicii de la țară
Am învățat să fiu cuminte,
Să nu-mi fac neamul de ocară.

Bunica mea m-a învățat
Să cred în bunul Dumnezeu.
Eu nici acum nu am uitat
Cum alinta bunicul meu.

M-au învățat ce este viața,
Cum să muncesc, cum să trăiesc.
M-au învățat cum dimineața,
În zori de zi să trezesc.

Nici de la joc nu m-au oprit.
Am alergat și am zburdat.
Iar când am fost prea obosit,
O carte-n mână ei mi-au dat.

Frumoasă e copilăria
Petrecută la bunici.
Împarți toată bucuria,
Cu cei mari și cu cei mici.

Ce n-as da să se repete
Viața noastră de copii.
Rămânem doar cu regrete
Și trăim din amintiri!

poezie de (7 octombrie 2011)
Adăugat de Dumitru DelcăSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiA fost scris un comentariu până acum.
Spune-ți părerea!
în alte limbiTextul original este scris în limba română.
Vladimir Potlog

Mi-e dor de mama (Pentru mama mea, la 53 ani)

Mi-e dor de mama când e departe,
Mi-e dor de mama când mi-i aproape.
Dor o să-mi fii pănă la moarte,
Căci ea mi-a dat viața, m-a învățat carte.

Mi-e dor de dânsa când soarele răsare,
Când pomii sunt în floare,
Fără ea lume mică mi-se pare -
Cât ea este de mare.

Nici cerul plin de de stele
Nu e așa de frumos
Cum e glasul mamei mele -
Cald și melodios.

Mi-e tare dor de dânsa,
Și dor o să–mi fie mereu,
Căci ea este
Un înger păzitor al meu.

poezie de (25 octombrie 2010)
Adăugat de Vladimir PotlogSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Lucian Blaga

Liniște între lucruri bătrâne

În apropiere e muntele meu, munte iubit.
Înconjurat de lucruri bătrâne
acoperite cu mușchi din zilele facerii,
în seara cu cei șapte sori negri
cari aduc întunericul bun,
ar trebui să fiu multumit.
Liniște este destulă în cercul
ce ține laolaltă doagele bolții.
Dar mi-aduc aminte de vremea când încă nu eram,
ca de-o copilărie depărtată,
și-mi pare-așa de rău că n-am rămas
în țara fără de nume.
Și iarăși îmi zic:
nici o larmă nu fac stelele-n cer.
Da, ar trebui să fiu mulțumit.

poezie celebră de din În marea trecere (1923)
Adăugat de Veronica ȘerbănoiuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.
cumpărăturiCartea "Trilogia cunoasterii" de Lucian Blaga este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la -66.47- 46.99 lei.
Garabet Ibrăileanu

Dar viața aceasta complet fericită n-a ținut decât o vară. Toamna, ne-am dus la Roman cu mama mea, care avea să nască; cu moșul meu, care-și tăiase două degete la un ferăstrău mecanic. În acea toamnă, a murit mama mea. Mi-aduc aminte ca prin vis de dânsa bolnavă, dar țin minte foarte bine cum era întinsă pe masă, moartă, cu lumânări la cap. În zilele cât a stat moartă acasă, uneori plângeam, dar uneori jucam de-a ascunsul cu niște băieți și apoi iar plângeam. Fericită, dar crudă și egoistă vârstă! Întotdeauna mi-aduc aminte cu displăcere, parcă cu un amar reproș pentru mine, că atunci m-am jucat! Niciodată, niciodată n-am dat mamei mele a mia parte din ce mi-a dat ea! Pentru ce s-a născut ea, pentru ce a trăit? Sunt milioane de ființe care au avut soarta ei și pe care nu le știu. Dar ea, fiindcă mi-a fost mamă, în mintea mea are un loc unic și întâmplarea ei e un lucru extraordinar pentru mine. Orice viață e un lucru extraordinar pentru cineva -- și nimic, absolut nimic, pentru alții!

în Amintiri din copilărie și adolescență (31 iulie 1911)
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
cumpărăturiCartea "Adela" de Garabet Ibrăileanu este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar -10.00- 7.99 lei.

Acqua dolce, acqua salata

să te oprești la izvorul din pădure ce-și scoate lacrima de sub frunze
înseamnă să guști amărăciunea dulce a vieții, așa cum poate de fiecare dată uiți
dar la sfârșit îți aduci aminte gustul si... regretele

am păstrat în memorie gustul dulce al bucuriei
dar de fiecare dată, alături de bucuria mea creștea și un mare necaz
de care nu voiam să știu ca apoi să-mi aduc aminte

dar lacrima, ea nicicând nu m-a părăsit
însoțindu-mi zilele senine ori întunecate.
o să treacă spuneai. așa cum trece și vremea rea...

dulce ca mierea e lacrima cerului...

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Janey (vorbind despre mama ei decedată): Îmi aduc aminte de parcă a fost ieri, era decembrie 1989, tatăl meu tocmai fusese dat afară de la Fabrica Zippo, iar mama încă mai făcea tot felul de chestii pentru a se descurca, Daniel Day Lewis câștigase Oscarul pentru filmul "Piciorul meu stâng", iar tot ce îmi doream era o păpușă Betsy Wetsy.
Jake: Mi-aduc aminte de acele păpuși. Le apăsai pe buric și ele făceau pipi.
Janey: Spusese că se duce să îi cumpere lui tata o sticlă de gin, dar știam că se duce să-mi cumpere un cadou. Ploua foarte rău în seara aia, iar șoselele erau... alunecoase.
Jake: Janey... accident de mașină.
Janey: Nu. Cancer.

replici din filmul artistic Încă un film despre adolescenți?!
Adăugat de Dana Țugui MTTLCSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Îți aduc aminte!

Ce este bine să fac de-acum?
Să merg mai departe, când m-am oprit din drum?
Într-un cântec vreau să-ți spun!
Și de pare minunat și chiar de necuprins!
Nu poți fi astăzi supărat
Când stelele s-au stins
Leagă-te de mine, nu vreau ca să te pierd!
Pe aceste căi, de-o viață-ntreagă merg!
Bucură-te azi, ca pentru totdeauna!
Cum soarele-i pe cer, așa va fi și luna!
Fii lumină tu, celor din întuneric!
Și ai să-i vezi pe toți, într-un mod generic!
Îți aduc aminte!
Să nu uiți ce-ți spun, atunci când stai pe loc!
Pleacă mai departe, căci viața nu-i un joc!

poezie de
Adăugat de Ilie DragomirSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Pe mare-am învățat ce-i vremea

Pe mare-am învățat ce-i vremea,
Ce-i obișnuit și ce-i nefiresc,
Că valurile mari n-aleargă veșnic,
Că vânturile bat ce bat și se opresc.

Am învățat c-atunci când tună
Nu-s multe de făcut pe mare,-n larg,
Trebuie s-aștepți cuminte în hamac,
Cu velele, sul, strânse pe catarg,

Știind că că va veni și vreme bună
Cu soare zâmbitor și cu lumină lină,
Care va recompensa nesomnul nopții,
Încercănat de griji, de neodihnă.

Pe mările flămânde și-nvolburate,
Nu mai navighez în lung și-n lat,
Legat de-o singură femeie stau acum,
Comod și-n siguranță, pe uscat

Cu pipa și tutunul la-îndemână,
Alături de frumoasa Sal care
Încă iubește – și-s foarte mulțumit
Pentru tot ce-am învățat pe mare!

poezie de din Cântece și balade marinărești, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Vladimir Potlog

Ce e omul pe pământ

Ce e omul pe pământ?
O frunză purtată în vânt,
poate un simplu cuvânt
care n-are nici început, și nici sfârșit.

Poate e o stea care,
Când vine noaptea,
Ea pe cer răsare
Și când vin zorile moare?

Omul, cine e el?
O ființă plină de mister,
Care zice că se teme
De bunul Dumnezeu.

Dar face cum vrea el,
Și bine, și rău!
Căci așa a fost și va fi mereu,
Omul se socoate el singur pe pământ Dumnezeu

poezie de (30 aprilie 2007)
Adăugat de Vladimir PotlogSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiAu fost scrise 3 comentarii până acum.
Participă la discuție!

Înțelepciunea populară

Când înțelepciunea populară
Te bucură la inimioară,
Cu mândrie tu rostești
Că:
Dacă "bine faci, bine găsești".
Multe gânduri împlinești.
Cu tot ce faci te mândrești.

Când înțelepciunea populară
Îți pune foc la inimioară,
Cu amărăciune-ai să rostești
Că:
Dacă "rău faci, rău găsești".
Numai eșecuri dobândești,
Și nimic n-agonisești.

Tot înțelepciunea populară
Te sfătuiește bunăoară
Că:
"Dacă-n viață-ai bunătate,
De fericire ai parte".
"Dacă doar la rău gândești,
Multe-n viață pătimești".

Așadar,
Ia aminte și învață!
Ascultă a ei povață!
Separă binele de rău
Și împlinește sfatul său.

poezie de (20 noiembrie 2012)
Adăugat de Dumitru DelcăSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.

Îmi aduc aminte, îmi aduc aminte

Îmi aduc aminte, îmi aduc aminte
De casa-n care m-am născut, revăd adeseori
Fereastra micuță prin care soarele
Se strecura sfios în zori;
Nu-ntârzia, nici nu făcea prea lungă ziua
Care de cei dragi nouă ne desparte,
Dar acum, doresc ca noaptea
Să-mi fi dus suflarea cât mai departe!

Îmi aduc aminte, îmi aduc aminte
De trandafirii albi și roșii, de crinii
Parfumați, de violete și de-ale nuferilor cupe,
De toate-acele flori, fiicele luminii!
De liliacu-n care-și făceau cuib prigorii,
Unde frate-miu-n lumina aceea care unește
Atârna de ziua lui flori galbene de salcâm –
Acel arbore încă mai trăiește!

Îmi aduc aminte, îmi aduc aminte,
Era acolo un balansoar
Unde aripile rândunicii-n zbor
Erau susținute de aerul limpede cristal!
Spiritul meu zbura atunci, un fulg,
Acum e cleios și are aripi grele,
Iar iezerele verii nu mai pot răcori
Arșița tâmplelor mele!

Îmi aduc aminte, îmi aduc aminte,
Brazii erau înalți, de-argint când venea gerul,
Credeam pe vremea-aceea
Că fruntea lor atinge cerul:
Era inocența celui neștiutor într-ale lumii;
Dar acum, când amurgul se-apropie tiptil,
Știu că astăzi sunt de rai mult mai departe
Decât atunci când eram doar un copil.

* Acest poem a inspirat filmul de scurt metraj I REMEMBER (1925), în regia lui Harry Edwards, cu actorii Harry Langdon & Natalie Kingston.

poezie de , traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Ion Creangă

Când jelea așa iedul cel mic, iaca și capra venea cât putea, încărcată cu de-a mâncării și gâfuind. Și cum venea, cât de colo vede cele două capete, cu dinții rânjiți, în ferești. Bucuria caprei nu era proastă. Dar când s-apropie bine, ce să vadă? Un fior rece ca gheața îi trece prin vine, picioarele i se taie, un tremur o cuprinde în tot trupul, și ochii i se păinjinesc. Și ce era nu era a bine!... Ea însă tot merge pân' la ușă, cum poate, crezând că părerea o înșală...

în Capra cu trei iezi
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Ion Creangă

Stau câteodată și-mi aduc aminte ce vremuri și ce oameni mai erau în părțile noastre pe când începusem și eu, drăgăliță-Doamne, a mă ridica băiețaș la casa părinților mei, în satul Humulești, din târg drept peste apa Neamnțului; sat mare și vesel, împărțit în trei părți, care se țin tot de una: Vatra Satului, Delenii și Bejenii.

citat celebru din
Adăugat de Cioiu Ana MariaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
George Călinescu

Vremea era urâtă, a ploaie și zăpada îngreuia mersul. Povestitorul intră pe la vremea prânzului (așa cel puțin pare mai probabil) în tutungeria lui din strada Goliei 51, unde se afla frate-său Zahei. Era o prăvălie întunecoasă și urâtă, cu o mică odăiță în fund dând spre o curte murdară. Aci Creangă se prăbuși deodată, lovit de atac și de apoplexie laolaltă, ori numai de cea din urmă. Se pare (amintirea contemporanilor e cețoasă) că trupul fu dus de frate la bojdeucă. Unii și-aduc aminteau ridicat mortul din Țicău, altul îl văzu la biserică, probabil a cimitirului. Avea două lumânări la cap și lumea îl privea. Fața îi era rumenă și gura întredeschisă ca pentru vorbire. Numai flăcările pâlpâitoare ale făcliilor dădeau ochilor scufundați luciul ceros al morții...

în Viața și moartea scriitorului Ion Creangă, Capitolul: Sfârșitul lui Creangă
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.
cumpărăturiCartea "Istoria Literaturii Romane. Editia Princeps in format electronic - CD" de George Călinescu este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar -31.50- 23.99 lei.

Lenevia

"Leneșul își vâră mâna-n strachină, și n-o duce înapoi la gură."
Solomon

Am trecut lâng-o tarla,
Care leneș o avea,
Și mergând eu înainte,
Via unui fără minte,
Era plină ea de spini,
Dăduseră mărăcini,
Zid ce era la împrejmuit,
Era-n parte prăbușit.
Și privind-o înainte,
Am luat atunci aminte,
Și învățat m-am mai făcut,
Din acele ce-am văzut.

Să mai dorm atuncea zic?
Să mai odihnesc un pic?
Mâini să le îmbrățișez?
Să mai stau, să așez?
Sărăcia așa vine
Și dă buzna peste tine.
Ca un hoț așa a dat,
Ca unul ce-i înarmat.

poezie de
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info

Fani pe Facebook