Au trecut anii tinereții (La jubileul de 50 de ani al tatălui meu)
Au trecut anii tinereții
Și tu, tată, îmbătrânești,
Dar tu pentru mine
Veșnic tânăr ești!
Au trecut anii tinereții
Și părul îți albește,
Dar tu să nu fii trist,
Căci lume și așa te iubește!
Să nu te temi de moarte,
De moarte mai bine să te păzești,
Căci viața e frumosă, tată,
Dacă știi să o prețuești.
poezie de Vladimir Potlog (23 septembrie 2009)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Vezi și următoarele:
- poezii despre tinerețe
- poezii despre timp
- poezii despre viață
- poezii despre tristețe
- poezii despre trecut
- poezii despre tată
- poezii despre păr
- poezii despre moarte
- poezii despre iubire
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Citate similare
Tată
Tată, îmi este dor de tine
Când nu ești lângă mine.
Dar știu... că lupți zi și noapte,
Ca oamenii să-i salvezi de la moarte.
Dar, te rog, să nu uiți de a ta sănătate
Și de inima care îți bate,
Căci moartea când vine,
Nu alege chiar pe nimeni.
Oamenii pe care i-ai ajutat,
Mulți din ei te-au uitat.
Tu ești bun, ai un suflet mare,
Dar n-ai sănătate pentru fiecare.
Bucuria ta cea mare
Suntem noi, copiii tăi.
Să n-ai nicio grijă, nicio mustrare,
Ca o să-ți fim sprijin la anii grei!
poezie de Vladimir Potlog (14 iunie 2018)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre sănătate, poezii despre suflet, poezii despre salvare, poezii despre noapte, poezii despre inimă sau poezii despre dor
Evoluție
Cât sunt copiii noștri mici,
Pentru ei, suntem TĂTICI.
Ce gingaș e, și sună bine:
Tăticule, mi-e dor de tine...
Dar anii trec. Și deodată,
Nu mai ești tătic, ci TATĂ.
Dar și așa, tot sună bine:
Pa, tată! S-auzim de bine...
Când cresc, și nu le ești pe plac,
Din tată, tu devii BABAC.
Și vorba sună trist și gol:
Babacule, mai dă-mi un pol...
Dar viața e un foc de paie,
Și, vrei nu vrei, ajungi TATAIE.
Iar vorba ta, în râs e luată:
Tataie, ia mai las-o baltă...
În anii, care-ți mai rămân,
Te vor numi doar, ĂL BĂTRÂN.
Și vorba lor te năucește:
Bătrâne, ce-ți mai trebuiește...
Copile! Tu să ai știință,
Că ți-am fost tată cu credință.
Și din puțin, de-a fost să fie,
Eu am răbdat și ți-am dat ȚIE.
Dar, fă-mi te rog o bucurie!
La cimitir, să vii la mine,
Să-mi spui ca în copilărie:
Tăticule, mi-e dor de tine...
poezie de Traian Calancia
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre copilărie, poezii despre bătrânețe, poezii despre știință, poezii despre râs sau poezii despre foc
Iubește azi, căci mâine...
Ca vântul prin grădină trec anii tinereții,
Iubește azi, căci mâine, în anii bătrâneții,
Când inima-ți tresaltă, degeaba ai voință,
Puterea ți-e sleită și nema puterință.
poezie de George Budoi din Dicționarul dragostei (4 februarie 2020)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre vânt, poezii despre viitor sau poezii despre prezent
Veșnicul respect...
Le păstrez veșnic respect,
Celor ce mi-au dat povață,
Nu mai am nici un regret,
Am trecut timid prin viață.
Așternute-s peste noi,
Amintirile păstrate,
Anii tineri, anii noi,
Au plecat departe.
Anii cei trăiți din plin,
Transformați în amintiri,
Descătușatele trăiri.
Din toți anii tinereții,
Cu trăiri acuma arse,
Am trecut în cartea vieții,
Nu mai clipele frumoase.
poezie de Mihai Leonte
Adăugat de Mihai Leonte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre amintiri, poezii despre sfaturi, poezii despre respect, poezii despre frumusețe sau poezii despre cărți
Ce mai faci, poete?
Ce mai faci, poete, dincolo de moarte,
Îți este bine sau greu?
Că aici mulți dintre noi te lăudă cu vorbe deșarte,
Căci așa e omul lăsat de Dumnezeu.
Ce mai faci, poete, dincolo de moarte,
De neamul tău nu îți este dor?
Căci aici mulți se duc departe,
Uită de el și de mama lor.
E trist fără tine, poete.
De-ai putea înapoi să vii,
Tu ai scrie cu lacrima și sufletul
Cele mai frumoase poezii.
Poete, veșnic vei rămâne
Un simbol a omenirii.
Căci tu ai avut o inimă mare,
Plină de tandrețe și iubire.
poezie de Vladimir Potlog (16 februarie 2017)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre poezie, poezii despre superlative, poezii despre simbolistică, poezii despre religie sau poezii despre mamă
Un vis de iubire
Pe când ploua în paradis
Cu stropi mari de fericire,
Noi doi trăieam un vis,
Un vis frumos de iubire.
Viața părea ca un pom în floare,
Tu erai ca un vânt cald într-o zi fără soare.
Eu credeam că sunt un zeu,
Tu îmi șopteai dulce că sunt doar al tău.
Trăiam într-o lume creată,
Parcă doar pentru noi.
Eram fericiți și plini de speranțe,
Eram în doi.
Dar anii au trecut rând pe rând
Tu ești cu părul alb și eu la fel sunt.
Dar trăim tot acelaș vis de iubire
Cum am trăit de mult cândva.
Căci eu sunt toiagul tău și tu ești speranța mea.
poezie de Vladimir Potlog (3 ianuarie 2021)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre fericire, poezii despre visare, poezii despre rai sau poezii despre păr alb
Ce frumoasă ești
Doamnă, ce frumoasă ești!
O să cazi, vezi unde calci,
Părul ți-e ca lâna albă
Sufletul ca pâinea caldă...
Altă dată să m-aștepți,
Să te-ajut si fără preț
Să te țin mereu de braț
Și atunci când stai pe pat
Multe ploi și ierni amare
Au trecut ca raze-n soare,
Ai uitat și cum te cheamă
Vezi, trec anii fără teamă.
Dar să nu te superi, doamnă!
Așa se întâmplă toamna
Când cocori nu mai zboară
Totu-i cântărit să doarmă.
Și să nu te temi știi, doamnă!
Chiar de ar veni puhoaie
Ne poate lovi oricând
Și pe tineri și bătrâni...
E normal că ești așa,
Doar durerea te mai vrea
Orice-ai face nu mai poți
Râzi de-al tinereții zbor,
Una vrei alta primești,
Lacrimi curg și nu-nțelegi!
poezie de Miriam Nadia Dăbău
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zbor, poezii despre frică, poezii despre uitare, poezii despre toamnă sau poezii despre supărare
Rondelul bătrâneții
Trecut-au anii tinereții
Și nu se mai ivesc vreodată;
Iar bătrânețea-ntunecată
Mi-a risipit în păr nămeții.
Când june eram odată
La arme plecam cu băieții;
Trecut-au anii tinereții
Și nu se mai ivesc vreodată.
Eu n-am dat vreun curs tristeții
Că vine moartea-nfometată
Cu capa ei îndoliată,
Să-mi taie mie firul vieții.
Trecut-au anii tinereții.
rondel de Ioan Friciu (2017)
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zăpadă sau poezii despre doliu
Cetatea tinereții mele
Cetatea tinereții mele,
E sus, pe deal, de când mă știu,
Pierdută printre nori și stele,
Și-n al istoriei pustiu...
Cetatea tinereții mele,
E dulce cânt de pitpalac,
E o câmpie cu lalele,
Un lan de grâu cu flori de mac...
Cetatea tinereții mele,
E vechea casă cu pridvor,
Ce-n ziduri poartă bune-rele,
Și-al revenirii tainic dor...
Cetatea tinereții mele,
Plutește-ntr-un trecut duios,
Discret buchet de floricele,
Și un crâmpei de gând pios...
Cetatea tinereții mele,
E-acolo unde-un chip de mamă,
Și-un chip de tată, tinerele,
Icoană sfântă-s într-o ramă...
poezie de Eugen Ilișiu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre flori, poezii despre stele, poezii despre nori, poezii despre lalele sau poezii despre istorie
Tată Sfânt te onorez
Îți aduc cinste onoare Dumnezeule slăvit
Căci ne-ai dat aici viața Chipul Tău ne-ai dăruit
Eu te laud și îți cânt în veci Doamne a Ta Ființă
Căci ne-ai dat lumina sfântă ne-ai dat har și biruință
Mă închin o Doamne Ție și te laud te slăvesc
Veșnic închinare Tată eu o iată-ți dăruiesc
Doar prin Tine în picioare toți stăm pe acest pământ
Tu ești Tată Arhitectul Proiectantul nostru Sfânt
Ne-nchinăm dar astăzi Ție și iată îți mulțumim
De creația Ta amplă noi o Tată te slăvim
Tată drag și scump din ceruri în veci fii glorificat
Căci Însuși Chipul Tău Sfânt omenirii Tu ne-ai dat
Glorie în veșnicie Tată Sfânt te onorez
Căci de-a pururi și-n vecie Doamne-n Tine mă încrez
Și iată a mea ființă Doamne-ți cântă și acum
Că-n Hristos Isus Iubirea ne-ai tăiat o Tată drum
Ia-ne Tu dar mai aproape ca să fim ai Tăi copii
Să-ți cântăm gloria sfântă Doamne chiar în veșnicii
Dumnezeule Prea Înalt eu te laud și îți cânt
Planul Tău și-Nțelepciunea din al Tău veșnic Cuvânt
Prin care ne-ai dat viața și în ochi ne-ai pus lumină
Părtășia și-nchinarea pentru veci Doamne să țină
Slavă Ție și mărire Tată Sfânt și Minunat
Căci prin Fiul Tău Isus viață veșnică ne-ai dat
Îmbrăcați în mulțumire Tată noi te lăudăm
Cinste slavă și mărire ți-aducem te onorăm
Și a noastră ființă Doamne pentru veci noi ți o dăm
Ție dar în veșnicie Sfinte Tată ne-nchinăm
Prin Isus Mântuitorul vrem să fim pururi ai Tăi
Pe veci smulși și-n veșnicie din lumea acelor răi
Slavă Ție slavă Ție căci Tu Tată ne-ai iubit
Și prin Fiul Tău Isus pentru veci ne-ai mântuit
10 sept. 2019 balcon Mănăștur
poezie de autor necunoscut/anonim
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre sfinți
- poezii despre sfințenie
- poezii despre lumină
- poezii despre creștinism
- poezii despre Iisus Hristos
- poezii despre mântuire
- poezii despre muzică
- poezii despre mulțumire
O, tempora...
Iubito, au ruginit castanii
Așa trecut-au anii
Simt cum alunec în mreaja unui vers
O tempora, o mores
Trecut-a timpul verii
Au ruginit și merii
Și am ajuns în toamna vieții
Cu gândul trist la anii tinereții
Îmi pare rău, dragostea mea
Că anii au trecut
Și nu ți-am dat iubirea
Pe cât eu aș fi vrut
Se scutur frunzele în drum
Aș vrea ceva să ăți mai spun
Mi-e sufletul o rană
Tu ești fetița mea morgană
Și-acum pe înserat
Pe geam stau splecat
Aș vrea să-ți spun mai des
O tempora, o mores
poezie de Dan Duțescu din Orașul iubirii
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre versuri sau poezii despre vară
Mi-e dor de anii ce-au trecut
Mi-e dor de timpul petrecut
Cu tine-n zi, cu tine-n noapte,
O! Doamne, repede a trecut..!
Mi-e dor de tot, mi-e dor de toate....!
Mi-e dor de nopțile cu ploi,
Mi-e dor de nopțile de vară,
Mi-e dor de tine și de noi
Când ne plimbam prin ploaie afară...!
Mi-e dor de pașii ce-i făceam
Prin parc, ținîndu-ne de mână.
Și cu ce foc ne sărutam
Pe bancă-n parc, sub clar de lună....!
De mijlocel eu te strîngeam,
Cu foc și patimă fierbinte,
Când gura ta o sărutam
Uităm de trup, uităm de minte...!
Mi-e dor de anii tinereții noastre,
Când prea departe ne era sfârșitul.
Te luam în brațe, te purtam spre astre
Eram noi doi și-n zare, infinitul...!
Dar anii au trecut, ca ploaia și ca vîntul
S-au dus frumoșii ani ai tinereții.
Nu vom putea împărați pământul
Dar ne-om iubi, pân' la sfîrșitul vieții...!!!
poezie de Florea Janță
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre ploaie, poezii despre sfârșit, poezii despre parcuri sau poezii despre infinit
Clipă de lumină
Ți-am pus în părul tău de abanos
Steluțe argintii și parcă plouă
Din ochii tăi și norii grei s-au strâns
Dar pe genunchi tăi când stau,
Tu-ți vezi viața la toată-o lume cu povești
Și-atunci tu torci. Din firul lor îmi dai
Și mie câte-o clipă de lumină
Stau ascultând până ce-adorm, iar tu
Mă strângi în brațe ca pe-o jucărie,
Mă-acoperi cu suflarea ta, să-mi fie
Visele leagăn dulce de mătase...
De aceea te iubesc numai pe tine
Și amintirile-ți îmi sunt frumoase
Ți-aș da din părul meu, mănunchi de arse
Să poți plăti din anii bătrâneții
Dar viața e cel mai frumos tezaur,
Nu poți întoarce anii tinereții
Eu sunt cel ce îți duce mai departe,
Când obosit ești, mii, căci rămân
În sufletu-ți deschis precum o carte
De-acum, mereu, al vieții tale drum.
poezie de Rodica Nicoleta Ion din Lucirea tristeții
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre tezaur
Fiecare
Fiecare-n lume are o poveste,
Cu episoade lungi, ca un roman,
Dar toate lucrurile aceste,
Au trecut an după an.
De povestit este destul,
Dar cine stă să mă asculte,
Căci pe al vieții drum,
De spus sunt lucruri multe.
Sunt mândru că am reușit,
Prin viață să pătrund adânc.
Chiar dacă nu tocmai iscusit,
De greutăți n-am să mă plâng.
Drumul vieții este încurcat,
Cu piedici și cu greutăți,
Dar nu trebuie abandonat,
Oricând să fii tu însăți.
Aș vrea totul de la lume,
Însă e nu-mi dă nimic,
De aceea îi voi spune,
Că-mi iau eu câte un pic.
Chiar acum, că sunt bătrân,
Încerc să fac ce pot,
Nu stau cu mâinile în sân,
Din latență eu mă scot.
Când te înfioară briza dimineții,
Și viața înainte te îndeamnă,
Nici nu știi ce mult înseamnă,
Să te simți ca-n anii tinereții.
N-am terminat cuvintele din cărți,
Pentru a crea noi comparații,
Am studiat în multe părți,
Dar am făcut și declarații.
poezie de Mihai Leonte (19 ianuarie 2003)
Adăugat de Mihai Leonte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre plâns, poezii despre obstacole, poezii despre mândrie, poezii despre mâini sau poezii despre dimineață
Nostalgie după anii...
Nu am uitat cât de bine, am petrecut anii vieții.
N-am uitat copilăria și nici anii tinereții.
De mic am primit iubirea, de la scumpii mei părinți
Și-am cunoscut fericirea, închinându-mă la sfinți.
Din fragedă copilărie, părinții m-au învățat
Să muncesc cu hărnicie, pentru tot ce-am adunat.
Cu elanul tinereții, de viață mă bucuram,
Cu fetele, cu băieții, doamne, ce mult mă distram.
Iar în anii studenției, taina cărții-am dezlegat.
Dar și taina meseriei, pentru care m-am format.
Pentru vremuri dulci, plăcute, întotdeauna aveam glas.
Vremuri de mult petrecute, care-n urmă au rămas.
Nostalgie după anii, petrecuți în tinerețe,
Am și eu, ca veteranii, apăsați de bătrânețe.
poezie de Dumitru Delcă (18 februarie 2015)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre învățătură, poezii despre studenție sau poezii despre muncă
Nu aveți
Nu aveți încredere în mine,
Căci sunt un sărman invalid?
Fără de principii și opinii,
Ca un mucenic zidit într-un zid.
Dar sunt mulți așa ca mine
Fără trecut, prezent și viitor,
Și știți aceasta atât de bine,
Voi regi fără de popor!
poezie de Vladimir Potlog (8 ianuarie 2013)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre încredere, poezii despre principii, poezii despre mucenici, poezii despre monarhie sau poezii despre handicap
Când ești tânăr, ești omul cel mai liber din lume; tu crezi că lumea se învârte în jurul tinereții tale. În realitate, vremea îți macină puțin câte puțin timpul tumultos al tinereții.
aforism de Ștefan Radu Mușat din Cafeaua fără ghicitoare (2011)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!
Vezi mai multe aforisme despre tinerețe, citate de Ștefan Radu Mușat despre tinerețe, aforisme despre timp, citate de Ștefan Radu Mușat despre timp, aforisme despre superlative, citate de Ștefan Radu Mușat despre superlative sau aforisme despre realitate
Elegie
De lacrimi înfocate, vai! genele-mi sunt pline
Și mâna-mi acum rece pe harpă a-nghețat;
Străină mi-este lumea d-acuma pentru mine,
Căci ce-am iubit în viață ca visul a-ncetat.
Aveam un frate tânăr a căruia junie
Ca râușor de lapte luase cursul lin,
Ce în a sa ferice, plăcere, bucurie,
Zicea cu vorbă dulce: "Eu nu voi să suspin!"
Aveam și-un tată încă, amic cum și părinte,
A cărui gene albe în plâns au fost albit.
Dar vai! ei dorm acuma în tristele morminte,
Copilul lângă tată, precum au viețuit.
Iubeam o copiliță, o tânără suflare,
O floare matinală ce crește surâzând,
Ce fără să adune în viață-o sărutare
În dimineața vieții a încetat cântând.
Tot ce-am iubit în lume a încetat din viață,
Și iarba primăverii sub pașii-mi s-a uscat;
Al vieții mele soare s-a stins colo în ceață
Și anii mei de tineri în dor s-au întristat.
Eu am trecut ca floarea aici în astă lume,
Dar inima-mi zdrobită atât a pătimit!
Ah! d-aș fi fost o floare purtând un dulce nume,
Aș fi trecut prin viață și n-aș fi suferit.
poezie clasică de Dimitrie Bolintineanu
Adăugat de Violeta Jumatate
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre alb
Valoare și evidență
Cu puțină măiestrie
Omul pune-n evidență,
Încă din copilărie
Valoare și existență.
Iară, în adolescență,
Când viața are fregvență,
Urcă anii tinereții
Și atinge vârful vieții.
Apoi e convins că poate
Trăi și-n maturitate.
O maturitate lungă,
Ce-l pregătește s-ajungă
Și în pragul bătrâneții,
Perioada grea a vieții.
Când a trecut viața toată
Existența e stopată.
Odată cu existența
Valoarea-și pierde evidența.
Nu mai e copilărie,
Nu mai e adolescență,
Tinerețea nu te-îmbie,
Nimic nu are fregvență.
Iar după maturitate
Bătrânețea îți dă moarte.
Toate rămân în trecut,
Valoarea ți-a dispărut.
poezie de Dumitru Delcă (10 ianuarie 2013)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre valoare, poezii despre existență sau poezii despre maturitate
Te laud Tată
Te laud Tată scump din cer
Te laud azi și te cinstesc
În lumea celor care pier
Din neamul acesta omenesc
Te laud Tată și onoare
Acum ți-aduc o Tată Sfânt
Căci ne-ai adus pe-a Ta cărare
Noi să umblăm pe acest pământ
Ți-aduc glorie și cinste
Și Numele ți-l proslăvesc
În dragostea cea mai fiebinte
Aș vrea o Tată să-ți slujesc
Prin Domnul Isus vreau s-ascult
De-al Tău Cuvânt în veșnicie
Și să lucrez azi tot mai mult
Ca Numele slăvit să-ți fie
Îl vreau pe Domnul Isus Tată
Ca Domn și Mire-n infinit
Prin El viața mi-e curată
În locul meu doar Isus a murit
Mărire Ție eu îți cânt
O Tată iată a Ta Ființă
Și te cinstesc de pe pământ
O umple-mă dar de credință
Și dă-mi o Tată biruință
În luptele prin care trec
Întărește-mi dar a mea ființă
Să nu mai fiu de Duhul sec
Căci Ție Tată mă închin
Și iată îți aduc onoare
Prin credință acum vin
M-arunc la sfințele-ți picioare
Căci Tu-mi ești Doamne Dumnezeu
Și-mi ești stăpân în veșnicie
La umbra Ta mă vreau mereu
Slăvit dar Numele îți fie
Ți-aduc azi cinste te slăvesc
Iată de pe acest pământ
Căci eu o Tată te măresc
Pe Tine și pe-al Tău Cuvânt
04-11-2021
poezie de Ioan Daniel Bălan
Adăugat de Ioan Daniel Bălan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre picioare, poezii despre onoare sau poezii despre laudă