Călătoria
călătoresc cu un camion hodorogit
și am cel mai incomod loc
nu știu încotro merge,
nici șoferul nu m-a întrebat
unde vreau să ajung
lumea urcă și coboară din mers
nu văd pe unde trecem,
de fapt nu văd nimic
călătorii se ceartă și se încaieră
pentru cele mai bune locuri
pe al meu nu-l dorește nimeni
într-o seară
șoferul s- răstit la mine:
- coboară că am ajuns la cap!
am deschis ochii mari,
eram în același loc
poezie de Ion Untaru din manuscris (2009)
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Vezi poezii despre superlative, poezii despre seară, poezii despre ochi, poezii despre dorințe, poezii despre ceartă, poezii despre camioane sau poezii despre automobiliști
Citate similare
Călătoria
moto: viața este un voiaj scurt, scurt de tot.
călătoresc cu un camion hodorogit
și am cel mai incomod loc
nu știu încotro merge,
nici șoferul nu m-a întrebat
unde vreau să ajung
lumea urcă și coboară din mers
nu văd pe unde trecem,
de fapt nu văd nimic
călătorii se ceartă și se încaieră
pentru cele mai bune locuri
pe al meu nu-l dorește nimeni
într-o seară
șoferul s-a răstit la mine:
coboară că am ajuns la cap!
am deschis ochii mari,
eram în același loc
poezie de Ion Untaru din manuscris
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre viață
Cântecul lebedei
M-am întors într-o zi în sat
Să mai adoarmă în mine tristețea
Și toți salcâmii m-au întrebat
Unde? Unde ți-e tinerețea?
Am pierdut-o le-am spus am pierdut-o demult,
Zi cu zi am pierdut-o și noapte cu noapte.
Mi-au mâncat-o orașul plin de tumult
Și cântecele toate rostite în șoapte.
Am vrut să văd casa în care-am crescut,
Poarta a rămas zăvorâtă.
De ce te-ai întors? Ce mai cauți aici?
S-a răstit la mine o umbră urâtă.
Nu te speria, i-am răspuns, n-am să-ți cer
Nici pâine, nici struguri, nici rodii,
Doresc doar atât: să-mplinesc
Ce e scris în străvechile zodii.
Am să cad într-un somn adânc,
Cu nimic n-o să te mai supăr,
O să mă schimb într-o trestie
Ori poate într-o floare de nufăr.
O să mă urc pe-o creastă de nor,
Cu norul să mă duc pân' la soare.
Să suflu printre buze în el
Să ardă mai repede și mai tare.
Am să călătoresc cu norul apoi,
Mult mai sus și mult mai departe,
Poate că voi ajunge într-o zi la o stea
Pe care să fie și viață, și moarte.
Miezul Universului o să-l caut,
Va fi de aur? Va fi de rubin?
Când eram tânăr, aveam ochii
Albaștri ca lanul de in.
Acum, ochii mei sunt tulburi de tot,
Prea mult i-am ținut scăldați în lumină.
Văd cu ei lumea prin care-am trecut
Și lumea care e pe drum și-o să vină.
poezie celebră de Zaharia Stancu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre tinerețe
- poezii despre somn
- poezii despre muzică
- poezii despre vinovăție
- poezii despre tristețe
- poezii despre supărare
- poezii despre struguri
- poezii despre sperieturi
Muntele
Unii oameni urcă pe munte
pe cele mai cunoscute trasee;
alții din ignoranță sau din frondă
incearcă să urce pe cele mai grele
și necunoscute itinerare
iar alți în schimb aleg din comoditate
cele mai ușoare drumuri
numai că acestea
coboară, coboară, coboară...
Cine nu se apropie de Dumnezeu
în fiecare zi, acela se îndepărtează
de Dumnezeu în fiecare clipă
poezie de Ion Untaru din manuscris
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre munți
- citate de Ion Untaru despre superlative
- poezii despre schimbare
- citate de Ion Untaru despre schimbare
- poezii despre religie
- citate de Ion Untaru despre religie
- poezii despre ignoranță
- poezii despre Dumnezeu
- citate de Ion Untaru despre Dumnezeu
Călătorii
urcă și coboară
din trenul șerpuind
pe șinele de fier
și doar cerul stă pe loc
gogyohka de Ion Cuzuioc
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre trenuri sau citate despre fier
Flux de seducție
Uneori cei din jurul meu se miră
cât de deschis le vorbesc,
se miră și nu înțeleg
că de fapt conversez cu mine,
doar cu mine însumi.
Neatent la context, la ochii exteriori.
Să văd dacă mai pot regăsi
cheia rătăcită a vechilor semnificații,
să văd cât se mai poate merge încă
pe drumul acesta
al lumii pline de paradoxuri.
Lipindu-mi ochii cât mai adânc
de pieptul șovăitor, urmăresc
steaua ce m-a călăuzit până la naștere.
Înfruntând pentru mine
Printre atâtea furtuni, primejdia și nepăsarea.
poezie de Gheorghe Izbășescu din Melodrama realului (2006)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre vorbire, poezii despre stele, poezii despre seducție, poezii despre pericole, poezii despre paradox sau poezii despre naștere
Ea, văzându-se acum așa de nenorocită și oropsită, ce să facă și încotro s-apuce? Să se ducă la părinți? Se temea de asprimea tată-său și de șugubața defăimare a oamenilor! Să rămână pe loc? Nu avea cele trebuitoare și-i era lehamete de mustrările socrilor. În sfârșit, s-a hotărât a se duce în toată lumea, să-și caute bărbatul. Și hotărându-se astfel, a zis Doamne-ajută! și a pornit încotro a văzut cu ochii. Și a mers ea, a mers tot înainte, prin pustiuri, un an de zile, până a ajuns într-un loc sălbatic și cu totul necunoscut. Și aici, văzând o căsuță tupilată și acoperită cu mușchi, care mărturisea despre vechimea ei, a bătut la poartă.
Ion Creangă în Povestea porcului
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre zile, citate de Ion Creangă despre zile, citate despre timp, citate de Ion Creangă despre timp, citate despre sfârșit, citate de Ion Creangă despre sfârșit, citate despre ochi, citate de Ion Creangă despre ochi, citate despre bărbați sau citate de Ion Creangă despre bărbați
Cine nu urcă în permanență, de fapt coboară.
Ion Untaru în manuscris (2009)
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!
Tu ești, Doamne...
M-am slujit de stele-ntotdeauna
Când am vrut la Tine să ajung
M-a vegheat din înălțime luna
Luminându-mi noaptea drumul lung.
Toate, Doamne, toate-s ale Tale
Tu le-ai pus acolo sus în cer
Ele doar mă însoțesc pe cale
Dar la semnul Tău se sting și pier.
Din Lumina Ta, în ele, Tată
Ai lăsat să picure un pic
Și mă rog dar, Doamne, niciodată
Nu vor fi mai mult decât nimic.
Sunt frumoase, le-ai creat anume
Pentru mine să le văd ca sunt
Dar și ele-s, Doamne, tot din lume
Și-s și ele, Doamne, din pământ.
Pot să moară orișicând și ele
Dar Lumina sufletului meu
Nu e nici din lună, nici din stele
Ci e de la Tine, Dumnezeu.
Sigur ca dorința-mi încolțește
Când le văd și când în cer Te știu
Dorul meu când înspre Tine crește
Ele-mi stau de martori că ești viu.
Toate-s de folos și-s toate bune
De m-ajută, Doamne să mai cresc
Lumea asta toată-i o minune
Și mai mult prin lume Te iubesc.
Ai lăsat un semn în fiecare
Și în toate strălucești la fel
Muntele veghează lângă mare
Tot pământu-i, Doamne, un Betel.
Loc de taină și odihnă sfântă,
Locul unde singur îmi vorbești
Stele, îngeri, lună, ceruri cântă
Tu ești Doamne veșnic Cel ce ești!...
poezie de Adriana Cristea (19 octombrie 2003)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre timp, poezii despre lumină, poezii despre creștere, poezii despre înălțime, poezii despre îngeri, poezii despre tată, poezii despre suflet sau Ne poți propune o poezie de dragoste?
Îmi văd calea, dar nu știu încotro duce. Faptul că nu știu unde mă îndrept este ceea ce mă inspiră să călătoresc.
citat din Rosalia de Castro
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Șoferul: Nu credeți că 300 de lei e cam prea mare amenda?
Polițistul: Unde lucrați?
Șoferul: La supermarket.
Polițistul: Bine, atunci vă dau numai 299,99!
replici
Adăugat de Veronica Șerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre polițiști, citate despre lei, citate despre comerț sau citate despre automobiliști
Surpare
drumul a fost greu și dureros de frumos
glorie, faimă, bani, realizări, strălucire
succes, succes, succes
apoi toate astea au devenit plictisitoare
pentru că cel mai mare inchizitor al meu
sunt eu
iar eu de mine nu mă pot ascunde
niciunde
nu mai e nici un pisc de urcat
nu mai e nicio curiozitate
nu mai e nicio energie
nu mai e nici un scop
și-atunci începe surparea
ochii văd prima oară hăul inutilului
bunicii s-au dus,
părinții s-au dus,
copiii au plecat
totul a început cu mici fisuri
întrebări insistente, din ce în ce
mai insistente
răspunsurile puternice țineau piept
cu timpul s-au îndoit și ele
de ce?
pentru ce?
unde?
până când?
nu e nici un rost, totul e inutil
nu mai e nimic de văzut, de experimentat,
de inventat pe lumea asta
și e atât de previzibil
m-am agățat de niște argumente
care s-au mucegăit cu timpul
m-am agățat de niște promisiuni
deșarte
m-am agățat de niște vorbe
care s-au dovedit a fi doar vorbe
m-am agață de niște speranțe
care s-au dovedit a fi doar speranțe
cădere, cădere, cădere
gol, gol, gol,
hăăăăăăuuuuuu
fără fund.........
o mâna mă prinde în cădere
e mâna iubitei mele
ce salvare!
începe viața ca o curiozitate matură
provocări, lupte, miros de bebeluș
vreau să călătoresc la Sankt Petersburg și în India
- Trezește-te, e ora 7, trebuie să merg la serviciu
a, da, sunt șoferul ei, o duc și o aduc în fiecare zi
de 16 luni sunt șomer
poezie de Nucu Morar
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre început, poezii despre succes, poezii despre salvare, poezii despre prăpăstii, poezii despre promisiuni sau poezii despre ore
Când spectacolul vieții e mut
Am grijă de mine deși se moare-ncet
încă de pe când eram vioară
când spectacolul vieții e mut
dă-mi voie sa plâng
sunt pe o urmă de rană...
nu-mi aminti cum am ajuns
femeie de foc din copilul de lut
Cât eram de frumoasă
știam de la tine,
astăzi nu mai știu de fel
dar învăț cum se moare-n picioare
de pe vremea când
aveam pe deget inel...
Și mă-ndepărtez de toate
să văd
până unde nu mă mai văd,
dacă vreau să uit,
să mă uit
nimic nu mă ține
am voie să plâng,
să mor în picioare,
și să strig istovită după mine...
poezie de Daniela Pârvu Dorin din de la Autor, Clipe (2 august 2020)
Adăugat de Daniela Pârvu Dorin
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre învățătură, poezii despre vioară, poezii despre prezent, poezii despre plâns, poezii despre picioare, poezii despre moarte, poezii despre lut sau poezii despre frumusețe
Iarbă
Ridicați movile înalte de corpuri la Austerlitz și la Waterloo.
Îngropați-le apoi și lăsați-mă să-mi văd de treabă
Eu sunt iarba; acopăr totul.
Și ridicați-le înalte la Gettysburg,
Și ridicați-le înalte la Ypres și la Verdun.
Îngropați-le și lăsați-mă să-mi văd de treabă.
Doi ani, zece ani... și pasagerii întreabă șoferul:
Ce loc este acesta?
Unde ne aflăm?
Eu sunt iarba.
Lăsați-mă să-mi văd de treabă.
poezie de Carl Sandburg, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre corp sau poezii despre Waterloo
Locul unde se sfârșește trotuarul
Există un loc unde se sfârșește trotuarul
Și dincolo de unde-începe strada,
Și-acolo iarba crește moale în tot locul,
Și-acolo-i soare cald, strălucitor ca focul,
Și-acolo fugaci roșii curmă zborul și-și găsesc norocul
Răcorindu-se-n vântul cu miros de mentă.
Trebuie să plecăm din locul unde fumul încețoșează ochii,
Unde străzile-s gri și-întortocheate!
Să trecem dincolo de frigul florilor de-asfalt,
cu mers măsurat și lin, facă-ni-se darul,
Acolo unde razele de lumină-și limpezesc cleștarul,
În locul unde se sfârșește trotuarul.
Da, să trecem cu mers măsurat și lin, facă-ni-se darul,
Spre-acolo unde raze de lumină-și limpezesc cleștarul
În ochi de copii, căci doar copiii știu să guste nectarul
Din locul unde se sfârșește trotuarul.
poezie de Shel Silverstein, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zbor, poezii despre vânt, poezii despre roșu, poezii despre noroc, poezii despre fum, poezii despre foc, poezii despre flori sau poezii despre existență
Helen Hirsch: În prima mea zi aici, m-a bătut pentru că am aruncat oasele de la cină. A venit la miezul nopții și m-a întrebat unde sunt. Iar eu l-am întrebat, nu știu cum, nu l-aș putea întreba acum, am spus "De ce mă bați?" El a răspuns: "Motivul pentru care te bat acum este faptul că mă întrebi de ce te lovesc."
Oskar Schindler: Helen, îmi pare rău pentru problemele tale.
Helen Hirsch: Le-am acceptat.
Oskar Schindler: Le-ai acceptat?
Helen Hirsch: Într-o zi mă va împușca.
Oskar Schindler: Nu, nu te va împușca.
Helen Hirsch: O va face. Văd lucruri. Luni eram pe acoperiș cu tânărul Lisiek și l-am văzut pe domnul comandant ieșind din casă în curtea interioară de sub locul unde stăteam noi, scoțându-și arma și împușcând o femeie care trecea pe acolo. Era doar o femeie cu o boccea, pur și simplu a împușcat-o în gât. Era o simplă femeie care se ducea undeva, nu mergea nici prea repede, nici prea încet, nu era nici mai grasă, nici mai slabă decât altcineva și nu-mi puteam da seama ce făcuse. Cu cât îl vezi mai des pe comandat, cu atât îți dai seama că nu există un set de reguli după care să trăiești, nu-ți poți spune "Dacă urmez regulile acestea, voi fi în siguranță."
Oskar Schindler: Nu te va împușca pentru că îi placi prea mult. Te place așa de mult că nici nu te va lăsa să porți steaua. Nu vrea să știe nimeni că este înnebunit de o evreică. A împușcat femeia de la trepte pentru că nu însemna nimic pentru el. Era doar una dintr-o serie care nici nu-l satisfac, nici nu-l jignesc.
replici din filmul artistic Lista lui Schindler
Adăugat de Chermaneanu Stefania-Ana
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre femei, citate despre viață, citate despre tinerețe, citate despre stele, citate despre siguranță, citate despre noapte, citate despre miezul nopții sau citate despre existență
Capricii. Mofturi care se urcă la cap de unde nu mai coboară.
David Boia (16 februarie 2022)
Adăugat de David Boia
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre mofturi sau citate despre capricii
Dragoste autentică
Prin lumea care trece ostilă și grăbită
Și unde nebunia e pe deplin trăită
Te caut cu privirea, îți caut ochii mari
Iubite, acum să vii și-n față să-mi apari.
Cu totu'-n mine ești, în fiecare gând,
Și zi de zi te văd necontenit trecând
Pe fruntea mea aprinsă de dor și de iubire
Spre inimă cobori, la loc de nemurire.
Nu știu de este zi, nu știu de este noapte
Iar fructele iubirii au dat în pârg, sunt coapte,
În viața mea de astăzi, de om matur și simplu,
Prăpăstii și adâncuri, cu drag să mi le umplu.
Pe piatră, pe stâncă, pe căi din univers
Amorul meu cel dulce să fie de neșters
Să-l duc mereu cu mine, într-o eternitate
Să-l scriu și plin să fie de autenticitate.
poezie de Aurora Cristea
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre iubire, poezii despre stânci, poezii despre noapte, poezii despre nebunie sau poezii despre maturitate
Locul unde se sfârșește trotuarul
Există un loc unde se sfârșește trotuarul
Și dincolo de unde-începe strada,
Și-acolo iarba crește moale în tot locul,
Și-acolo-i soare cald, strălucitor ca focul,
Și-acolo fugaci roșii curmă zborul și-și găsesc norocul,
Răcorindu-se-n vântul cu miros de mentă.
Trebuie să plecăm din locul unde fumul încețoșează ochii,
Unde străzile-s gri și-întortocheate!
Să trecem dincolo de frigul florilor de-asfalt,
cu mers măsurat și lin, facă-ni-se darul,
Acolo unde razele de lumină-și limpezesc cleștarul,
În locul unde se sfârșește trotuarul.
Da, să trecem cu mers măsurat și lin, facă-ni-se darul,
Spre-acolo unde raze de lumină-și limpezesc cleștarul
În ochi de copii, căci doar copiii mai pot gusta nectarul
Din locul unde se sfârșește trotuarul.
poezie de Shel Silverstein, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Tristețe
Sunt singur pe plaja pustie,
Ascult croncănit de cormorani,
Privesc valul argintiu al mării,
Iar zarea îmi pare aproape,
Unde cerul coboară pe pământ.
Te vreau lângă mine, iubito!
Să ne plimbăm pe țărm...
Din loc în loc să ne oprim,
Să ne prindem în brațe
Și să ne sărutăm.
Pescărușul zboară peste valuri,
Apoi lovește-n mal,
Briza mării mă cuprinde,
Iar gândurile mele se răspândesc.
poezie de Ion Răduț
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre sărut, poezii despre plimbare, poezii despre plajă, poezii despre gânduri, poezii despre ciori sau poezii despre briză
* * *
Ce e de făcut dacă nu mă recunosc?
Nu sunt nici creștin, nici evreu, nici musulman;
Nu sunt nici din est, nici din vest, nu sunt nici țărmul, nici marea;
Nu sunt nicio comoară a Naturii, nici stelele din cer;
Nu sunt nici pământul, nici apa, focul sau aerul;
Nu sunt nici cerul, nici noroiul;
Nu sunt din India, China, Irak sau Kharasa;
Nu sunt al acestei lumi, dar nici al celeilalte;
Nu sunt al Paradisului și nici al Iadului;
Nu sunt nici Adam, nici Eva, Eden sau Rizvan.
Locul meu este unde nu este niciun loc,
Urma mea este fără urmă;
Nu sunt nici corpul, nici sufletul, pentru că eu aparțin Preaiubitului meu.
Am renunțat la dualitate și am văzut amândouă lumile ca fiind doar una,
Doar pe Tine Te caut, pe Tine Te știu, pe Tine Te văd, pe Tine Te chem.
Tu ești cel dintâi, ultimul, cel din exterior și cel din interior,
Nu cunosc pe nimeni decât pe Tine, Cel Care Ești
Cupa iubirii mi-a umplut sufletul, iar cele două lumi mi-au scăpat din mână.
poezie celebră de Rumi
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre rai, poezii despre natură, poezii despre islam sau poezii despre iad