Samson: Dumnezeu s-a grăbit să mă vadă! Reţineţi! Nu s-a dus la guvern! A venit direct la noi, la sindicat! Iată ce mi-a spus! Citez (Patetic): Fiule, aşa nu se mai poate! Scoate poporul tău din robie şi mântuieşte-l! Am dat totul unor oameni de nimic! Ai grijă de scaunul ceresc!

replici din piesa de teatru Samson (Valea din Deal), scenariu de Valeriu Butulescu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Christopher: Hei, tată, vrei să auzi ceva amuzant? Într-o zi un om se îneca în apă şi a venit o barcă şi omul din barcă i-a spus "Ai nevoie de ajutor?" şi el a spus "Dumnezeu mă va salva". Apoi a venit o altă barcă şi a încercat să-l ajute, dar el a spus "Dumnezeu mă va salva", apoi s-a înecat şi s-a dus în Rai. Şi a spus "Doamne de ce nu m-ai salvat?", iar Dumnezeu a răspuns "Ţi-am trimis două bărci, prostuţule!"

replică din filmul artistic În căutarea fericirii
Adăugat de Dumitriu Delia, MTTLC
Comentează! | Votează! | Copiază!

S-a dus...

S-a dus al nostru-amor,
Undeva foarte departe
Nu mai există fior
Între noi, din păcate...

S-a dus orice trăire
Simţită cândva cu tine,
Totul este amintire...
Sper să-ţi fie bine.

S-a dus împlinirea,
Gândul la noi nu te poartă
Mi-ai luat iubirea,
N-o să te iert niciodată!

S-a dus amoru-n depărtare,
Definitiv s-a destrămat...
E pierdut acum în mare
Şi-n urmă, nu ne-am uitat.

poezie de Alina-Georgiana Drosu (16 martie 2016)
Adăugat de Alina-Georgiana Drosu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lumii toţi suntem datori. Dumnezeu ne-a adus pe lumea asta, ca să o facem mai bună, mai blândă, mai adevarată, mai, mai, mai, mai... Mai demnă de trăit. Iată deci că m-am înscris şi eu cu voia lui Dumnezeu în această galerie de oameni care au acest vis, acest ţel: cum să facem noi să le fie semenilor noştri mai bine. Şi, e adevărat, uneori se respinge această ofertă. Mi s-a întâmplat odată, demult, în timpul războiului, când am fost refugiaţi şi tata a venit pe bicicletă şi ne-a adus ciocolată. Gazda la care stăteam avea şi ea un rând de copii, iar unul dintre ei era aşa, mai de vârsta mea. Mama mi-a spus: ia şi dă-i şi lui ciocolată! El a luat ciocolata, a dat din cap, a muşcat şi a scuipat.

Mircea Albulescu în ziarul "Jurnalul Naţional" (aprilie 2015)
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Brâncuşi: Am iernat acolo. Şi am umplut curtea casei cu oameni de zăpadă. Că zăpada e uşor de sculptat. Şi nu costă parale... (Râde). Dar a venit primăvara şi soarele mi-a topit operele... Am plâns de necaz... Toată munca mea s-a dus pe apa Bistriţei... Aşa că am fugit iar la Târgu Jiu... Şi m-am băgat ucenic la boianjeria lu' Mosculescu... Dar mama mi-a luat iar urma. Şi iar m-a adus acasă...

replică din piesa de teatru Pasărea de aur (Infinitul Brâncuşi), scenariu de Valeriu Butulescu (2007)
Adăugat de alejandro
Comentează! | Votează! | Copiază!

Reporterul (îi face o fotografie): Pentru cotidianul " Noaptea"!...
Samson (deranjat de lumina blitz-ului): Prea multe gazete! Dimineaţa, Ziua, Noaptea, Săptâmâna, Anuarul Statistic, Secolul XX, Era capitalistă! De mâine toate acestea îşi încetează apariţia! În ţară să rămână un singur ziar: Curierul sindicatelor! Am zis!
Reporterul: Bine, dar e un atentat la libertatea presei...
Samson: Gura, măgarule! Ce atentate? Aşa vorbeşti tu cu un premier? (Către Bodiguarzi.) Grivei, Azor! Scoateţi-l afară, confiscaţi-i aparatul! Daţi-i fiecare câte un picior în fund şi anulaţi-i acreditarea! Gata! Ajunge! Ieşiţi cu toţii afară! Duceţi scaunul ceresc la guvern! Aruncaţi în stradă jilţul fostului premier! Plecaţi! Vreau să mă reculeg. Am zis!

replici din piesa de teatru Samson (Valea din Deal), scenariu de Valeriu Butulescu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Safta (speriată): Ne-a furat Cartea Sfântă. Din prea mare iubire faţă de Dumnezeu...
Baciul: Aşa am crezut şi eu. Că s-a pocăit şi nu mai poate trăi fără Biblie...
Safta: Şi?
Baciul: Nu e aşa. Spune prin sat că mi-a dat-o înapoi... Dar nu-i adevărat! Am răvăşit toată biblioteca! Biblia nu-i! Minte! Degeaba s-a pocăit...

replici din piesa de teatru Oile Domnului (Satul electronic), scenariu de Valeriu Butulescu (2001)
Adăugat de A. Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Şuteu: Pace şi binecuvântare! Sunt cardinal ortodox şi vreau să fac o mănăstire a neamului în Himalaia. Mi-ar trebui nişte fonduri nerambursabile...
Samson (visător): Cum, sfinţia voastră, noi românii nu avem acolo mănăstire?
Şuteu: Nu, fiule! Avem doar un schit de maici, pe muntele Athos. Toţi ceilalţi şi-au făcut mănăstiri. Arabi, ţigani, turci, moldoveni, evrei! Fire-ar mama lor a dracului! Amin! (Pauză.) Dacă aş avea bani...
Samson: Ah, banii nu sunt o problemă, sfinţia voastră! Confederaţia noastră este branşată direct la magistrala bugetului de stat. (Scoate mai multe teancuri de bani din sertar.) Luaţi, sfinţia voastră! Luaţi!
Şuteu (uimit): Bogdaproste! Taică, să-ţi dea cerul sănătate! Că minte ai, slavă Domnului!

replici din piesa de teatru Samson (Valea din Deal), scenariu de Valeriu Butulescu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Brâncuşi: Din lutul Gorjului am fost eu întrupat... Hobiţa mi-a dat seva vieţii. Să ţineţi minte ce vă spun acum! Statuia lui Brâncuşi s-a turnat la Bucureşti şi s-a şlefuit la Paris! Dar modelul ei s-a cioplit la Craiova...

replică din piesa de teatru Pasărea de aur (Infinitul Brâncuşi), scenariu de Valeriu Butulescu (2007)
Adăugat de alejandro
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poporan (patetic): Libertatea e mai mult decât un simplu concept. Este suma drepturilor unor oameni lipsiţi de obligaţii! Obligaţiile sunt invenţii ale tiraniei! Obligaţiile împiedică poporul să voteze aşa cum trebuie! Jos obligaţiile! Să restituim poporului toate drepturile sale legitime! Un popor despuiat de drepturi e ca un arbore gol, în bătaia vântului. (Profund deprimat). Gol... Gol... Gol...

replică din piesa de teatru Partidul Naţional al lui Tata (Fantezie balcanică), scenariu de Valeriu Butulescu (2010)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iulian: Văd că mama ta ţi-a dat ţie lănţişorul ei.
Lucian: Da, ca să-mi poarte noroc şi să-mi amintească de ea, de parcă aş avea nevoie de un lănţişor ca să-mi amintesc de ea.
Iulian: Cine ştie?! Poate vei avea nevoie vreodată. Iar dacă ea ţi-a dat acest lănţişor, eu ce să-ţi dau, ca să nu mă uiţi?
Lucian: Nimic, blondule. Nu-i nevoie de nimic. Oricum, n-o să te uit niciodată. Cum aş putea oare?!
Iulian: Aşa-i. Sunt o persoană greu de uitat.
Lucian: Mai ales pentru mine. În plus, mama mi-a spus că de la tine are acest lănţişor; tu i l-ai dăruit...
Iulian: Hmm... Eu?! Mda, desigur... de la mine.
Lucian: S-a întâmplat ceva, blondule?
Iulian: Nu, nimic. Ce s-ar fi putut întâmpla?! Totul e-n ordine, cu excepţia faptului că peste câteva ore vei pleca într-o misiune spaţială, pentru următorii 13 ani...
Lucian: Greşeşti; poate ăsta-i singurul amănunt care e-n ordine acum. Restul pare a fi un haos total.
Iulian: Ai dreptate.
Lucian: De ce nu-i şi fotografia ta în medalion, alături de-a mamei?
Iulian: Nu e?! Se pare că am neglijat acest mic amănunt.
Lucian: Tot aşa mi-a spus şi mama.
Iulian: Mda, normal că tot aşa. Bine, Luci... Cred că e cazul să mai şi dormi. Până şi comandantul misiunii are nevoie de odihnă.
Lucian: Desigur.
Iulian: Noapte bună, fiule. Succes în misiune! Şi ai grijă cu domnişoara Barbie; ambele...
Lucian: Noapte bună, blondule! Şi mulţumesc.

replici din romanul Proxima, Partea I: "O misiune specială" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

introspecţie

Fiule te du la muncă
de cu zori până-n apus
fiul îşi priveşte tatăl
şi se-ntoarce pe călcâie
cuvântând:
-sigur tată, chiar acuma
voi porni precum ai spus-
i-a răspuns pe loc băiatul
dar apoi nu s-a mai dus.
Ce’lalt fiu aude şi el
glasul tatălui chemând
nu mă duc – răspunde aspru -
ce-s eu, slugă sau stăpân?
Dar apoi căzând privirea
i-a părut rău şi s-a dus
chiar dacă pe dos a spus.
Care zici, întâiul oare,
Sau cel răzvrătit la vorbă?
Care crezi c-a dat dovadă
Pân’ la urmă de-ascultare?
Tu cu care semeni,
Spune!?
Iată marea întrebare.

poezie de Ruben Bucoiu
Adăugat de Ruben Bucoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Scurtcircuit

Şi uite, plouă, plouă în sfârşit!
De-atâtea zile calde, sictirit,
Mă bucur şi mă duc, grăbit, grăbit,
La o ţigară, bine-adăpostit
De ploaia care-n ropot s-a pornit.
Fumez, fumez acolo, chinuit,
Căci Ziua Râsului s-a isprăvit
Şi eu... nimic! Nimic nu mi-a trăznit,
Prin neuroni nimic n-a bubuit,
Deşi i-am odihnit, i-am ocrotit,
Ba chiar le-am dat un liber de dormit
Şi-apoi m-am tot rugat, m-am milogit:
"Hai, bă, vreau doar un mic scurtcircuit,
Că sunteţi doi, iar eu-s puţin croit
Să scriu ceva mai vesel! ". N-au crâcnit,
Aşa c-am scris de ploaie. În sfârşit!.

poezie de Daniel Vişan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Din viaţă

Mi-a bătut în poartă Fericirea
Şi intrând în curte m-a strigat.
Eram dus alături cu iubirea.
A-nchis poarta iute şi-a plecat.

Mi-a bătut de-asemeni Bucuria.
A intrat, a stat sub pomii goi.
N-a văzut pe nimeni să-i vorbească
Şi-a plecat grăbită înapoi.

Într-o seară, luminând pe stradă,
Mi-a bătut şi Steaua mea — de sus
Tot aşa, eram plecat aproape,
Şi-a strâns fusta-n mână şi s-a dus.

Mi-a bătut în poartă şi Necazul.
Eram dus departe. Liniştit,
S-a întins pe ţolul de la uşă
Şi m-a aşteptat până-am venit.

poezie celebră de Virgil Carianopol din Inedite (1966)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mişu: Tot ce se poate, Nina! Dar noaptea următoare, moarta ta a fugit de la morgă...
Nina: Ce te miri? Am scris de nenumărate ori! La morgă, condiţiile de trai sunt insuportabile!
Mişu: Mai mult! De la morgă, victima ta s-a dus direct la serviciu!
Nina: Nesimţita! Ciudat se mai poartă morţii în ziua de azi!... Contractul ei de muncă ar fi trebuit anulat! Nu mai avea temei legal, să meargă la serviciu!
Mişu: Conştiinţa unor funcţionari publici nu are limite...

replici din piesa de teatru Bun de tipar, scenariu de Valeriu Butulescu (2010)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Bătrâna: Hoţul acesta este un om foarte cumsecade.
Bătrânul: Acuma s-a ratat. S-a dus să îngroaşe rândurile oamenilor cinstiţi.
Bătrâna: Mai rar se poate să te prade unul ca el.

replici din piesa de teatru Veşnicie provizorie (Hoţul cinstit), scenariu de Valeriu Butulescu
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Samson (profetic): Copiii mei! Ştiţi că mi-am dat viaţa pentru voi, de câte ori a fost nevoie, luptând pe baricadele dreptăţii...
604: Adevărat!
Samson: Şi am înviat de fiecare dată, înaripat de înaltele noastre idealuri. Eu sunt Mesia...
306: Aşa e!
Samson: Am făcut atâtea minuni! Drepturi şi sporuri! Concedii gratuite în Turcia! Am înviat din morţi atâtea societăţi cu capital de stat! Eu sunt Mesia...

replici din piesa de teatru Samson (Valea din Deal), scenariu de Valeriu Butulescu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

S-a stins o babă-n sat

S-a stins o babă-n sat. Nimic fatal.
Avea şi ani destui, era schiloadă,
Mai bine că s-a dus; de la un timp,
Abia putea, săraca, să mai vadă.

"Şi-apoi, ce-i drept, a cam trăit destul;
Şi-a îngropat bărbatul şi-un nepot
De parcă o uitase Dumnezeu.
Mai bine că s-a dus! Aşa socot!"

Ei, da' şi eu m-am ostenit nespus",
Făcu groparul, mai turnându-şi vin.
"Se sapă greu pe ger. Şi de-aşa chin,
Vă faceţi milă de-un bănuţ în plus".

"Acuma, că s-a dus, vă rog frumos",
(Grăi printre meseni o întrebare)
"Veţi scoate casa asta la vânzare,
Sau o păstraţi şi voi pentru nepoţi?"

"Da, o s-o vindem, n-are niciun rost!"
Rosti de sub batic distinsa noră.
"Noi suntem ocupaţi, mai mult de-o oră,
De două ori pe an, pe-aici n-am stat".

În colţul prispei, în ghiveciul strâmb,
O floare de muşcată înflorea
Şi-n lanţ, bătrânul câine scheuna
De timp, de foame, şi de gerul lung.

La cimitir, pe deal, spre asfinţit,
Când parastasu-abia ce se stârnise,
Un înger pustii petale stinse
Şi lemnul crucii se pierdu-n ninsori.

(în memoria bătrânei Ana)

poezie de Camelia Radulian
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lăsăm totul aşa

Plouă mărunt în casă la noi şi lăsăm totul aşa. E o casă
veche locuită de un cor de copii – cam blegi dar buni cîntăreţi.
Au venit şi alţii să asculte au venit şi mamele lor să le
pună monede în palme. Puţine. Pentru că nu iubeşte nimeni
cîntecele din casa cea veche şi plouă mereu şi lăsăm totul aşa.
În patul meu nu mai doarme nimeni de mult buruienile cresc
peste tot oglinzile umblă sătule oloage. A venit o fată
frumoasă face tumbe acolo – biata copilă! Un măr s-a
rostogolit a dat peste ea zace fata într-o baltă de sînge.
Şi plouă mărunt peste sîngele ei şi lăsăm totul aşa.

poezie de Aurel Dumitraşcu din Mesagerul
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Femeia: Simt durerea care încă nu s-a născut! Pentru că sunt matricea vieţii... (Plânge.)
Regizorul: Patetic! Lacrimogen! Lamentabil! Tipul acesta de teatru nu se mai poartă, fetiţo! Aşa nu ajungem nicăieri!

replici din piesa de teatru Iarnă în Rai (Globalizare), scenariu de Valeriu Butulescu (2004)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dumnezeu a dat totul pentru noi ca să obţină totul de la noi; S-a dat pe El Însuşi ca să ne obţină pe noi înşine şi cel ce se dă pe el însuşi lui Dumnezeu se îndumnezeieşte prin Puterea care Se coboară peste el.

Ioan Hapca în Diverse gânduri, reflecţii, sfaturi şi poveţe în slujba unei vieţi cu scop
Adăugat de Carmen Margean
Comentează! | Votează! | Copiază!