Adaugă un citat | Citate la întâmplare | Votează! | Votate recent | Adăugate recent | Comentarii recente | Top general

Vasile Gavrilescu

O fântână departe

un drum
o răscruce
obositor e doar gândul
primului însetat
a prins să umble vântul
stârnind amintiri
regretele ca mărăcinii
purtați spre înălțimi
un șobolan într-o parte
ațintind cerul
gândind;
pe vremea când eram om
și-a fugit speriat
furișându-se în văgăuni
acolo unde
un zeu al pământului
doarme
neștiutor
absent
insensibil

poezie de (1985)
Adăugat de Vasile GavrilescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Citate similare

Gândind...

Gândind o poezie, gândind la un absurd
Gândind o melodie, gândind spre un gând mai pur
Gândind o altă lume, gândind un alt destin
Gândind la o iubire, gândind la un crud și veșnic chin

Gândind spre o gândire, o alta decât cea de acum
Gândind dacă e bine sau nu
Gândind și tot parcă nu
Gândind dar nu știm

Dar continui cred că voi afla
Gândesc și nu mă opresc
Căci doar sunt om
Gândind

poezie de din proprie (8 ianuarie 2009)
Adăugat de Angelica GrecuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Petru Daniel Văcăreanu

Acolo e altă lume

Acolo unde este ea
Vântul se parfumează
Acolo unde este ea
Soarele de nori se depilează
Acolo unde este ea
Păsările au aripi de petale
Acolo unde este ea
Fluturii sunt evantaie
Acolo unde este ea
Lună se rujează
Acolo unde este ea
Noaptea poartă dresuri de mătase neagră
Acolo unde este ea
Apa se îmbată în sărutare
Acolo unde este ea
Pământul pe urme îi răsare câte o floare
Acolo unde este ea
Cerul are căprui culoare
Acolo unde este ea
E plecată și inima mea...

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Vasile Gavrilescu

Timpul

nu doare
de aceea trecând
rănile sale
sunt doar amintiri
atâta doar
că ia cu el
și duce departe
doar el știe unde
cea mai importantă parte
a vieții noastre
poate cândva
nu se știe când
ne vom reîntâlni
cu tot ce-am făcut
am zis am urât
iubind trecând
uitând așteptând
fie oare
în ziua aceia
o altă înviere?
sub care cer
spre care mântuire
se îndreaptă el visul?
toate acestea
sunt doar închipuiri
așa știi
tu cel care treci
neștiut
însingurat călător
prin ploaia rece
a propiilor tale închipuiri

poezie de din Starea de fapt (1996)
Adăugat de Vasile GavrilescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Vasile Gavrilescu

Pentru fiecare păcat

pedeapsa este aceiași
memoria
justiția noastră
cea care nu iartă
nu doarme
nu uită
pedepsește
același sclav
făcut prizonier
la intrarea sa în viață
pe câmpia unde
se dau toate luptele
învingătorul
fiind cunoscut
cu mult înainte
acolo unde
așteaptă
lanțul biciul
umilința și decăderea
toate revoltele noastre
de după această cădere
fiind trecute ca fapte
întâmplătoare
drumuri călătoare
spre libertatea dintâi
dar orice ar fi
sclavul n-are scăpare
amintește-i doar
și va fi de ajuns

poezie de din Starea de fapt" Editura "Universal PAN (1996)
Adăugat de Vasile GavrilescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Rondelul reîntâlnirii

Ne-alunecă gândul spre școală,
Eram tineri elevi, nebunatici...
Amintiri veneau ca năvală,
Iar noi ne priveam enigmatici.

Aveam și profesori simpatici,
E adevăr, nu-i vreo greșeală.
Ne-alunecă gândul spre școală,
Eram tineri elevi, nebunatici.

Zgomotoși, intrat-am în sală,
Nu ne credeam singuratici,
Eram reuniți în clasa liceală
Și visam cu ochi extatici...

Ne-alunecă gândul spre școală.

rondel de (8 august 2015)
Adăugat de Ioan FriciuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Viorel Birtu Pîrăianu

Piesa

călător prin singurătate
ochii curg pe geana uscată de lacrimi
uneori merg prin venele sufletului
pulsează sângele în stații terminus
azi am fost condamnat
de nimeni știut, de nimeni cunoscut
pământul a cerut pământ
laurii căzuseră pe oasele calcinate
eram nebunul din cetate și a contat
acum totul e banal și trist
ca o piesă de teatru
fără actori sau spectatori
doar regizorul rătăcit pe ultimul rând
dar viața, unde a rămas...
uneori mergeam printre ani
un actor rătăcit într-o piesă neterminată
trecuse vremea,
crucile au țipat într-o noapte și am fugit
pe mâini se așternuse huma
alteori vroiam mă întorc
eram gândul în noapte
cocoșat ca un semn de întrebare așezat aiurea
orbit de lumină, m-am afundat într-o călimară și scriu...
când nu plâng

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Iepuraș coconaș

Iepuraș coconaș
A fugit peste imaș
Și s-a dus colo sus
Într-o tufă s-a ascuns!

Dar Dulău, câine rău,
L-a gonit din cuibul său
Și-a fugit speriat
Colo-n codru-ntunecat!

poezie de autor necunoscut/anonim
Adăugat de Camelia OprițaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Viorel Birtu Pîrăianu

* * *

întâi am murit
la porțile dorului în lacrima norilor
tu taci
asculți tăcerea mea și plângi
la timpul absent în trecutul prezent
în palme purtam primăveri
tu căutai ziua de ieri
sărutul se uscase pe buze și gândul fugise bizar
eram durerea mea
tu tăceai, când nu veneai
urcam la cer
tu nu erai
zburam printre cruci
cruci albe de nuci
eram o aripă ruptă
plutind ireal spre tărâm boreal
mă scriam pe alei, tu citeai despre ei
eu voi muri femeie într-o zi
între sânii timpului, la porțile dorului
acolo mă vei aștepta cu flori albe de crini
vei fi surâsul vieții într-o vară

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

A mai zis-o cineva

Zilele se țin de mână și merg toate pe un drum,
Unde merg și se adună, nu vom ști și la ce bun.

Trec pe rând prin fața noastră, când senine, când cu ploi,
Ce frumoase sunt acelea care nu calcă-n noroi.

"Vremea vine, vremea trece" a mai zis un om cândva
Și a constat pe sine și-acum doarme undeva.

Zilele se țin de mână și merg pe același drum,
Una ne stinge lumina și ne spune, rămas bun.

Nopțile se țin de mână cu lumini neliniștite,
Toate se scurg într-o noapte nesfârșită pe orbite.

Zilele se țin de mână, nopțile se țin și ele,
"Vremea vine, vremea trece" peste oale și ulcele.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Viorel Birtu Pîrăianu

Sfâșiat de gânduri

însetat de primăveri
cutreier, te caut
între țărmuri de gânduri
prezentul
bătaie de inimă în timpul absent
și mă iert
că am uitat ochii triști pe o verandă
este ceață
curg amintiri de gheață
unde e viața
buze înghețate a ultim sărut
surâsul mă doare
ispită și carne
fără tine nu sunt decât înserare
ce a apus într-un gând
pe drum trec caii sălbatici

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Spre tine

Alerg, mă pierd în vise,
Pătrund în locuri interzise,

Zbor, spre înălțimi cerești,
Pe-un drum unde întâlnești,

Inimi care tot se frâng,
Ca o frunză, toamna-n vânt.

Iubiri aprinse, iar se sting,
și-n suflet îmi ramâne frig.

Te caut ramâi aici,
Să mă iubești, mă ridici.

Să existe între noi,
Doar cerul pur, uitat de ploi.

poezie de (5 ianuarie 2009)
Adăugat de Bianca AvrămicăSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Sorin George Vidoe

Strada de la răscruce

Când au venit ploile
s-au șters urmele pașilor,
vântul a adunat
prea multe frunze
pe strada ce coboară
spre răscruce.

Fiecare stradă
este un om
un geniu
destin
virtute
viciu,
savantul uimirii
a fiecărei case
numerotată cronologic.

Toate acestea le știam
atunci când am început
-mi caut strada
de la răscruce,
dar ploaia
vântul și timpul
au șters
urmele copilăriei.

poezie de din Hohotul Alb
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.

Doar vântul...

Mi-ar plăcea trăiesc
acolo unde s-a născut vântul.
Acolo unde respiră oceanele,
descoperind secretele valurilor,
ca să mă înțeleg pe mine însumi,
și să-mi ascult singurătatea.
Citindu-mi apoi lacrimile,
în timp ce se amestecă în valuri.
Doar vântul mă poate înțelege,
doar vântul îmi va usca lacrimile,
numai el îmi va asculta
strigătul de durere,
stând pe mare
și simțindu-se protejat
de strigătul oceanului.

poezie de (28 august 2018)
Adăugat de Eugenia CalanceaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Rădăcini și soare

Eram în vremea lui April
o ciocârlie ridicată peste viață și moarte
o floare, un tril,
un imn
venit de departe,
un copil,
o frunză
ca un zmeu de pânză.

Țineam cu o mână
păpușa de lână
pe drum neumblat,
plângeam, mamă,
cât te-am căutat.
Mă mușca pământul
plin de mărăcini,
mă-ntâlneam cu vântul
venit din vecini.
Eram în vremea lui April,
voiam fiu mare,
când copil...
Ce timpuri călătoare,
mamă, rădăcini
și soare.

Săream într-un ochi de apă,
în ghete -mi încapă
ploaia, cerul, norul, vântul
printre care și pământul.
Erau timpuri călătoare
și-aveam frunze-degetare,
mamă, rădăcini
și soare.

camelia oprița / 19 / octombrie / 2019

poezie de
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Poemul vândut

Adoarme dorul pe un colț de stâncă,
regretele din umbră contenesc,
doar amintirile trădate mai aruncă
cu jar adus dintr-un vulcan ceresc.

Dar mă trezește visul dintr-odată,
alerg spre geam cu gândul speriat,
privesc năuc spre bolta înstelată,
văd Carul Mic aproape răsturnat.

Din el se scurg iubirile trădate
într-un poem pe care l-am vândut
pe un ulcior de vin și un sărut
când buzele mi se zbăteau uscate.

poezie de din Tăcerea din adâncuri, Ed. ePublishers, București, 2018 (2018)
Adăugat de ugalenSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

în vremea asta

eram gata înjunghii un biftec
cuțitul se pregătea ajungă
în carne
trenurile circulă de la vest spre est
și de la est spre vest
dar trenurile sunt dintr-o altă viață
în vremea asta, biftecul mirosea gro
zav în far
furie de mirosuri ațâțate
eram pe cale tai bucata de carne
mă gândeam pentru prima dată
urc într-un astfel de tren
în vremea asta, cam tot orașul
e plecat la madrid
unde au stat regii regatului
din secolele trecute își dădeau întâlnire
în fiecare an e liniște acum
un păianjen în vremea asta, cobora
pe o pânză de-a lui
deasupra biftecului meu

poezie de
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Rabindranath Tagore

* * *

Acolo unde mintea nu e încolțită de frică și poți -ți ții capul sus,
Acolo unde cunoașterea e liberă pentru toți,
Acolo unde lumea n-a fost fragmentată de pereții înguști ai caselor,
Acolo unde cuvintele vin din profunzimea adevărului,
Acolo unde străduința neobosită își întinde brațele spre perfecțiune,
Acolo unde izvorul clar al rațiunii nu și-a pierdut calea în nisipul mohorât al deșertului obișnuințelor moarte,
Acolo unde mintea e condusă înainte de ea însăși în tot mai larga gândire și acțiune,
Acolo în Raiul libertății, o, Tată, acolo să se trezească țara mea!

poezie celebră de
Adăugat de Simona EnacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
cumpărăturiCartea "Gora Vol. 2" de Rabindranath Tagore este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar -13.39- 5.99 lei.
Daniel Vișan-Dimitriu

Marea Uitare

Am fost invitat într-o seară,
la masa din Marea Uitare,
acolo gustând, fiecare,
doar gânduri ce-s gata moară.

Eram invitat de onoare,
servit doar cu cele lăsate
la urmă fie uitate
-desert pregătit cu răbdare-

Zâmbeam cu tristețe pe față,
știind că eram doar o umbră
uimită, la masa cea sumbră

a celor plecați dintr-o viață
spre alta, un drum ce te-nvață
că "Marea Uitare" răsfață.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Șoapta florilor de mac

Doamne, de ce îmi trimiți, iarăși, grei fiori de moarte
care-mi țipă în urechi că iubirea mea-i nebună,
de ce nu îmi spui chiar Tu prin scrisoare sau prin carte
ci, mă lași în miez de noapte cat eu pe cer cu lună?!

Doar că luna se pitește supărată printre nori
și în frământări de pâine își ascunde a sa față,
unde pot găsi eu visul ce-a fugit tocmai în flori
și-a lăsat abia o urmă, acest gând, această ață?!

Prima noastră întâlnire pe acest tărâm de vise,
într-un parc, în miez de iarnă, lângă brazii argintii,
ne-a unit în picătura unei lacrimi fin prelinse
dintr-o rouă tremurândă printre norii pământii...

De atunci... trecut-au veacuri, veacuri lungi de suferinți
care mor, se nasc, renasc, numai Tu le știi secretul
dar, și veacuri de uitare, de strigări, de rugăminți
și-am ajuns tocmai acolo unde a vrut timpul, șiretul!

În acea călătorie ce-am avut de străbătut
de la alpha la omega pân' la marele popas,
cântecul numit speranță s-a întâmplat că l-am pierdut...
Numai florile de mac mă pot scoate din impas!

Plecând capul în pământ, într-un glas, ele șopteau:

"Noi, atunci, eram fecioare și treceam la horă în sat,
de pe prispă, într-o noapte pre când stelele dormeau,
cea mai mică dintre noi a greșit și... l-a furat!

Astfel că, trecut-au anii... și-a venit o primăvară
când, râvnind la frumusețe, într-o zi sfântă de mai,
am uitat și noi pe prispă, ca și tine, tot afară,
visul care a prins aripi și-a fugit în cer, spre Rai...

De acolo se pogoară ori de câte ori dorește
ne dea dulce sărut, ne mângâie gingaș...
Iartă-ne dar, te rugăm și în secret te pregătește
a-l primi din nou în suflet dar, acum e... fluturaș!".

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Doina Bonescu

Pierdută-n amintiri

Dezamagire, chipul tău
Adună umbre de tristețe
De unde ești si care zeu
Mi te-a lăsat ca zestre?

Mă iartă dar imi este greu
Când intunericul se lasă
Aș vrea pleci din gândul meu
Si dispari in ceață

Astfel eu voi putea zâmbi
Când zorii se revarsă
Rămâi pierdută-n amintiri
Iubirea mea de gheață

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info
Cineva are nevoie de răspunsul tău: Ce afirmații interesante se pot face începând cu sintagma "Când eram de vârsta ta..."? Fii primul care răspunde!
Direcționează
3,5%
către Asociația Culturală Citatepedia!

Citește detalii »

Fani pe Facebook

 
Poți promova cultura română în lume: Intră pe www.intercogito.ro și distribuie o cugetare românească într-o altă limbă!