Adaugă un citat | Citate la întâmplare | Votează! | Votate recent | Adăugate recent | Comentarii recente | Top general

Ion Minulescu

Seară rurală

Se uită soarele-napoi...
O fi pierdut ceva,
Sau, poate,
Așteaptă-n deal vreun car cu boi,
Să-l plimbe și prin alte sate
Cu gospodari și holde mai bogate?...

În sat la noi,
Biserica, de veche ce era,
În anul când a fost cutremur de pământ
S-a prăbușit cu turlele-n șosea,
Și-azi casele - atâta cât mai sunt -
Par jucării
Pentru copii,
Iar plopii - coșuri negre de mașini
Ce-au treierat
Bucatele din sate
Pentru străini...

Prin curți,
Găinile și porcii s-au culcat,
Femeile au pus de mămăligă,
Iar oamenii s-au pus la sfat
Cu popa ce-a sosit într-o cotigă
De la oraș,
Unde-a schimbat sedilele de caș
Cu trei duzini de lumânări de ceară,
Că-n cimitir la noi ca-n orice sat,
Sunt îngropați și trei flăcăi, morți pentru
Țară.

Dar unde-i soarele din deal?...
Parcă-așteapta
Pe cineva...
Pesemne, că, gonit de lună,
Și-a dat cu popa "noapte bună"
Și-a scăpătat...

poezie celebră de din Strofe pentru faptele diverse (1930)
Adăugat de Simona EnacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
cumpărăturiCartea "CD Coringent la limba romana" de Ion Minulescu este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar -45.00- 42.75 lei.

Citate similare

Valeriu Cercel

Nostalgie (poem de toamnă târzie)

Îmi amintesc, nostalgic, câteodat',
Cât de naiv eram la vremea mea,
Copil fiind, așa cum mi-a fost dat,
Sub poale de Carpați, în micul sat
Ce-atât de mare,-atunci, mi se părea (!)...

Priveam, suind cu greu pe deal, în zori,
Gemând sub ale toamnelor poveri,
Căruțele-nspre cer, unde cocori
Dădeau înc-un ocol s-alunge nori
Ca stelele să licăre în seri,

Și-a doua zi iar frunze tresăreau
De piatra sub copite ce scrâșnea
Când boii-n jugul crâncen se-opinteau...
Frumoși, dar și ce mândri arătau (!)
Cred că și Grigorescu gelozea...

Dar se-ntâmpla, sub cerul neguros,
Cum toamna-și cerne ploaia de sudori,
Un car, urcând pe deal, cu fân, burtos,
Prin colbul pân' la glezne de clisos
se-nglodea în coastă uneori,

Când ăl mai bun, din boi, și mai vânos,
În jug se opintea, privind spre cer,
Trăgând, și car, și p'ăl neputincios
Care,-n genunchi, târât, fără folos,
Căta să mai și-mpungă, de mizer...

Târziu am înțeles, cu ani ‘napoi,
Trecând prin școli înalte, la Bucale,
, ce văzusem eu, în sat la noi,
Nu se-ntâmpla, de fapt, numai la boi
Ci și la multe alte animale.

poezie de
Adăugat de Valeriu CercelSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Pavel Lică

Boul victorios

Președintele-animal,
Ales, înc-un cincinal,
Peste sat, e vorba, clar,
De-un plăvan prost, ordinar,
Anunță de-a doua zi
Măsuri care-i îngrozi
Pe alegători, ce-n stat
Cu speranță l-au votat,
Aceeași ce protestau
doar caii conduceau
Și-au adus chiar, într-un fel,
Traiu-n sat, mai bunicel:
Pensiile-au fost mai mari,
Iar iezii protestatari
Puteau gratis circula
Cu trenul sau altceva...
- Muuu... iezi proști, credeați că-n sat
Vă dau liber la plimbat,
Cum v-a dat un cal închis
Ce-a vrut în sat paradis?
Gata cu gratuități,
Marș, la școală nulități!
Apoi, spre pensionari,
Mugi, făcand nări mai mari:
- Ascultați, hoaște și voi,
Cei mai proști bătrâni ca boi,
Ce-ați pus botul la ce-am spus,
Marș, acum, către apus;
Pensiile voastre sunt
Ca și voi, tot la pământ,
bugetu-i pentru noi,
Marii însă tineri boi!
Apoi, către luptători:
Cocoși, curcani, lătrători:
- Măi, voi ăștia, ca suprem
Comandant, acum vă chem
-mi pupați copita iar,
vă înzestrez precar
Cu-armamentul de doi bani
De la boi americani,
Mă rog, ei își spun bizoni,
Însă voi, slugoi cazoni,
N-aveți voie să cârtiți,
Deci, rămâneți prost plătiți,
Iar poporu-ntreg din sat,
asculte acest sfat:

Când, prin vot, ți-alegi "eroul",
Nu ești altfel decât boul!

fabulă de din Animale politice
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Daniel Vișan-Dimitriu

A cincea roată

Era a cincea roată și-a plecat
La unchiul ei, un car cu boi, îmi pare,
Dar ditamai în funcție, cu stare...
Mă rog, i-a dat un post călduț, de stat.

Căci boi erau să tragă... cât au tras,
Iar cele patru roți s-au învârtit...
Un timp, nu mult, pân' s-au îmbogățit
Și au lăsat-o-n carul de pripas.

Cemai stea, să-nvârtă numai ea
Un car falit, cu boii ăia doi?
S-a dus rapid, ca roată de altoi
La car cu bani grămadă... la saltea.

Ce-a tras acolo, nu pot să vă spun,
Dar n-a stat mult, c-a fost control cumplit
Și noul car de muncă-a fost scutit
Pe câțiva ani – de-un jude, presupun –

Ce ghinion pe roata cea drăguță!
Păi, chiar așa, să nu se-nvârtă ea,
Nu să trăiască bine, cum ar vrea,
Dar nici măcar ca-n vechea ei căruță?

poezie de din Hai, pa!
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Unde-i satul românesc

La sat e maica veșnicia,
la sat e crezul din bătrâni,
la sat e cerul și câmpia,
la sat te simți ești român.
Aici în sat moașa Ilinca
buricul vostru a tăiat...
și tot în sat a fost bunica
ce va crescut, va legănat.
La școala veche din cătun
au învățat bunici, părinți,
purtau în suflet omul bun
și dascălii ca niște sfinți.
Mihai, Vasile, baci Ilie...
voi ați fost dascălii din sat,
prin voi atâtea generații
au învățat și au luptat.
Nobil cuvânt, ȚĂRAN ROMÂN,
pentru pământ ai tot luptat,
pentru credință și dreptate
ai fost erou, ai fost bărbat.
nu uitați că popa-n sat
v-a botezat, sunteți creștini,
așa ați devenit bărbați
și mai presus sunteți români.
Gheorghe, Mărine, tu, Ioane...
la talpa țării v-ați născut,
plugul cu boi și două palme
au fost și hrană, dar și scut.
La cimitirul de la țară
ai noștri dragi se odihnesc,
vă rog a nu știu câta oară,
păstrați pământul strămoșesc.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiA fost scris un comentariu până acum.
Spune-ți părerea!
Ion Creangă

Era odată un flăcău stătut, pe care-l chema Stan. Și flăcăul acela din copilăria lui se trezise prin străini, fără să cunoască tată și mamă și fără nici o rudă care să-l ocrotească și să-l ajute. Și, ca băiat străin ce se găsea, nemernicind el de colo până colo pe la ușile oamenilor, de unde până unde s-a oploșit de la o vreme într-un sat mare și frumos. Și aici, slujind cu credință ba la unul, ba la altul, până la vârsta de treizeci și mai bine de ani, și-a sclipuit puține parale, câteva oi, un car cu boi și o văcușoară cu lapte. Mai pe urmă și-a înjghebat și o căsuță, și apoi s-a statornicit în satul acela pentru totdeauna, trăgându-se la casa lui și muncind ca pentru dânsul. Vorba ceea: "Și piatra prinde mușchi dacă șede mult într-un loc".

în Povestea lui Stan Pățitul
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
cumpărăturiCartea "Povestea lui Harap-Alb" de Ion Creangă este disponibilă pentru comandă online cu o considerabilă reducere de preț, la doar -38.44- 15.99 lei.

Casa de pe deal

Toți sunt risipiți în lume, toți s-au dus,
Casa e-închisă și tăcută:
Nu mai e nimic de spus.

Prin peretele ruinat, distrus,
Un vânt rece și neprietenos strănută:
Toți sunt risipiți în lume, toți s-au dus.

Nu-i nimeni pe-aici, dispus sau indispus,
-ți spună ceva cumplit sau de Doamne-ajută;
Nu mai e nimic de spus.

De ce-am mai rămâne noi, un biet surplus,
În ținutul amar al florii de cucută?
Toți sunt risipiți în lume, toți s-au dus.

Suspinele noastre nu se-aud și parcă nu-s,
Iar pentru ei sunt o necunoscută:
Nu mai e nimic de spus.

E jale, ruină, toate-s la apus
În casa de pe deal, cândva plăcut㠖
Toți sunt risipiți în lume, toți s-au dus:
Nu mai e nimic de spus.

poezie de , traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Marius Robu

Sate spovedite-n ploaie

Plouă peste sate –
Spală de păcate.

Ploaia spovedește
Iarba care crește.

Spune ce păcate
S-au făcut prin tine.
S-au ascuns prin sate,
S-au spălat prin mine.

poezie de din Visul Stejarului (2006)
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Solidari

În vremurile acestea, cu multă tensiune
Când violența frate, e în ascensiune
Și zilnic apar știri, de prin alte state
Despre lupte grele, cruzime, atentate

Iar la noi în țară, vedem suferință
Sărăcia frate, pe mulți amenință
Pământul se pare, ajunge la străini
Iar noi între noi, suntem tot mai haini

Este câte unul, de-averi obsedat
Nu-i ajunge o casă, vrea întregul sat
Alții din lăcomie, își construiesc palate
Trăiesc ca hârciogii, de semeni, departe

Dezbinarea frate, lovește în națiune
La câte-om face față, de-i multă fricțiune?
Eu am îndoieli de n-om schimba ceva:
De-am fi mai solidari multe-am rezolva.

Și dacă astăzi frate, tu ești îngenuncheat
Ți-oi întinde o mână sau ți-oi da vreun sfat
C-așa e creștinește, să ne-ajutăm la greu
Și asta mult îi place la bunul Dumnezeu

poezie de (14 noiembrie 2015)
Adăugat de Ionel PopaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
cumpărăturiCartea "Spatiul in opera lui Liviu Rebreanu" de Ionel Popa este disponibilă pentru comandă online la numai 20.00 lei.
Daniel Vișan-Dimitriu

Marele har

La Troaca de Piatră din Gâlma de Jos
cam tot ce se-ntâmplă e-un pic mai pe dos,
și nimeni nu știe, nici popa din sat,
să spună la oameni motivul, de-ndat'.

Și-a dat cu pres'pusul, în zaț a ghicit,
S-a pus ca să cate pe unul școlit
pe Gugăl, pe Feisbuc, pe unde-o ști el,
dar tot ce-a găsit a fost doar... paralel.

Pe cin' să întrebe, câți bani să mai dea?
-căci nu au hodină pân'ce vor afla
de ce vrea frumoasa din Vila din Deal
să-și lase bărbatul ce n-are rival

Și stă la fereastră, purtând în priviri,
întreagă, pedeapsa pierdutei iubiri,
iar gratii de suflet, să rupă ar vrea,
și viața s-o schimbe, în timp, de-ar putea.

Dar oamenii nu pot pricepe defel
mai mult, ce-și dorește? - căci totu'-i la el:
putere și funcții și bani - ăsta har! -
și... ce mai contează că-i octogenar?!

poezie de din Hai, pa!
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Daniel Vișan-Dimitriu

Marele har

La Troaca de Piatră din Gâlma de Jos
cam tot ce se-ntâmplă e-un pic mai pe dos,
și nimeni nu știe, nici popa din sat,
să spună la oameni motivul, de-ndat'.

Și-a dat cu pres'pusul, în zaț a ghicit,
S-a pus ca să cate pe unul școlit
pe Gugăl, pe Feisbuc, pe unde-o ști el,
dar tot ce-a găsit a fost doar... paralel.

Pe cin' să întrebe, câți bani să mai dea?
-căci nu au hodină pân'ce vor afla
de ce vrea frumoasa din Vila din Deal
să-și lase bărbatul ce n-are rival

Și stă la fereastră, purtând în priviri,
întreagă, pedeapsa pierdutei iubiri,
iar gratii de suflet, să rupă ar vrea,
și viața s-o schimbe, în timp, de-ar putea.

Dar oamenii nu pot pricepe defel
mai mult, ce-și dorește? - căci totu'-i la el:
putere și funcții și bani - ăsta har! -
și... ce mai contează că-i octogenar?!

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Primăvara

Covorașe înflorate se-aștern pe câmpul odihnit
Păsările călătoare de prin zări au poposit
Iar prin lunci avem concerte, de cu zori și până-n seară
Cum să stai acum în casă când e-așa frumos afară!

Pădurea iarăși înverzește, e moment pentru trezire
După iarna friguroasă, ce-a ținut-o în amorțire
Și de-a fost puțin rărită pentru prea multe nevoi
Ea renaște cu putere, se reface pentru noi!

Apar cârduri de mioare, pe pășune, lângă sat
Mielușeii le-nsoțesc cu mult chef pentru zburdat
Și pe câmpul însămânțat, berzele aterizează
Obosite de la drum, loc de cuib investighează!

Sălciile din zăvoi, se împodobesc de zor
Mâțișorii cei pufoși luând fața frunzelor
În livada de pe deal, pomii înfloresc pe rând
Doamne, ce minunății, ne-ai lăsat Tu pe pământ!

poezie de (24 aprilie 2015)
Adăugat de Ionel PopaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Fiul satului și tranziția

Întrebă intrând în sat:
"Pe la noi ce s-a schimbat?"
Răspund niște gospodari:
"S-au schimbat... patru primari!"

epigramă de din Printre epigramiștii olteni (2008)
Adăugat de Gheorghe CulicovschiSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Dintr-un sat...

Dintr-un sat, ascuns de veacuri jos la poala Căpățânii,
A plecat, cândva o fată, să dezlege taina lumii
N-a avut decât curajul și nădejdea și speranță,
Singură cu mâna ei, a deschis cărări în viață.

Și-a bătut, pe rând de-a lungul și prea rareori de-a latul,
Drumurile ce se-ndreaptă, către vatra unde-i satul
Cerul i-a știut urcușul și n-a așteptat minuni
Câteodată s-a înșelat, crezând oamenii mai buni.

Dintr-un sat pierdut sub munte, a plecat demult-o fată,
Nimănui în drumul ei, n-a cerșit milă vreodată
A crezut în ce-au putut brațele s-agonisească,
Printre lacrimi și poveri, a învățat să mai zâmbească.

Și trecură anii zeci și atâtea s-au schimbat
Sufletului, picături, din senin mereu i-a dat
Unde viața și-a pus urma, nimeni nu va putea șterge
Omului cu gândul bun și-n pustiu, bine i-o merge.

De sub poala Căpățânii, a plecat demult o fată,
Azi dac-o întâlnești se poate, să treacă neobservată,
Dar e-n zâmbetul de-acum, răbdare și-nțelepciune
Și le-a dobândit trăind, singură-n bătaia lumii.

Și se-ntoarce când și când, la răscrucea cu fântână
adune amintiri cu speranțele împreună,
Că i-au fost munții și satul, totdeauna printre vise
Fericirea e acolo, unde-s porțile deschise!

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Simt ce-mi spune vatra

(Pentru verișoara Vera)

Demult n-ai mai fost acasă
La grădina ta frumoasă,
vezi Prutul șerpuind,
Via, cea din deal, rodind.

În biserica din sat
Câțiva ani nu ai intrat,
Și nu des tu ia-i aminte
Lângă câteva morminte.

Chiar și mama când trăia
Rar de tot în sat veneai.
Neștiind unde-i Canada,
Te-aștepta cu zeamă caldă.

Ai în viață profesori,
Bucură-i cu niște flori
Și cu versurile tale
Răsfirate pe petale.

Vino, când mai poți, în sat,
Cât lumea nu te-a uitat.
Vino neamul să te vadă
Tot mai des pe vatra dragă.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
George Coșbuc

Doc. X

Trei zile-a stat în pește vestitul profet Iona,
Și-a fost el pentru asta savant ihtiolog?
Iar X e matematic și mare pedagog
Fiindc-a stat și dânsul trei zile prin Sorbona?

Când era mic, de dânsul prinsese groază bona:
Spunea prostii mai zdravăn decât un filolog
Iar azi cu tot refrenul: așa-i, cum zic, mă rog,
Nu știe domnul doctor ce-i tropicul și zona.

De-a scris numai trei rânduri, sub nume el și-a pus
Și diploma, subscrisă altcum de vrun Gambrinus.
Iar de-ai vorbit cu dânsul, sunt sigur ți-a spus

De zece ori, că-i doctor în cosinus și sinus.
Și te-ai convins! Prostia e uneori un plus
Al minții, însă mintea lui X e proastă-n minus.

sonet de
Adăugat de Simona EnacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

distincțieAceastă poezie a fost selectată Poezia zilei pe 26 septembrie 2016.
Distribuie
cumpărăturiCartea "Balade si idile" de George Coșbuc este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar -9.90- 4.99 lei.
Octavian Goga

Dorința

Departe-aș vrea de-aici să vii,
În alte lumi senine,
În dimineața de Florii
mă cunun cu tine.

ne-așezăm în sat la noi,
S-avem în deal o casă,
fiu cel mai cuminte-n sat,
Și tu, cea mai frumoasă.

vie și mama la noi,
Că-i necăjită tare,
aibă tihn-un an ori doi,
Ori cât pământ mai are.

Acolo să trăim în munți
De cât trai avem parte,
Sătenii seara să-i adun
Și să le spun din carte:

Că sunt de neam împărătesc,
Din țara-ndepărtată,
tot pământul rotogol
Era al lor odată...

Și că azi oamenii-nvățați
Așteaptă să se nască
Un tânăr crai coborâtor
Din legea românească.

Copiii noștri să-i înveți
Tu: Crezul... Născătoarea...
S-ajung să-i văd cântând pe toți
În strană, sărbătoarea.

Atunce, împăcat cu rostul
Acestei lumi deșerte,
mor, să-mi zică satu-ntreg
Un: "Dumnezeu să-l ierte!"

Iar popii nostru-ntâmplător
Vreun oaspe-atunci să-i vie;
"Pe cine-ngropi, părinte, azi?"
"Pe-un om de omenie!..."

poezie celebră de
Adăugat de Ioan HasSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiAu fost scrise 2 comentarii până acum.
Participă la discuție!
în alte limbiTextul original este scris în limba română.
cumpărăturiCartea "Poezii" de Octavian Goga este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar -9.90- 4.99 lei.
Ion Minulescu

Primavara inutilă

Sufocată de viața cu program
Și de-același "va urma" cotidian
Al savanților cu barbă, cu șoșoni și ochelari -
Pedagogi și profesori octogenari
De algebră, geografie și pian -
Primăvara
A izbit cu pumnu-n geam
Și-a fugit din pension
De la "Notre-Dame de Sion".

I-am citit isprava-n calendar
Și-am pornit îndată după ea
S-o-ntâlnesc în Cișmigiu
Sau la Șosea,
Cum făceam alt'dată-n fiecare an,
Când eram și eu ca ea - un licean
Cu frecvența cursurilor pe… trotuar…

Dar de data asta, nu știu cum,
N-am dat nici măcar de urma ei pe drum...
Poate n-am mai cunoscut-o eu…
Poate drumul ei și drumul meu
S-au schimbat de mult,
Și-acum
Nu mai fac același drum…

Sau pe drumul de la Ateneu
Până la Șosea
Și hipodrom
Primăvara n-a-ntâlnit în capitală nici un om
Să-i ureze ca pe vremuri "bun sosit".

Și probabil că de ciudă în oglindă s-a privit,
Și-a dat seama c-a visat,
C-a spart geamul doar în vis
Și că visul evadării n-a fost vis adevărat!...

Primăvară, primăvară,
Inutila mea fecioară,
Nu cumva te-ai sinucis?...

poezie celebră de
Adăugat de AdelyddaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

distincțieAceastă poezie a fost selectată Poezia zilei pe 4 martie 2019.
Distribuie
comentariiA fost scris un comentariu până acum.
Spune-ți părerea!

Urleta, sat

Aveam doar consonanța din copil, de aproape
De loc natal, de câmpinean ce și-a iubit bunică,
Ce mi-a descris un loc, de la Doftana în jos, de ape...
Când era totul mare și nu mă-ncumetam să plec la drum de frică.

Apoi, îmi spusese tata, trecea 'nspre Mislea ades
Și avea la Schelă oameni pricepuți, din sat,
Buni gospodari, ca parcă din tărâm ales...
Un colț de țarnă, în sus de la șosea, peste pământ arat.

A trecut timpul peste mine, peste loc, 'n hazard,
Mi-a dat la rându-mi noi prieteni, buni din neștiuți,
De-un sat curat ca lacrima, sălaș de bard...
Doar să contempli, să admiri, să îți faci cunoscuți.

Oricum, ei te salută toți, bărbați, copii, femei,
De-un alt bun-simț, de odată, ce s-ar fi dus, pierdut.
E-un loc unde nu ți se cere, dacă n-ai, de vrei
Orice... și e mult zâmbet, parcă o poartă de sărut.

Poate-i și ciot uscat, ca-n orice deasă pădurice
Și face rană de te apleci s-atingi, să curgi din tine,
Așa timp m-a învățat să iert, să las răzlețe alice...
plec, să-mi iau cu mine amintirile... ce mintea mi le ține.

E doar regret, de o idilă c-un pământ, unde se poartă... bine.

poezie de (8 mai 2014)
Adăugat de Daniel AurelianSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Căderea ciorii

Când Cioara era albă, a decis că soarele era prea alb.
A decis lumina lui lucea prea argintiu.
A hotărât să-l atace și să-l înfrângă.

Și-a strâns toată puterea în fulgerul unui ghem fierbinte.
Și-a încleștat ghearele și și-a eliberat întreaga furie.
A țintit cu ciocul drept spre inima soarelui.

A râs în sinea-i până și-a atins vortexul cel mai adânc

Și a atacat.

La strigătul ei de luptă, subit, copacii au îmbătrânit,
Umbrele s-au lățit peste tot.

Dar soarele a devenit încă mai strălucitor –
Iar cioara s-a prăbușit, înnegrindu-se, în flăcări.

A deschis pliscul dar nu s-a auzit decât un cărâit întunecat.

"Acolo sus", a concluzionat ea,
"Albul este negru, iar negrul este alb. Am învins".

poezie de , traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru DimofteSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
cumpărăturiCartea "The Iron Giant Paperback" de Ted Hughes este disponibilă pentru comandă online la 28.99 lei.
Ion Minulescu

Amiază rurală

E cald
Și lacul pare o hartă de noroi...
E harta unei țări după război,
În care - dezgustat de-atâta murdărie -
S-a sinucis și ultimul broscoi,
Un biet școlar cu nota 3 la geografie...

Pe malul lacului,
Un bou,
O vacă,
Un vițel
Și-un taur
Recită Testamentul nou
Și poezia veche, din clasele primare:
"Viitor de aur
Țara noastră are!..."

Iar pe șoseaua comunală,
Cârciumarul,
Învățătorul,
Popa
Și notarul -
Cei mai de seamă gospodari din sat -
Se ceartă pe un scaun vacant de deputat.

poezie celebră de din Strofe pentru faptele diverse (1930)
Adăugat de Simona EnacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiA fost scris un comentariu până acum.
Spune-ți părerea!

Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info
Cineva are nevoie de răspunsul tău: Cum pot obține alocație pentru copii în Jersey? Și unde trebuie să merg? Fii primul care răspunde!

Fani pe Facebook

 
Poți promova cultura română în lume: Intră pe www.intercogito.ro și distribuie o cugetare românească într-o altă limbă!