S-a spus că nimic nu este întâmplător. În acest caz mai toate premeditările s-au dovedit a fi greşite. Odată cu măsurarea timpului a început Era condiţonărilor.

Vasile Gavrilescu în Parabole (martie 2008)
Adăugat de Vasile Gavrilescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sufletul omului s-a dovedit încăpător pentru toate dezastrele.

Vasile Gavrilescu în Parabole (martie 2008)
Adăugat de Vasile Gavrilescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cariera asta nu a început întâmplător. Sau să fi fost o întamplare...? Deşi se spune că nimic nu este întâmplător în viaţă. Dar dacă ar fi, în orice caz, a fost o întâmplare fericită.

citat din Mircea Baniciu
Adăugat de Veronica Şerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

În copilărie toate îmi păreau foarte simple. Lucrurile au început să se complice odată cu prima mea iubire.

Vasile Gavrilescu în Parabole (martie 2008)
Adăugat de Vasile Gavrilescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

S-a dovedit că nu au existat cetăţi inexpugnabile şi tirani invincibili. De ce se continuă perpetuarea acestor idei?

Vasile Gavrilescu în Parabole (martie 2008)
Adăugat de Vasile Gavrilescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nimic nu este întâmplător şi totul este întâmplător. Nu uita: oamenii taie cărţile. Asta este întâmplător, pentru că Dumnezeu ne-a dat liberul-arbitru; doar că, după ce ai tăiat cărţile, nimic nu mai este întâmplător.

Eugen Ovidiu Chirovici în Labyrinth.com
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fixaţie sau paranoia, la Goma? De ce mai trebuie dovedit în Jurnal acest adevăr axiomatic de care toată lumea are cunoştinţă? Doar clasa intelectuală română se face vinovată de aservirea la comunism.

Vasile Gavrilescu în Parabole (martie 2008)
Adăugat de Vasile Gavrilescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Oriunde

durerea este aceiaşi
închiderea
presupune nebunia
regretele
dărâmând templul
închinărilor clipelor
toate trecând
căzând
pierzându-se
odată cu temeiul
murind cu înţelesul
celui ce s-a pierdut
în iubire

poezie de Vasile Gavrilescu din Starea de fapt (1996)
Adăugat de Vasile Gavrilescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poezie despre "Nimic",

"La început a fost Cuvântul";
Dar Cuvântul de unde s-a luat?
Se spune că pământul
Dintr-o explozie ar fi apărut;
Şi, înainte de explozie,
Ce a explodat?

Sau poate... Totul a apărut din Nimic,
Dar Nimicul – ce mai e?
De unde vine acest "Nimic":
Dintr-un alt Nimic,
Sau din ceva mai mic?
Sau, poate, mai mare?
( Nu mi-ar fi de mirare!)

Ce este Nimicul?
Este "nimic" sau "gol"?
Şi dacă e "gol" –
Cu ce era umplut?
Ce a fost la început?

Dar dacă nu există
Nici început, nici sfârşit,
Doar "suspendată clipă" – infinit?
Şi dacă Nimicul e pur şi simplu – nimic
Din care a apărut acest infinit?

Nu sunt savant, şi nici cercetător,
Doar mă joc de-a filosoful;
Nimeni nu ştie şi nici n-a ştiut
Ce a fost la început;
În schimb, un lucru e cert despre Nimic:
"Ştiu că nu ştiu nimic".

poezie de Maria Supernic (13 februarie 2021)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!

Omenirea are nevoie de un alt început total diferit ori acest lucru nu va fi posibil decât după sfârşitul ei previzibil.

Vasile Gavrilescu în Parabole (martie 2008)
Adăugat de Vasile Gavrilescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

La început trebuie să fi fost ura. Dragostea s-a descoperit ceva mai târziu. Din aceste motive convieţuirea a devenit dificilă.

Vasile Gavrilescu în Parabole (martie 2008)
Adăugat de Vasile Gavrilescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă la început "manelismul" părea un divertisment inofensiv cu vremea s-a transformat într-o diversiune de proporţii a cărei finalizare nu poate fi mai mult decât deunătoare.

Vasile Gavrilescu în Parabole (martie 2008)
Adăugat de Vasile Gavrilescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Existenţa unui Diavol imaginat mi se pare total inutilă. Omul a dovedit în toată istoria existenţei sale că este capabil să păcătuiască la o scară mult mai mare decât posibilităţile unei entităţi malefice.

Vasile Gavrilescu în Parabole (martie 2008)
Adăugat de Vasile Gavrilescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cea mai cumplită ironie a condiţiei umane este trecerea insului prin lumea precară a timpului trecator.

Vasile Gavrilescu în Parabole (martie 2008)
Adăugat de Vasile Gavrilescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Copilul care merge

în mâini se uita la omul
care-şi taie venele felii
felii cu lama de bărbierit
s-a oprit de crescut
la paisprezece ani şi a început
să bea bere în biblioteca
lui taică-su care era frizer
striga morţii să-i facă un copil
la fel de nebun
vorbea vrute şi toate îl jenau
bancurile cu oamenii
de stânga îi aduceau scandal
uneori era salvat de femeia
cu cizme mari de cauciuc
a învăţat să se scarpine
cu picioarele şi multă lume
s-a zgâit la el
apoi s-au obişnuit şi cu asta

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ceea ce am făcut este să arăt că este posibil ca modul în care universul a început să fie determinat prin legile ştiinţei. În acest caz, nu ar mai fi necesar să se apeleze la Dumnezeu pentru a decide modul în care a început universul. Acest lucru nu dovedeşte că nu există Dumnezeu, doar că, Dumnezeu nu este necesar.

citat clasic din Stephen Hawking
Adăugat de Catalin Popescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Odată cu trecerea timpului, medicina a uitat că a început prin a fi o artă şi că ştiinţa nu era decât un instrument al acesteia.

citat din David R. Hawkins
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Femeia trebuie iubită în toate felurile, altfel se va găsi un oarecare care să te completeze la acest capitol şi rişti să devii neinteresant.

citat din Vasile Gavrilescu
Adăugat de Adriana Pleşca
Comentează! | Votează! | Copiază!

Avea un început

de sfârşit şi ţinea mult la el
nici nu-l afişa în public
era ca o iarnă humoreană
cu zăpadă grea pe străzile
oraşului cu degetele îngheţate
în moldova se termina subit
acest sfârşit
care mai mult era un început
de lepră şi războaie
şi mă uitam sfios adunând
dureri în colţul buzelor

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Zeii îl abandonează pe Antonius

Când, pe neaşteptate, în miez de noapte auzi
o procesiune invizibilă trecând pe-alături,
cu o muzică şi nişte voci minunate,
nu-ţi plânge norocul pierdut,
acţiunile care s-au dovedit greşite, planurile
eronate – nu le mai jeli inutil.

Ca un om prevăzător, hărăzit cu curaj,
spune-i la revedere – Alexandriei care se îndepărtează.
Dincolo de toate, nu te amăgi singur, nu spune
a fost un vis, urechile mele m-au înşelat:
nu te înjosi cu iluzii ademenitoare.

Ca un om prevăzător, hărăzit cu curaj,
aşa cum este de aşteptat de la cineva ca tine,
care s-a dovedit vrednic de-acest fel de oraş,
du-te, ferm, la fereastră
şi ascultă cu gravă emoţie, dar fără
văicărelile, rugăminţile unui laş;
ascultă – desfătarea ta finală – vocile;
muzica minunată a acelei stranii procesiuni;
şi spune-i la revedere – Alexandriei pe care tocmai o pierzi.

Constantine P. Cavafy

poezie de Constantine P. Cavafy, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mă sperie

mă sperie
un gând
gândul că nimic
nu ar mai fi de spus.
în poezie s-a spus despre toate
şi aceste toate
cum ar mai putea fi
reinvetate?

poezie de Maria Oprea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!