Prințesa și grăjdarul (banc versificat)
Dintr-un fort de șase stele, una dintre-acele fete
(sânge-albastru, trup de floare, gene lungi și lungi picioare)
silueta de albină și-o coboară printre cete
(servitorii-mpărăției) să îi vadă toți ce are.
Într-o parte și grăjdarul saliva după femeie
și, lovit de o săgeată, se îndrăgosti prostește,
când în mintea-i de găină se produce o scânteie
(prostu-i și mai prost atuncea când e trist și când iubește).
Planuri mari răzbat în capul tânărului slujitor:
fizică, anatomie, toate câte sunt pe lume;
dintre-aceste numai unul îl va face-nvingător.
Să vedeți ce-a copt o minte ca un val pierdut în spume.
"Ce-ar fi dacă, eu, poimâine aș vopsi un cal în verde
să-i atrag prințesei grija, poate va vorbi cu mine,
poate-ar vrea să ne cunoaștem... Asta e! Nu am ce pierde,
chiar de planu-i un dezastru și isprava nu va ține."
Când a doua oară fata coborî, ușor, pe trepte
din clădirea fără margini, să se plimbe prin grădină,
observă un cal ca iarba, și decide să-l aștepte
pe grăjdar, să îl întrebe cine poartă-această vină?
"Cine a vopsit mârțoaga în culoarea-mi favorită,
cine s-a ținut de șotii pe sărmanul animal?!
Eu - răspunse-atunci feciorul cu o voce bâlbâită -
l-am vopsit, sperând că mâine mă vei invita la bal... "
Auzind prințesa asta, se gândi la un răspuns.
Să îl certe, să îi zică vrute, acre și nevrute?
C-o mișcare bruscă,-n fine: "hai în grajdul mai ascuns
și pornește-ți pofta groasă în prinsoarea-mi de-o ascute!"
poezie de Ionuț Popa (6 septembrie 2009)
Adăugat de Ionuț Popa
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Vezi și următoarele:
- poezii despre iubire
- poezii despre cai
- poezii despre zoologie
- poezii despre vorbire
- poezii despre voce
- poezii despre vinovăție
- poezii despre viitor
- poezii despre versuri
- poezii despre verde
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Citate similare
Contează acum
Te iubesc de ieri și te-am iubit și-n noapte
Astăzi nu mai știu, sau, cine știe.. poate
Mai lasă-mă puțin, lasă-mă pe-o parte
În patul tău comod, să te țin în brațe
Ți-s ochii fără fund, au lumina verde
N-au nici un val ascuns, valul de-a te pierde
Știm amândoi ce-a fost, prin razelele plăpânde
Luna cu ele-n jos, le-a lăsat oriunde
Lasă-mă, te rog, sub pătura lânoasă,
Mai inspir din noi și te mai simt pufoasă
Miroase părul tău, ca iarba lățoasă
Acum din nou îmi ești, pofta cea trupească
Te iubesc de ieri, poate și azi și mâine
Nu-mi cere să jur, să te iubesc poimâine
Contează ce-i acum, orele cu tine
Hai! Întinde-te!.. lipește-te de mine
poezie de Radu Mihăilescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre timp, poezii despre prezent, poezii despre lumină, poezii despre trecut, poezii despre păr sau poezii despre promisiuni
Cine vrea...
Cine vrea să vadă, vede,
Cine vrea să creadă, crede.
Cine vrea să simtă, simte,
Cine vrea să mintă, minte.
Cine vrea să audă, aude,
Cine vrea să răspundă, răspunde.
Cine vrea să asculte, ascultă,
Cine vrea să cuvânte, cuvântă.
Cine vrea să meargă, merge,
Cine vrea să culeagă, culege.
Cine vrea să zâmbească zâmbește,
Cine vrea să iubească, iubește.
Cine vrea să tacă, tace,
Cine vrea să facă, face.
Cine vrea să lupte, luptă,
Cine vrea să cânte, cântă.
Cine vrea să fie fericit...
doar vrea.
Că de muncit...
e viață grea.
poezie de Dumitru Delcă (octombrie 2020)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre zâmbet, poezii despre tăcere, poezii despre muzică, poezii despre viață sau poezii despre fericire
Cine aș fie eu fără tine???
Cine aș fi eu fără tine?
Aș fi nebunul fara nume
Căci te-am gasit pe aceasta lume
Pe tine, ce intelegi ale mele glume
Ai lasat in mine adânci urme
Simtirile imi sunt spume
Ce nimeni si nimic nu o sa le curme
Și-ți marturisesc ca lumea o sa se surpe
Atunci cand tu nu ai mai vrea pe mine a sa ma asculte
Picioarele desculte vor păși pe abisuri acute
Te rog sa ierti ale mele defecte multe
Căci in lume sunt vrute si nevrute
Cine ai fi tu fără mine?
poezie de Florin Găman (31 mai 2019)
Adăugat de Florin Găman
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre umor, poezii despre prăpăstii, poezii despre picioare sau poezii despre nebunie
Cine vrea...
Cine vrea să vadă, vede,
Cine vrea să creadă, crede.
Cine vrea să simtă, simte,
Cine vrea să mintă, minte.
Cine vrea să audă, aude,
Cine vrea să răspundă, răspunde.
Cine vrea să meargă, merge,
Cine vrea să culeagă, culege.
Cine vrea să gândească, gândește,
Cine vrea să iubească, iubește.
Cine vrea să tacă, tace,
Cine vrea să facă, face.
Cine vrea să vorbească, vorbește,
Cine vrea să mulțumească, mulțumește.
Cine vrea să cânte, cântă,
Cine vrea să cuvânte, cuvântă.
Cine vrea să fie fericit,
doar vrea
că... de muncit...
e viață grea.
Ideile exprimate
dovedesc sinceritate.
Ideile nespuse
trădează gânduri ascunse.
poezie de Dumitru Delcă (octombrie 2020)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre mulțumire, poezii despre trădare, poezii despre sinceritate sau poezii despre idei
Cine sunt eu? (Doar sunt sau chiar exist?)
Cine sunt eu în lipsa ta,
Când inima mea e ca un pendul,
Între a te pierde sau a te afla.
Cine sunt eu în lipsă de mine,
Când caut chipuri, dar
mă lovesc doar de măști în mulțime.
Cine-s eu în trecerea timpului,
Un om sau doar o umbră-n amprentele zidului,
Ce unește, dar și dezbină
Ține de obișnuință sau de rutină?
Cine-s eu, atunci când nu mă recunosc,
Imagine proiectată de trăiri și neaos.
Caut liniștea în haos,
Dar mă afund mai mult,
Doar simplu exist sau chiar sunt?
Cine sunt eu într-o lume imperfectă,
De valori defectă,
Al cărui preț ține doar de etichetă,
Un inadaptat(ă) ce-și proiectează propria lume,
Ca un arhitect, într-o machetă.
poezie de Diana Niță
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre valoare, poezii despre măști, poezii despre inimă, poezii despre imperfecțiune, poezii despre imagine, poezii despre existență sau poezii despre arhitectură
Pieton, pe trecere
... îmi pare rău că trece anul
-pentru că nu se mai repetă,
ca și iubitele, care și ele trec la fel
și spun, 'n ascuns, la fel de mine-
rămânând cheltuieli de suflet, banul,
ce-i dus chiar dacă se regretă,
și oricum nu poți pe toți să-i strângi... poate nițel,
cât?... nu știu!... cine ar decide bine!?...
e anul!... o imensă parte dintr-un tot;
cam trei la sută, ca dobânda, de la bancă,
la ce ai depus economii
și-o pierzi de scoți mai înainte
de termen, cum ai vrea sămânța dintr-un șrot
de-o floare a soarelui, sau gulerul, ce-l tai de la helancă
cu gât cu tot și, curgi hemoragii,
într-o lividitate din atât de mult, demult fierbinte...
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (28 decembrie 2013)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre suflet, poezii despre pietoni, poezii despre flori, poezii despre bine și rău, poezii despre bani sau poezii despre Soare
Când avem câte o experiență, când chiar mușcăm pentru o clipă din această pace non-duală de A FI, din ceea ce suntem cu adevărat, atunci Liniștea apare. Dacă această liniște este veritabilă, vei vedea că ea rămâne și după Satsang. Dacă nu este veritabilă, primul gând cu care se va intersecta va zice: "Hai, încalecă-mă și hai să mergem." Iar gândul este ca un cal nărăvaș, ca un cal nebun ce nu niciodată n-a fost domesticit. Va merge pe unde vrea el. Și pare plăcut, pare spontan asta, deși nu e nicio spontaneitate acolo. Este doar anarhie.
citat din Atmaji Maharaj
Adăugat de George Aurelian Stochițoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre gânduri, citate despre pace, citate despre cai sau citate despre adevăr
Când scriu aceste depărtate amintiri, sunt gata să mă culc. Nu mi-ar părea rău să visez pe Bonbon și pe domnișoara Henriette; asta m-ar întineri cu douăzeci și cinci de ani... Dar cine poate visa și când vrea și ce-i place?... De una, mai bine e rău să visezi cal alb.
finalul de la Din carnetul unui vechi sufleur, Bonbon de Ion Luca Caragiale (1872)
Adăugat de Dan Costinaș
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- citate despre visare
- citate de Ion Luca Caragiale despre visare
- citate despre timp
- citate de Ion Luca Caragiale despre timp
- citate de Ion Luca Caragiale despre cai
- citate despre bine și rău
- citate despre amintiri
- citate despre alb
Și purtam nume de floare
la naștere, moartea ne dă nume de flori
și noi trebuie să avem grijă de grădina ei
pentru că ea atât de mult a iubit florile
încât vrea să le știe mereu aproape
sunt zile când aduce acasă buchete întregi
dar sunt și zile viforoase când ajunge cu brațele goale
dar nici măcar asta nu o împiedică să ne pună nume de flori
și să ne aștepte-înflorirea ca să ne culeagă
"într-o grădină, de soare plină
sunt doar o floare mirositoare
cine mă știe și cine mă vrea
trebuie să vină și să mă ia...."
poezie de Costel Macovei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zile, poezii despre naștere, poezii despre moarte sau poezii despre acasă
Casa fără trepte
Casa fără trepte
sunt mai bătrân cu câteva anotimpuri
nu știu precis câte au mai trecut
sau câte mai sunt
am părul albit
și
ochii sticlați
îmi place așa cum sunt cu
umerii apropiați și
gâtul reazăm
sub cer
doar pantalonii mi-au rămas mici
și
privirea cât o rază
nu-i bai
privesc în urma anotimpurilor ce
au trăit în carnea mea și
acum se duc...
nu pot să le mai țin în mine
chiar dacă unul l-am pus de-o parte
pentru atunci când nimeni nu va înțelege nimic
dar cine știe...
azi am învățat să-mi fac o cafea
și să îmi strig nepotul
mai am și câteva amintiri
poate într-o altă zi îmi a fi
cu mult mai bine
rănile îmi vor curge precum sîngele absent
în târziul din noapte o
să mă ghemuiesc până adorm
și-n tot timpul acesta cineva
îmi va construi o casă fără trepte
cu o singură fereastră care
va da
înspre apus...
despre toate aceste lucruri
am vorbit cu Dumnezeu
și totuși
nu mă pot desprinde de voi
poezie de Teodor Dume
Adăugat de Teodor Dume
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre anotimpuri, poezii despre învățătură, poezii despre somn sau poezii despre religie
Un dezastru natural
Din imensa atmosferă ce doar mintea o măsoară,
Zgomotos se-aude o flamă ce din ceruri se coboară;
Când spre dreapta când spre stânga, printre norii plini de ploaie,
Întâlnind muntele-n cale după forma lui se-ndoaie.
Cine este această flamă? Și ce vești ne poate aduce?
Este fulgerul ce-ndeamnă, trăsnetul să ne apuce,
Dar muntele nu îl lasă, în adâncuri îl aruncă,
Într-o grotă fără forme, de ape săpată-n stâncă.
Drumul său lasă în urmă, pulbere neagră de fum
Și un trăsnet fără milă, transformând totul în scrum.
Un dezastru fără margini, norii spulberați de vânt
Provoacă o vijelie, culcă totul la pământ.
Scurmă rocile și stânca, le aruncă peste deal,
Și urnește o mocirlă ce se scurge în aval.
Tot ce-n cale întâlnește, toacă, macină mărunt,
În fața ta ce apare? Numai apă și pământ!
Mă aplec c-o rugăciune: Doamne
Cu ce ți-am greșit?
Mi-ai luat părinții, casa, toate mi le-ai mistuit!
Acum
Ia mă și pe mine, n-are rost să mai trăiesc,
Nu am lacrimi pe sub gene, nici pe cine să jelesc.
Vântul se mai potolește, iar puhoaiele se scurg,
Peste tot șiroi de lacrimi
. Doar o rază spre amurg
Mai plutește printre norii, de povară descărcați,
Ce-și urmează a lor cale, noi
Rămânem disperați,
Cu speranța ce ne spune:Viața-și are drumul său,
S-o trăiești cum ți-e sorocul și cu bine și cu rău.
De ești vrednic, vei fi tare, vei învinge orice greu,
Dumnezeu?... E unul singur, el ne judecă mereu.
poezie de Corneliu Zegrean-Nireșeanu din Zalmoxes gratia, ab Romania condita (2008)
Adăugat de Corneliu Zegrean-Nireșeanu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre vânt, poezii despre stânci, poezii despre apă, poezii despre victorie, poezii despre roci, poezii despre ploaie sau poezii despre nori
Casa fără trepte
sunt mai bătrân cu câteva anotimpuri
nu știu precis câte au mai trecut
sau câte mai sunt
am părul albit
și
ochii sticlați
îmi place așa cum sunt cu
umerii apropiați și
gâtul reazăm
sub cer
doar pantalonii mi-au rămas mici
și
privirea cât o rază
nu-i bai
privesc în urma anotimpurilor ce
au trăit în carnea mea și
acum se duc...
nu pot să le mai țin în mine
chiar dacă unul l-am pus de-o parte
pentru atunci când nimeni nu va înțelege nimic
dar cine știe...
azi am învățat să-mi fac o cafea
și să îmi strig nepotul
mai am și câteva amintiri
poate într-o altă zi îmi a fi
cu mult mai bine
rănile îmi vor curge precum sîngele absent
în târziul din noapte o
să mă ghemuiesc până adorm
și-n tot timpul acesta cineva
îmi va construi o casă fără trepte
cu o singură fereastră care
va da
înspre apus...
despre toate aceste lucruri
am vorbit cu Dumnezeu
și totuși
nu mă pot desprinde de voi
poezie de Teodor Dume
Adăugat de Teodor Dume
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cine stabilește și cine măsoară hotarele vârstei și ale vârstelor? Cine poate decide când începe, când poate să înceapă și când se încheie marea iubire? Și când avem, și când nu avem dreptul la ea?
Dinu Săraru în Dragostea și revoluția (1981)
Adăugat de Genovica Manta
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre vârstă, citate despre iubire sau citate despre graniță
Prințesa Isabelle: Regele dorește pace.
William Wallace: "Picioare lungi" vrea pace?
Prințesa Isabelle: Mi-a spus mie asta, îți jur. El propune ca tu să renunți la atac. În schimb el îți garantează titluri nobiliare, proprietăți și acest cufăr plin cu aur pe care ți-l voi aduce chiar eu.
William Wallace: Titluri nobiliare. Aur. Ca să devin Iuda?
Prințesa Isabelle: Pacea se obține și pe astfel de căi.
William Wallace: Sclavii se obțin pe astfel de căi. Ultima oară când "Picioare lungi" a vorbit despre pace a fost când eu eram un copil. Iar mulți nobili ai Scoției, care au refuzat să devină sclavi, au fost atrași de el în capcana armistițiului și duși într-un hambar unde au fost spânzurați. Eram foarte mic, dar încă îmi amintesc noțiunea lui Eduard I "Picioare lungi" despre pace.
replici din filmul artistic Inimă neînfricată
Adăugat de Anamaria Licurici
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre sclavie, citate despre devenire, citate despre vorbire, citate despre schimbare, citate despre promisiuni, citate despre picioare, citate despre monarhie sau citate despre dorințe
Cum?
Cum îmi voi mai plânge dorul
După-nchiderea de pleoapă?
Mi-a simți lutul fiorul -
Lutul ce dormea în groapă?
Cum vedea-voi luna plină
Care printre nori înoată?
Pomii dragi de prin grădină
Cum să-i mai culeg vreodată?
Cum voi mai păși prin iarbă
Diminețile cu rouă
Când voi ține fără treabă
Pe piept mâinile-amândouă?
Cum s-ascult seară de seară
Cântul mierlei de prin șes
Când la mine nu-i coboară
Trilul dulce ca un vers?
Cum să îmi mai țesăl roibul
Pregătit de călărie
Când i-a șade-n coamă colbul
Ce s-a ridicat din glie?
Cum să port în sărbătoare
Mândra-n șaua de aramă,
Să-i culeg, de drag, vreo floare...
... Să beau vin, să mânc pastramă?
Cum vreun iepure sălbatic
Doborî-voi c-o săgeată?
Rumenitul pe jăratic
Mândra n-o să-l mai împartă...
Cum să îți mai sorb surâsul
Ce răpitu-l-ai din rai
Când, strângându-mă într-însul,
N-o vrea lutul să mă ai?
Vino, ia-mi iubirea toată,
Să mai fim iar amândoi!
Trece timpul, nu se gată,
Ne găta-vom, însă, noi!
poezie de Ioan Ciprian Moroșanu
Adăugat de Ioan Ciprian Moroșanu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre înot, poezii despre sărbători, poezii despre seară, poezii despre rouă, poezii despre rai sau poezii despre poezie
Cum?
Cum îmi voi mai plânge dorul
După-nchiderea de pleoapă?
Mi-a simți lutul fiorul -
Lutul ce dormea în groapă?
Cum vedea-voi luna plină
Care printre nori înoată?
Pomii dragi de prin grădină
Cum să-i mai culeg vreodată?
Cum voi mai păși prin iarbă
Diminețile cu rouă
Când voi ține fără treabă
Pe piept mâinile-amândouă?
Cum s-ascult seară de seară
Cântul mierlei de prin șes
Când la mine nu-i coboară
Trilul dulce ca un vers?
Cum să îmi mai țesăl roibul
Pregătit de călărie
Când i-a șade-n coamă colbul
Ce s-a ridicat din glie?
Cum să port în sărbătoare
Mândra-n șaua de aramă,
Să-i culeg, de drag, vreo floare...
... Să beau vin, să mânc pastramă?
Cum vreun iepure sălbatic
Doborî-voi c-o săgeată?
Rumenitul pe jăratic
Mândra n-o să-l mai împartă...
Cum să îți mai sorb surâsul
Ce răpitu-l-ai din rai
Când, strângându-mă într-însul,
N-o vrea lutul să mă ai?
Vino, ia-mi iubirea toată,
Să mai fim iar amândoi!
Trece timpul, nu se gată,
Ne găta-vom, însă, noi!
poezie de Ioan Ciprian Moroșanu (5 august 2015)
Adăugat de Ioan Ciprian Moroșanu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ce-și dorește o femeie?
Ce-și dorește o femeie
Ceas de ceas și zi de zi?
Îți spun eu acum, bărbate,
Dar atent te rog să fii!
Vrea mereu să se trezească
Mângâiată de-un sărut
Dăruit de cel pe care
L-a primit în așternut.
Vrea să fie alintată,
Protejată și iubită,
Vrea să fie, câteodată,
Nu surprinsă, ci... uimită
Uimită c-o vorbă dulce,
Uimită cu-n gest frumos,
Gest făcut de cel pe care
Îl iubește al ei soț.
Și mai vrea, de sărbători,
Când se-mbracă mai... festiv,
Să-l surprindă pe-al ei soț
Privind-o.... admirativ.
Să citească-n ochii lui
Dragoste, respect, mândrie,
Să-i audă gândurile:
"O iubesc! Oare ea stie?"
Și ușor, luându-i mâna,
Într-un gest cavaleresc,
Să-l audă că-i șoptește:
"Ești frumoasă! Te iubesc!"
Ce-și dorește o femeie?
O floare, din când în când.
Dar nu că-i vreo sărbătoare.
Ci că lui îi dă prin gând
Să-i facă o bucurie.
Gândul lui a fost la ea,
Că doar știe cât de tare
Floarea o va bucura.
Uneori, la ceas de seară,
Dup-o zi obositoare,
Când o vede supărată,
S-o întrebe ce o doare.
Să nu stea cu nepăsare
La televizor, în pat,
Ignorându-i suferința.
Asta nu-i de acceptat!
Dacă vede că-i nervoasă,
"Cu fundu-n sus", iritată,
Să aibă puțin răbdare,
Că nu e ea vinovată.
Precis are un motiv serios,
Doar că lui îi scapă
Ai puțintică răbdare,
Fii drăguț și o să-i treacă.
Ce-și dorește o femeie?
Un bărbat nu poate stii....
Vrea să fie prețuită
Și iubită zi de zi!
Ea continuu dăruiește
Muncă, timp și energie.
Face tot ce-i stă-n putere
Pentru a-ți fi bine ție.
Ție, celui ce-i ești soț
Și copiilor, la fel.
Viața ei este-n viteză,
Are ritm de carusel.
Uneori te amețește,
Simți că ritmul nu-l poți ține
Și tot ea te-ncurajează:
"Nu-ți fă griji, că va fi bine!"
Și când tu ești obosit,
Dup-o zi istovitoare,
Ea, chiar de-i mai obosită,
Tot te-ntreabă ce te doare.
Cu-n zâmbet și-o mângâiere
Te-nvelește și îți spune:
"Odihnește-te, iubire,
Și-o să fii mai bine mâine!"
Ce-și dorește o femeie?
Hai serios, oare îți pasă?
Vrea să fie fericită!
Vrea să-i fie bine-acasă!
Vrea ca soțul ei să-i fie
Și prieten și iubit.
Vrea ca lui să-i fie bine,
Vrea să-l vadă fericit!
Să îi poată povesti
Câte-n lună și în stele,
Zilele să le împartă,
De-or fi bune, de-or fi rele.
Din priviri să se-nțeleagă
Și să râdă amândoi
De vreo glumă de demult
Gustată doar de ei doi.
Și acum, în încheiere,
Dacă tot n-ați priceput
Ce-și dorește o femeie,
O s-o iau de la-nceput!
Stați puțin, că am glumit!
Dragi bărbați, nu disperați!
Știm că n-aveți timp de astea
Sunteți oameni ocupati.
Ce e cu-atâtea pretenții?
Fetele-au înnebunit?
Oare ele nu observă
Că noi am încărunțit?
Nu prea mai avem răbdare
Pentru chestii... siropoase.
De stăm prea mult într-un loc
Ne-apucă dureri de oase.
Pentru voi, ai noștri soți,
Să facem un rezumat:
Ce-și dorește o femeie?
Vrea un minunat BĂRBAT!
Unul care s-o cunoască,
S-o accepte, s-o iubească,
Să-i fie mereu alături,
Lângă el să-mbătrânească.
Să se certe, să se-mpace,
Să se bucure-mpreună,
Să-și aline suferința,
Să-și facă viața bună.
Fetelor, vă spun acum,
Și cu asta-am terminat:
Îl avem chiar lângă noi
Pe-acel minunat BĂRBAT!
Doar că el s-a... camuflat
Ne iubește-n felul lui,
Așa cum numai el știe,
Așezat și liniștit,
Fără multă poezie.
poezie de Angela Marinescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre soț, poezii despre gânduri, poezii despre căsătorie, poezii despre sfârșit, poezii despre ritm sau poezii despre frumusețe
Cine sunt
Cine sunt?
Sunt ca un Hristos răstignit pe cruce,
Ori un om care cerșește la o răscruce!
Poate sunt un pom în floare,
Care aduce bucurie la fiecare.
Cine sunt?
Sunt un soare care apune
Poate o stea fără de nume,
Cine sunt eu,
Cine îmi spune?
Poate sunt tot sau nimic
În lume asta mare,
Ori sunt un om ca orișicare,
Care se naște și moare.
Cine sunt eu oare?
poezie de Vladimir Potlog (13 iunie 2009)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Vezi mai multe poezii despre crucificare, poezii despre cruce, poezii despre creștinism, poezii despre copaci, poezii despre cerșetorie sau poezii despre bucurie
Eu cred că există o clipă în viața lumii când toți oamenii se gândesc la mama lor. Chiar și morții. Fiica la mamă, mama la mamă, bunica la mamă, până se ajunge la o singură mamă. Una imensă. Ce liniște trebuie să fie atunci pe lume! În momentul acela, daca ar striga cineva «Ajutor!» eu cred că ar fi auzit pe întreg pământul. Dacă aș avea o sticlă goală, aș scrie un bilet și l-aș lansa pe mare. «Mamă», aș scrie, «mi s-a întâmplat o mare nenorocire. Mai naște-mă o dată!» Prima viață nu prea mi-a ieșit. Cui nu i se întâmplă să nu poată trăi după pofta inimii? Dar poate a doua oară. Dacă nici a doua oară, poate a treia oară. Și dacă nici a treia oară, poate a patra oară. Poate a zecea oară. Tu nu te speria, mamă, numai dintr-atâta. Și naște-mă mereu! Ne scapă mereu câte ceva în viață. De aceea trebuie să ne naștem mereu.
citat celebru din Marin Sorescu
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre viață, citate despre mamă, citate despre sperieturi, citate despre poftă, citate despre naștere, citate despre moarte, citate despre inimă, citate despre existență sau citate despre ajutor
Hipopotamul și albina (fabulă)
Veni o vreme când hipopotamul,
Tot admirând și lăudându-și hramul,
Fu avansat de chipeșa gazelă!
(Fiindcă, de fapt cu ea mâncase din franzelă!)
Și în postura asta, cu mâna pe stilou,
Trimise să-i aducă în grabă la birou,
O harnică albină, de miere făcătoare,
Sperând că o să fie mai iute zburătoare!
-Ascultă lighioano, la trup atât de mică,
Tot neamul, se cuvine, să vă topiți de frică
Și să-mi aduceți miere!
De nu, v-o iau cu japca...
Iar pe înnoptat să vină, la mine-aici și matca!
-Dar rogu-te stăpâne, nu cred că se cuvine...
-Să crezi!
Și pentru asta, te-nhăț întâi pe tine!
Morala;
Când vezi că-i crește rangul, chiar dacă n-ai vreo vină,
Să nu-i mai ieși în cale, chiar dacă ești albină!
fabulă de Constantin Păun din Zbor fără aripi (2011)
Adăugat de Constantin Păun
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre apicultură, poezii despre albine, poezii despre zbor, poezii despre noapte, poezii despre mâini, poezii despre miere, poezii despre hărnicie sau poezii despre frică