Adaugă un citat | Citate la întâmplare | Votează! | Votate recent | Adăugate recent | Comentarii recente | Top general

Gheorghe Ionescu

Vinovatul

Șira spinării a Terrei,
Abia la sfârșitul erei,
Atomului dezagregat,
De spaimă s-a-nfiorat.

I s-a făcut părul măciucă,
Văzând că oamenii s-apucă,
Să facă rampe de lansare
Și silozuri nucleare.

Pe cer, sub apă și pe sol,
De la pol până la pol,
Mișună fără-ncetare,
Arme de exterminare.

Astfel că în orice zi
Terra se poate trezi
Cu un cataclism atomic,
Chimic, bacteriologic.

Și nu-i greșit de s-ar spune
Că nimic nu va rămâne,
Din ce natura a dat,
Omul a realizat.

Ca să-ndepărtăm de noi
Primejdia de război,
Să demascăm vinovatul;
Priviți-l!... Este savantul!

Catapultele primare,
Oglinzile incendiare,
Praful de pușcă inflamant,
Au fost făcute de-un savant.

Cu sufletul întunecat
Și geniul rău, a inventat
Arme noi, teribile,
Cu urmări oribile.

Oare ce fel de ființă
Poate fi omul de știință,
Ce face plecat pe planșe
Schița armei ucigașe...

A dovedit mai curând,
Purtând numai arme-n gând,
De distrugere în masă,
O ferocitate crasă.

Are în minte răceală,
În sufletul său are smoală,
Are în inimă otravă
Și e mort după gâlceavă.

Căutând cu-nfrigurare
Și chiar cu exagerare
Arme noi pentru război,
Totul este rău în voi.

Savanți, voi distrugeți toate
Purtătoarele de moarte,
Să dispară pe vecie
Bombe, viruși, sărăcie.

Puneți capăt prin urmare
Cercetării nucleare,
Schimbând-o prin orice mijloace
În preocupări de pace.

Împlinindu-vă menirea
De a duce omenirea
Spre lumină, înflorire,
Bunăstare, fericire.

Nu vă arogați menirea
De-a distruge omenirea...

poezie de din Vifornița (2005)
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Citate similare

Gheorghe Ionescu

Îndemn

S-a sfârșit cum s-a sfârșit și-al doilea război mondial,
Fără să se fi decis învingătorul ideal
Care întindă mâna învinsului plecat, spășit
recunoască deschis amândoi au greșit
Când au cerut mulțimilor -mbrace haina ostășească
Și cu armele în mâini o rezolvare găsească
Problemelor în litigiu cu mijloace militare,
Limitate la principiul din noi doi care pe care,
În loc stea la Masa Verde pentru pace justă, dreaptă
Pe care cu-nfrigurare omenirea o așteaptă.
A dat însă curios învingători dezbinați
Constituiți în lagăre cu învinșii combinați
Fiecare căutând impună pacea lui,
Singura-n stare pună stavilă războiului.

*

După patruzeci de ani de discuții fără rost
Primejdia a rămas mai mare decât a fost
tot căutând soluții în problema dezarmării
Omenirea a ajuns apogeul înarmării
Și nu mai poate fin nimeni să nu vadă totul clar:
Trăim sub amenințarea unui război nuclear,
Care va mătura Terra ca o coadă de cometă,
Pustiind-o pe vecie, dintr-o idee dementă.

*

Și totuși o șansă este pentru supraviețuire
Dacă propunerea are cuvenita prețuire.
Pur și simplu nu mai faceți cheltuieli pentru-narmare
Stocul existent fiind și așa destul de mare,
Ținând cont bietul om nu moare decât odată,
Iar omenirea nu poate să aibă o altă soartă.

*

Diplomați, oameni politici, nu mai vorbiți inutil
Dacă voi n-aveți nevoie, dați totul pentru copil.
Cheltuind sume imense, luptând pentru dezarmare
Dați impresia faceți totul pentru înarmare
La fel ca în aforismul lansat de unul din voi,
Dacă vreți fie pace, pregătiți de război.
Militari de orice arme, specialități și grade,
Războiul sau pacea lumii pe umerii voștri cade
Voi faceți ca orice armă tacă, ruginească,
Iar de soarta omenirii rațiunea vorbească
În primul rând pentru voi drumul păcii e cel bun
Altfel puteți deveni banală carne de tun.
Șefi de state, parlamente, nu ezitați nici un moment
Interziceți fabricarea oricărui nou armament
Reduceți fără cruțare bugetele militare
Și folosiți fondurile în scopuri utilitare.

*

Organizații, popoare, impunându- tăria
Apărați umanitatea, ocrotiți copilăria.

poezie de din Furtuna - Jurnal de război în versuri (2005)
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Osho

Țările sărace nu pot crea arme nucleare, le-ar costa prea mult. Iar aceste arme vechi sunt atât de ieftine, încât țările sărace le-au acceptat, dar ele nu pot fi folosite în război. În război, astfel de arme sunt deja inutile. Nimeni însă nu a prevăzut posibilitatea ca aceste arme să fie utilizate de indivizi și în acest fel a apărut noul fenomen al terorismului.

citat celebru din
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
cumpărăturiCartea "The Colors of Your Life: A Meditative and Transformative Coloring Book Paperback" de Osho este disponibilă pentru comandă online cu o considerabilă reducere de preț, la -53.99- 32.99 lei.
Osho

Acum, guvernele se concentrează pe distrugerea vechilor arme, aruncându-le în ocean, vânzându-le țărilor care sunt sărace și nu-și permit arme nucleare. Și toți acești teroriști provin din țările sărace, cu aceleași arme care au fost vândute țărilor lor. Iar ei profită de o protecție ciudată: nu poți folosi arme nucleare împotriva lor, nu poți arunca bombe asupra lor.

citat celebru din
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Osho

Națiunile au devenit lipsite de importanță din cauza armelor nucleare. Dacă lumea poate fi distrusă în doar câteva minute, singura alternativă poate fi ca întreaga lume fie unită. Acum nu mai poate rămâne divizată; divizarea sa este periculoasă, întrucât divizarea se poate transforma în război în orice clipă. Divizarea nu poate fi tolerată. Numai un singur război este de ajuns pentru a distruge totul și nu a mai rămas mult timp pentru ca omul să înțeleagă trebuie creăm o lume în care să nu existe nici cea mai mică posibilitate a unui război.

citat celebru din
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Valeriu Cercel

Terra nostra

Pe undeva,-ntr-un colț de infinit,
Pe o planetă cu pământ și ape,
Cu miere și cu lapte să se-adape,
Trăia în pace omul, fericit,

Alături de jivine, pasări, flori,
Sub cerul veșnic liber plin de soare
Fără a ști de taxe, poluare,
Ori cât va fi benzina mâine-n zori,

Până-ntr-o zi, din ginta nu știu cui,
Când peste deal privind, un oarecare,
I se păru iarba îi apare
Mai verde decât cea din jurul lui,

Dând buzna peste ceilați, cu ciomege,
Urmat de alți zevzeci, ca niște zmei,
Luptând pentru pământ și pentru zei
Până acum, tot mușchiul fiind lege,

Doar că de-o vreme facem câte-o pace
construim statui pentru eroi
Și mai sofisticate arme noi
Spre-a ne ucide mult mai eficace,

Căci ne-ntrebăm, văzând aceste fapte,
Noi oamenii de rând, noi truditori,
Cum de pământu-acceptă-așa orori
Când am uitat de miere și de lapte,

Fiindcă Terra e îndurătoare
Și-atât de bună este ea cu toți...
Cât am fi noi de răi și de netoți,
Ne-nghite... fără arme nucleare!

poezie de
Adăugat de Valeriu CercelSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Cornelia Georgescu

Încetați!

Oh, voi, oameni însetați
De a focului putere
De pustiuri și tăcere,
Încetați, voi, încetați!
Ori văzând cum lumea piere
Pentru voi e o plăcere?!

Vreți treceți în neființă
A omului conștiință?
Terra, frumoasa planetă
S-o distrugeți c-o rachetă?
Vreți faceți un dezastru
Din Pământul nostru albastru?!

Catastrofa de-o iubiți
Și de vreți apocalipsul,
Vreți la luptă porniți,
Ca să vedeți paradisul
Și să vă-nfăptuiți visul?

Prea bine! De asta doriți,
Puteți s-o înfăptuiți!
Cerul albastru, 'nalt, senin,
Voi îl umpleți de venin!
Nori negri și fumurii,
Furtuni grele, cenușii,
Ridică-n văzduh nisipul,
De Pământ se alege praful!
Tot se apropie de sfârșit,
Lumea parcă a înnebunit!

Susțineți că este știință
treceți în neființă?
A omului născocire
Prin înalta sa gândire...

Dacă mintea poate concepe
Și de creierul percepe,
De oricine se pricepe,
Atunci... toată astă scofală,
Gândind bine, e-o aiureală!

Dar mai bine-i să-ncetați,
Căci prea rău vă înșelați!
Nu vrem arme nucleare,
Nici pregătiri militare!
Nu vrem bombe atomice
Și nici arme cosmice,
Terestre sau chimice!

Nu-ngropați în întuneric
Prin dezastru neutronic
Tot ce s-a realizat
Pe Pământul nostru drag.
Noi nu vrem poluați
Atmosfera, cerul, marea,
Vrem numai să încetați,
ne ascultați chemarea!

Dacă atomul este bun,
Nu faceți din el un tun;
Folosiți-l cu știință,
fie de trebuință,
dea lumii energie,
Așa cum scrie-n chimie.

Arme noi voi căutați,
Pământul să-l terorizați?
Vă gândiți doar la putere
Și priviți cum lumea piere
Fără pic de milă pură,
Ci doar plini de multă ură?
Nici un pic de dragoste
Nu există pentru voi,
Sentimente, liniște,
Le-ați aruncat la gunoi?

Și-n loc să vă dezarmați,
Tot la moarte condamnați!
Asta-i o mare prostie
Lipsită de omenie.

Dar de gândiți doar la omor,
Ce lăsați pentru viitor?...
Numai praf, pulbere, scrum,
Urmate de mult, mult fum?

Civilizația omenească
Voi visați să se sfârșească?
Vreți Pământul un pustiu,
Ca un deșert străveziu?
Lipsiți fiind de manieră,
Vreți să-l transformați în seră?

Puneți mâna pe creion,
Calculați cu dușmănie
Și apăsând pe un buton,
Voi operați cu mândrie?!
Trageți simplu de-o manetă,
Declanșând mica rachetă,
Ce totul poate preface
În țepi, pulberi, scrum și ace?!

Pământul îl bombardați,
În aer îl aruncați!
Și asta vă face plăcere,
Căci ați câștigat putere!
Însă când Pământul piere,
Nu există nici putere!
Căci de tot s-a dus, s-a dus;
Iar de totul ați distrus,
Nimic nu ați câștigat,
Ci degeaba ați lucrat!

Dar mai bine încetați,
Căci prea rău vă înșelați!
Noi vrem lucrați cu știință
Pentru oameni, conștiință;
Și-n slujba omenirii,
Nu-n scopul distrugerii.

Cu un simplu avion
Și cu un banal buton,
Cu-a voastră creație
Distrugeți o civilizație?

Vreți puteri politice
Cu arme balistice?
Credeți astfel câștigați
Tot ceea ce voi doriți?
Toate câte le visați
Astfel n-o să dobândiți!

Rachete intercontinentale
Pe pământ, aer și sol,
În armură și cu zale
Le desfășurați în zbor.
Și vreți pentru viitor
fie mai multe în zbor?

Faceți noi antrenamente
Pentru alte armamente
Și mai distrugătoare,
Pe pământ, ori zburătoare.
Întemeiați noi cercetări
În sectorul defensiv,
Pentru a avea întăriri
În momentul decisiv.

Și astfel a-narmării cursă
Continuă la nesfârșit;
Dintr-o inepuizabilă sursă,
Pe un drum lung, ce-i infinit!
Invadați țări subjugate,
Popoare nevinovate,
Tot în cale devastați,
Ucideți și devorați.

Și o nouă armă ați descoperit,
Căci laserul acum s-a ivit,
Puterea din nou ați găsit!
Laser – arma viitorului,
În centrul omorului?

Arma cea distrugătoare,
Raza cea ucigătoare,
Care tot ce întâlnește,
Pe dată, pe loc topește.
Rachetă ori satelit,
Laserului nu se opune,
Căci, distrugător vestit,
El pe dată le răpune,
Fiindcă este iscusit.

Și-narmarea nu se oprește,
Ci din nou la start pornește...
Dar mai bine-i s-o stopați,
Opriți, oameni! Încetați!!!

poezie de din În căutarea omului (2005)
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Cornelia Georgescu

Omul

O genetică greșeală...
Nu prea e mare scofală!
Căci, de la un timp încoace,
Maimuța în pomi nu mai zace...
Ea a coborât din copac,
Pentru a face azi: "PAC! PAC!"
Și fiind coborât din pom,
Pe dată s-a denumit... OM.
Din maimuțe a evoluat,
Fiind foarte înzestrat,
Iar de ele s-a desprins,
Fiind cu munca deprins;
Munca și învățătura,
Ce i-au definit făptura.
Și-ntr-un timp relativ scurt,
A învățat foarte mult;
Astfel a apărut știința,
Ce i-a răscolit ființa.
Multe lucruri a-nvățat,
Ajungând civilizat.
Un om cult și educat,
Rațional, cumpătat.
Dar simpatica făptură
Fu cuprinsă și de ură...
Și chiar împotriva lui
Și-a întreg Pământului;
Astfel a apărut printre noi
Acel oribil cuvânt: război!
La început cu sulițe, săbii,
Paloș, scut, lănci și corăbii
Și cu săgeți trase din arc
Sau chiar dintr-o arbaletă;
Aducând mai târziu în "țarc"
Multe bombe-ntr-o rachetă.
Armele s-au modernizat,
Căci vremurile s-au schimbat.
S-a ajuns la tun, pistoale,
Puști vechi, tradiționale,
Elicoptere, avioane,
Mașini, tancuri, camioane,
Arme din ce în ce mai "grele",
Mai distrugătoare, rele.
A-nceput cu bombe atomice,
A continuat cu chimice
Și cu arme biologice,
Iar în spațiu cosmice.
Apoi cu arme nucleare
Și altele asemănătoare.
Dar mai bine și-ar da seama
Omul că nu-i bună arma
Și-narmarea ar opri-o,
Nu mereu ar tot mări-o...
Ca omul să mai trăiască
Lui însuși să-și dovedească
Că nu-i o genetică greșeală
Fără prea mare scofală...

poezie de din Tăcere... (2006)
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Care este deosebirea între Putin și Hitler? Hitler nu avea arme nucleare de distrugere în masă.

aforism de din Rusia și rușii în aforisme, epigrame, poezii, pamflete și satire (22 august 2022)
Adăugat de George BudoiSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.
Antologia aforismului românesc contemporan
cumpărăturiAntologia aforismului românesc contemporan, ediția a II-a
40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!
Mioara Anastasiu

Dulce prizonierat

Tu nu mai ai nici arme, nici cuvinte,
Ești prizonieră, ți s-a dat de știre
Mai mult decât orice închipuire
Condiții nu pui tu, deci ia aminte!

În luptă nu intrai de aveai minte,
Zadarnic privești jaful cu uimire,
Tu nu mai ai nici arme, nici cuvinte,
Ești prizonieră, ți s-a dat de știre.

Pe sânul tău stă mâna lui fierbinte,
În zale-i îmbrăcat, în strălucire
Un cavaler cu inimă fierbinte,
Sărmană inimă, de fericire

Tu nu mai ai nici arme, nici cuvinte.

rondel de din Vise clandestine
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Nebunul secolului XXI

Candela arde tristă în perete,
Peste noi cad bombe, gloanțe de război,
Prostia lui Putin fără de regrete
Ne aduce moartea aproape de noi.

Mor atâția oameni fără nici o vină
Pentru paranoia... pentru un nebun,
Nu credeam astăzi în secol lumină
S-avem omenirea iar carne de tun.

Dă Doamne pe Terra iubire și pace,
Ura să dispară, cearta dintre noi,
această boală nocivă ce zace
Se numește Putin, se cheamă gunoi...

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

■"S-a ajuns la linia roșie a Umanității: Niciun stat din lume, niciun lider mondial nu-și poate permite amenințe celelalte țări cu armele nucleare strategice. Omenirea a ajuns prea departe și totul poate deveni neant de mai multe ori pe Pământ. Este vina noastră a tuturor locuitorilor fragilei noastre planete, este vina statelor, guvernelor lumii că s-a ajuns, aici, în bezna istoriei, în lipsa totală de respect pentru viața oamenilor cu suflete dumnezeiești. Forțele Raționale, Forțele Binelui treacă curajos, demn la ofensiva împotriva Morții, Urii, Dezumanizării, Armelor nucleare, armelor de distrugere în masă! punem capăt și răboaielor interne asupra propriilor cetățeni executate de guverne iresponsabile, cinice, antiumaniste, însă purtând titulaturi pseudodemocratice."■🌠
🌈Adrian Ibiș

în Cartea "Intelligence. Studii de securitate", Editura Pansofia, 2012 (2012)
Adăugat de Adrian IbișSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Andrei Tarkovsky

Omenirea merge pe un drum, un drum foarte periculos. Omul s-a apărat totdeauna contra altor oameni, contra naturii înconjurătoare. Totdeauna a violentat natura. Și a ieșit o civilizație bazată pe forță, pe frică și dependență. Tot ceea ce se cheamă progres tehnic nu a servit niciodată decât pentru a produce confort, standardizare și arme pentru a păstra puterea. Noi suntem sălbatici, folosim microscopul ca pe o bâtă. Este greșit!

citat din
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Nu există așa ceva, ca un sistem de arme nucleare bun. Nu există nici o modalitate de a asigura securitatea națională prin armele nucleare.

citat din
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Mihai Eminescu

La arme

Auzi!... Departe strigă slabii
Și asupriții către noi:
E glasul blândei Basarabii
Ajunsă-n ziua de apoi.
E sora noastră cea mezină,
Gemând sub cnutul de Calmuc,
Legată-n lanțuri e-a ei mână,
De ștreang târând-o ei o duc.
Murit-au? Poate numai doarme
Și-așteaptă moartea de la câni?
La arme!
La arme dar Români!

Pierit-au oare toți vultanii
Și șoimii munților Carpați,
Voi, fii ai vechei Transilvanii,
Sunteți cu totul enervați.
Și suferiți în înjosire
De la Brașov pân la Abrud,
Ca să vă țină în robire
Fino-Tătarul orb și crud.
Și nimeni lanțul n-o să farme,
Nu aveți inimi, n-aveți mâni?...
La arme, la arme,
La arme, frați Români.

Iar tu, iubită Bucovină,
Diamant din stema lui Ștefan,
Ajuns-ai roabă și cadână
Pe mâni murdare de jidan.
Rușinea ta nu are samăn,
Pământul sfânt e pângărit...
Mișel și idiot și famăn
Cine-ar mai sta la suferit...
De-acuma trâmbiți de alarme!
Nălțați stindardul sfânt în mâni,
La arme!
La arme dar Români!

Pierduți sunteți pe Criș și Mureș...
E moarte, e leșin, e somn?
Au Dragoș nu-i din Maramureș,
Au n-a fost la Moldova Domn?
N-au frânt a dușmanilor nouri,
N-au frânt pe Leși și pe Tătari,
Au Dragoș, vânător de bouri,
N-o să vâneze și maghiari?
Rușine pentru cel ce doarme,
Sculați ca să nu muriți mâni.
La arme,
La arme dar Români!

Din laur nemuritoare ramuri,
O! țară, pune-n frunte azi,
Și-n tricolorul ș-a lui flamuri
-nfășuri pieptul tău viteaz,
Și smulge spada ta din teacă
Și-ți cheamă toți copiii tăi
Și la război cu dânșii pleac㠖
Cu fii de șoimi și fii de smei,
În valuri crunte să se farme
Calmuci, tătari, dușmani, stăpâni...
La arme, la arme!
La arme, frați Români!

poezie celebră de
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.
cumpărăturiCartea "Calin" de Mihai Eminescu este disponibilă pentru comandă online cu o considerabilă reducere de preț, la doar -38.44- 15.99 lei.

N-a fost nimeni și nu este

Ca Isus Hristos Mesia
N-am găsit nicio ființă
-mi așeze bucuria
În inimă prin credință

N-am găsit pe nimeni chiar
Ființa -mi îmbălsămeze
Ca prin dragoste și har
Sus pe stâncă m-așeze

N-a fost nimeni și nu este
Asemenea cu Hristos
suie a vieții creste
Dar trăind așa frumos

Nimenea nu a iubit
Omenirea ca și El
Pân" pe cruce răstignit
Al Lui Dumnezeu Sfânt Miel

Ca Isus Hristos Mesia
Nimenea nu a vorbit
Despre Tatăl— veșnicia
Ce Însuși ne-a dăruit

N-a fost nimeni pe pământ
Pe Tatăl îl descrie
C-al Lui Dumnezeu Cuvânt
Coborât din veșnicie

El ne-a spus Tatăl Său
El iubește omenirea
Și vrea omul din ce-i rău
Să-i ofere izbăvirea

De aceea l-a trimis
Pe Fiul Său jos în lume
Ca să-l ducă-n paradis
Pe cel care se supune

Pe cel care prin credință
Vrea fie-n veci curat
Îi oferă biruință
Căci prin sânge e spălat

Ca Hristos nimenea nu-i
Nici în cer nici pe pământ
El e Fiul Omului
Al Lui Dumnezeu Cuvânt

Ca Isus din Nazaret
Nu există vreo ființă
trăiască așa de drept
Viața asta-n biruință

Singurul ce-a biruit
Aici orișice-ncercare
Este Mielul răstignit
Ce ne oferă aici iertare


Numai El s-a ridicat
Mult deasupra tuturora
Și-n lumină s-a-mbrăcat
Arătându-ne-aurora

A trăit ca nimeni altul
Niciun om cum n-a mai fost
Străpungând însuși înaltul
A dat omului un rost

Numai El ne-a învățat
Pe vrășmaș îl iubim
Din sufletul cel curat
Și așa— să-l biruim

Biruind rău prin bine
Viața nouă s-o trăim
Aplicând-o la oricine
Fii ai Tatălui fim

Isus e Lumina lumii
Însuși El a susținut
Sub privirile mulțimii
Căci pe oameni i-a iubit

Numai el este iubirea
Omului care s-a dat
ne aducă mântuirea
Și un suflet nou curat

În lumină ești lumină
Chiar în noapte noi să fim
Ca pe brațe ne țină
Mitrele ce îl iubim


Despărțiți de jugul lumii
Însă nu de-a Lui Hristos
Pe aripa-nțelepciunii
Vrem viața cu folos

Ascultând azi de Mesia
Ca El vrem ca umblăm
ne ofere veșnicia
Noi viața să i-o dăm

Ca Isus nimenea nu-i
Nici în cer nici pe pământ
Vrem de aceea harul Lui
Chiar și robi în cerul sfânt

poezie de (18 noiembrie 2017, Cluj)
Adăugat de Ioan Daniel BălanSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Costel Avrămescu

Dacă nu s-ar fi inventat cuvântul, oare prin ce mijloace/unelte/arme s-ar fi putut comunica promisiunile, sentimentele și gândurile?

aforism de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Omul este așa de prost încât face arme nucleare și le îmbunătățește astfel încât fie de 1000 de ori mai distructive decât arma nucleară care a fost aruncată asupra orașului Hiroshima. Dacă ei continuă în această direcție, va însemna sfârșitul speciei umane așa cum o știm. Ființele umane nu sunt suficient de înțelepte încă pentru a-și folosi tehnologia lor inovatoare.

citat din
Adăugat de Catalin PopescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Osho

Terorismul are numeroase implicări adânci. Una este că din cauza armelor nucleare, națiunile își revarsă energia în acest domeniu, gândind armele vechi sunt depășite. Ele sunt depășite, dar încep fie folosite de indivizi. Și nu poți folosi armele nucleare împotriva indivizilor – ar fi un lucru stupid. Un individ terorist aruncă o bombă, dar acest fapt nu justifică trimiterea unei rachete nucleare. Ceea ce vreau accentuez este faptul arma nucleară a dat unor ființe umane individuale o anumită libertate de a utiliza vechile arme, o libertate care nu era posibilă pe vremuri, întrucât guvernele foloseau, de asemenea, aceleași arme.

citat celebru din
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Ioana Gărgălie

Lăsați-ne

Lăsați-ne în pace și-n nevoi
În țara sărăcită și trădată,
Să n-o târâți cu forța în război
Și nu-i mai puneți țintele pe hartă!

Nu faceți din soldați carne de tun
Hienelor avide de putere,
Că-n lume nu-i nimic mai sfânt și bun,
Doar pacea este unica avere...

Voi vreți, cei din apus și răsărit,
semănați pe glob doar panică și ură,
Cu ace și cu boli ne-ați umilit
Și ne-ați călcat adânc pe bătătură...

Noi nu vrem arme-n lume, nici război,
Nu-i mai schimbați cu foc și sânge harta!
Cu gândul hâd și suflet de strigoi,
Voi vreți cu tancuri să-i decideți soarta...

Vă credeți mari, dar sunteți niște sclavi
Ai marilor magnați,... marionete,
Săraci în duh și de arginți bolnavi,
Producători de bombe și rachete.

Lăsați-ne, c-avem eroi destui,
Noi încă-i auzim cum gem sub cruce,
Războiul ne înfioară ca un cui
Când viața, însăși, este la răscruce!...

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Pentru tot ce-am făcut

Pentru tot ce-am făcut
pentru noi -
meritam un sărut, nu o palmă
și hula strigată-n etern -
ca un fel de sudalmă.

Pentru tot ce-am făcut
pentru voi -
meritam o mângâiere, poate
nu defăimarea la lume
și ură șuvoi.

Nimeni nu știe cum am răbdat,
și câte nevoi am purtat
sute de kilometri am mers
ca un soldat în război - ca fie,
pâine și sare pe masă la noi.

Am dormit și pe străzi
și-am mâncat ce mi-au dat;
am fost umilit, în picioare călcat,
printre străini am tras, și am plâns
până ce părul de suferință mi-a nins...

Într-o zi voi muri, dar sunt împăcat:
un copil am făcut, o fântână-am săpat
un pom am sădit, o casă-am ridicat
pământu-am iubit dar îl las blestemat,
nerecunoscătorilor, care totul mi-au luat.

poezie de din Din volumul "Picături de memorie", Editura Armonii Culturale
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info

Fani pe Facebook