Adaugă un citat | Citate la întâmplare | Votează! | Votate recent | Adăugate recent | Comentarii recente | Top general

Vasile Gavrilescu

Timpul

nu doare
de aceea trecând
rănile sale
sunt doar amintiri
atâta doar
că ia cu el
și duce departe
doar el știe unde
cea mai importantă parte
a vieții noastre
poate cândva
nu se știe când
ne vom reîntâlni
cu tot ce-am făcut
am zis am urât
iubind trecând
uitând așteptând
să fie oare
în ziua aceia
o altă înviere?
sub care cer
spre care mântuire
se îndreaptă el visul?
toate acestea
sunt doar închipuiri
așa să știi
tu cel care treci
neștiut
însingurat călător
prin ploaia rece
a propiilor tale închipuiri

poezie de din Starea de fapt (1996)
Adăugat de Vasile GavrilescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Citate similare

Vasile Gavrilescu

O insulă pustie

o umbră
o speranță
spre altă întoarcere
așa începe povestea

revenirea
la cele ce-au fost
o altă închipuire
toate îți par cunoscute
tu doar le vezi de aproape
de aceea ții focul aprins
ca un semn pregătit
pentru toate corăbiile
care vor trece
nu se știe când
pe acolo
supărător e doar visul
mare pustie
și papagalul neadormit
care cârâie mereu
în urechea așteptărilor
tale
zadarnic! zadarnic!
pe tine
nu te așteaptă
nimeni
acolo...

poezie de din Starea de fapt (1996)
Adăugat de Vasile GavrilescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Vasile Gavrilescu

Fiecare din noi

cu morile sale de vânt
fiecare cu ipotetica
lui dulcinee
eu cu imaginea ei în gând
tot călărind
pe închipuita rosinantă
trecând majestuos
în derâderea lumii
spre alte tărâmuri
spre altă așteptare
noi, eu, drumul
trecutul și umbra
trecând luptând
cu închipuirea
lovind porțile
ferecatei cetăți
acolo unde doarme
o altă idee
sub armură
nici un gând
înainte o lumină
surâsul lunii torcând
și pașii mei obosiți
trecând
scutierul care mă însoțea
el poate să știe
drumul meu
e inutil de lung
de aceea m-a părăsit
scutierul meu, sufletul meu
rămas departe în urmă

poezie de din Starea de fapt (1996)
Adăugat de Vasile GavrilescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Adi Conțu

Zbor de fluturi

Fluturii trăiesc puțin,
Doar o dragoste, un chin,
Doar o floare, doar un vânt,
Poate veșnic... în cuvânt

Vin și pleacă, prin iubiri,
Sunt culori, închipuiri,
Aripi ce plutesc ușor
Prin furtuni de vis, de dor

Sunt metafore ce tac,
Amintiri care ne plac,
O emoție în zbor,
Ce păcat că și ei mor...

Fluturii... se nasc în noi,
Când iubim frumos, în doi,
Fluturi nu-s doar pe pământ,
Ei... iubirea noastră sunt

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Doar ea

doar o femeie știe și poate face, iubite
doar ea poate dezlega misterele,
nodurile încâlcite ale ființei
și îngriji pacienții sufletului călător
cu ierburi din grădini miraculoase
și lega cu lanțuri solide de o stâncă
pe cel care i-a rănit sinea,
cu șarpele ispitei.
doar ea lovește visul cu bagheta
și este femeia-șaman care vorbește
toate limbile tuturor regnurilor
tămăduind marile treceri.

poezie de
Adăugat de Mariana DiduSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Adi Conțu

Iubirea care nu se-ntâmplă

Nu-l cunoști, el nu te știe,
Doi străini, atâta tot,
Aveți întrebări... o mie,
Oare vrea? Eu oare pot?

Simți o legătură... poate,
Sufletele își vorbesc,
Multe șoapte sunt și toate
Îți șoptesc... e ce-mi doresc

Dar nu știi de ce anume,
Pare doar un alt bărbat,
Însă e ceva ce-ți spune,
Că e tot ce ai visat

Îți dorești facă pasul,
Te întrebi de vrea, sau nu,
Trece clipa, trece ceasul,
El acolo... aici tu

O poveste adevărată
Care nu a început
Cu acel "a fost odată",
Tu ai vrea, el ar fi vrut?

Veți rămâne două vise,
Visul lui și visul tău,
Doar iubiri ce nu-s aprinse,
Un oftat... păreri de rău

Și așa dispar speranțe,
Doar din teama de-a nu fi
Victima unei instanțe,
În care nu te-ar iubi...

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Despre frunză

Oare frunza se gândește
când e mică și când crește,
ce rol are ea de-i verde
și de unde se hrănește?

Oare stând prinsă de-o creangă
câte-o dată se întreabă,
dacă timpul ce-l petrece
e doar cald și când e rece?

Oare frunza are simțuri
și se sperie de vânturi,
știe frunza când e noapte
și de ce plouă în rate?

Știe frunza sau nu știe
când e vremea ei târzie,
când e toamnă, oare știe
și bătrână și pustie?

Știe frunza când e ruptă
și când moare ca o frunză,
când căzută ruginită
e călcată și e frântă?

Sau când doare poate știe
sau când vântul o adie,
sau când este ruginie,
știe frunza... cine știe?

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Corina Mihaela Soare

Sunt doar

Sunt doar un om, atât, un om,
Sunt trecător, sunt căutător,
Sunt într-o piesă un actor,
A unora și-a tuturor.

Sunt ca și alții, bun sau rău,
Sunt suflet tainic, visător,
Sunt când în cer sau când în hău,
Sunt muritor și sunt un dor.

Sunt pentru tine... de contează,
Sunt cum e timpul, sunt o frază,
Sunt ploaia rece sau o oază,
Sunt rimele care-mi dansează.

Sunt doar un om și el e pom
Și ea-i o floare, nu-i oricare,
Și el e râu, curge spre vale,
Și-aceeași piesă, râde, doare.

Sunt noaptea umbră sau visare,
Simt dimineața nor sau soare,
Sunt cum e roua de pe floare
Cu dulce-i rece... dulce oare?

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Departe, tot mai departe

Știu
sau cred știu,
tu
însă
o știi.

Departe,
tot mai departe
pe câmpul nemărginit,
tu singur,
prea singur.

Toate te-așteaptă,
toate înfloresc doar pentru tine,
cât timp exiști,
cât timp ești tu,
cel ce respiri viața.

Departe,
tot mai departe,
privești
macii răsăriți
în rădăcina inimii.

În fața oglinzii o altă oglindă,
în ea o alta
și
tot așa,
din singurătate
în singurătate,
spre eternitate...

Dincolo de noi
e șoapta din adâncuri
auzită în trecere.

La o margine a vieții,
treci prin încercarea
de a nu pleca
prin umbră
- celălalt chip al luminii -,
asculți ploaia
și descântecul ei.

Grea sarcină e temperarea
în nemărginitele întinderi
ale gândului!

poezie de
Adăugat de dory58Semnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Adevărul nu știe, el poate doar să "fie". Cea care știe, e doar efemera minciună numită mintea.

citat din
Adăugat de George Aurelian StochițoiuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Doar doi...doar noi

Când sunt singur și mă gândesc:
Ce fac s-o cuceresc?
Cum fac -i dovedesc?
Cum -i spun că o iubesc?

Căci ea nu știe ce-mi doresc,
Ea nu știe cum o privesc,
Și tot încerc s-o cuceresc,
Dar ea nu știe c-o iubesc.

Ea are un chip, un chip ceresc,
Când o văd mă-ndrăgostesc
Și doar cu ea vreau trăiesc,
Doar cu ea pot zâmbesc.
Și când cred reușesc,
Ea pleacă... unde greșesc!?

Of, încep obosesc,
Poate doar mă amăgesc,
Ce fac? Să mă opresc?
Pot trăi doar s-o privesc?

Nu! Nu mă pot opri!
Am lupt pentru-amândoi.
Am lupt până vom fi,
Doar doi... doar noi.

poezie de
Adăugat de Andrei TudoraSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Tu locuiești în mintea mea singurătate

tu locuiești în mintea mea singurătate
ca într-o matcă cenușie uscată
plângând de netrecerea apelor

tu locuiești în porii mei
unde te-ai statornicit
agățată cu disperare în epiderme
necunoscute științei oamenilor

tu dormi
ca un fetus încăpățânat
ce nu se lasă smuls spre născare

tu ai crescut
trup și plămâni și degete
poate gheare și aripi
pe care nimeni nu le vede mișcând

cine știe unde în acest pântec
ai ascuns un cordon
prin care un om ce nu sunt eu
nu, nu mai sunt
te hrănește
cu închipuiri
cu adevăruri
nici nu contează

și uite-așa
tot amândouă într-o cameră
așteptând să se-audă de-afară
zgomot de pași

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Petre Prioteasa

Când...

Când soarele se-ascunde
și nu vrea să se-arate,
tu te întreabă: Unde?
Când? Cum? Ce nu se poate?
Când soarele pătrunde
în suflet și în casă,
nu întreba de unde
norocul te apasă!
Când soarele revine
în inima-ți pustie,
socoate destin e
ca rostul ți-l știe!
Când rânduiala vieții
te duce prea departe,
sfințire dă bineții;
așa ți-e scris în carte!
Când rostu-n astă lume
doar Cel de Sus îl știe,
te bucuri ai nume,
destin și fantezie!

poezie de din Poezii
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Întru

Ochii nu sunt îndeajuns treacă
întunericul,
mama m-a născut cu ecoul morților
uitat în mine,
fără -mi spună
ei
se adaugă la tot ceea ce sunt
și acest infern în care cresc de-a valma
vagi închipuiri
e doar jocul unui gând
întru noapte și lumină.
Oare sufletul,
amalgam de idei
și reacții de sentimente își termină existența
sau o să urce la cer?
Dar... care cer?
Mută i-a rămas memoria.

poezie de (martie 2019)
Adăugat de AgafiaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Întru

Ochii nu sunt îndeajuns treacă
întunericul,
mama m-a născut cu ecoul morților
uitat în mine,
fără -mi spună
ei
se adaugă la tot ceea ce sunt
și acest infern în care cresc de-a valma
vagi închipuiri
e doar jocul unui gând
întru noapte și lumină.
Oare sufletul,
amalgam de idei
și reacții de sentimente își termină existența
sau o să urce la cer?
Dar... care cer?
Mută i-a rămas memoria.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Tudor Gheorghe Calotescu

Îmi sunt din ce în ce mai străin

în oglindă nu mai zăresc copilăria
nici liniștea nici zbuciumul
nici măcar ultimul scrum
doar un palid sentiment de tip deja vu
cu un om răsucind cărări albe
când spre nicăieri
când spre cine știe ce mister

mă înec cu mine însumi
într-o sufocare din ce în ce mai perfectă
lacrimă neagră lângă altă lacrimă
din care îmi mai scriu scrisori
ca să nu-mi uit numele
ca un ecou întors pe dos
dintr-o altă zi de 12 iulie
poate dintr-o pădure cu fluturi albi
sau poate doar din copacii tăiați
între două cuvinte de-alint
și-o promisiune

unde doamne-iartă-mă mai caut
cui -i cer să mai fugă din visul meu
parcă din ce în ce mai scorojit
la intersecția cu umbra mea de om
cu mult înainte de ceața de azi
în care măgar mă pierd

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Aristotel

Se știe doar că, în general, pasiunea nu poate fi făcută cedeze prin rațiune, ci prin constrângere. Căci omul virtuos, adică cel ce trăiește pentru frumosul moral, se va supune rațiunii, pe când cel vicios, care nu aspiră decât spre plăcere, trebuie constrâns prin suferință, ca un animal la jug. De aceea se și spune pedepsele aplicate celor în cauză trebuie să fie cele care se opun cel mai mult plăcerilor preferate de ei.

citat celebru din
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba greacă. Dacă îl găsești, îl poți adăuga la Gr.Citatepedia.net. Dacă există deja, ne poți semnala pagina, ca să creăm legătura.
Viorel Muha

Dincolo de trepte!

Omul de mii de ani a vânturat bobul și la separat de pleavă, altfel nu am fi existat... Motivația că nu înțelegem, nu vedem realitatea sau o negăm... poate sau nu să fie o acuzație a propriei conștiințe, când aceasta există, pentru cel ce vrea să știe. A fi sau a deveni pleavă sau o suține, ne vom șterge trecutul și existența, a fi fost om.

Apa în deșert este prezentă doar pentru cel care știe să o extragă și pe care o dăruiește și celui neștiutor. Așa ajunge să fie și după ce nu mai există! Scările înțelepciunii devin din ce în ce mai greu de urcat cu cât urci mai multe... Cine ajunge cât mai sus și mai aproape de "ultima treaptă", cu toate că ea nu există, cu atâta va înțelege mai mult... Sunt cuvinte înscrise în cuvinte fără cuvinte, căci sunt spuse și nespuse multe fără cuvinte...

(mai 2020)
Adăugat de Viorel MuhaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Viorel Birtu Pîrăianu

* * *

mi-era trupul brăzdat de râuri
treceam, cu mâinile lungi
-mi văd pasul strâns între gânduri
între opriri provizorii destrămam întunericul
cine știe unde plecam
poate am venit aici construiesc iubiri
voi căuta mereu un loc în care să încăpem
cu ce am strâns în brațe
poate voi trece și ne vom privi drumul
așteptând să străbatem țărmurile
cine știe când
înapoi era ce am cunoscut înainte
cum aleg
dimineața, ți-am acoperit buzele cu palmele
trecând în altă mângâiere
tu, o picătură de ploaie, aproape, tot mai aproape

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

În România se moare de prostie

În România prea ușor se moare
În România se moare în spitale
E așa de trist și totul doare
Ne mor copiii in incubatoare

Se moare prea mult în România
De vină este doar prostia
Mă simt un om trădat
De cei pe care i-am votat

În loc construim spitale
Să vindecăm bolile rare
Noi aruncăm miliarde pe rachete
Avioane și tanchete

Se moare peste tot în România
Devină sunt prostia și hoția
E un tandem ce poți -l vezi frecvent
Cu sediu chiar în Parlament

În România se moare la birou
În România se moare la metrou
În România este atâta nepăsare
De aceea în România se tot moare

Români veniți cu toți în stradă
O Lume întreagă să ne vadă
Nu suntem groapă de gunoi
Putem renaște doar prin noi

Veniți strigăm într-un glas
Chiar dacă țara e în impas
Avem un viitor, el este scris
Pentru eroii neamului a fost un vis

Chiar dacă am pierdut un rege
Pe urmele lui vom merge
El ne-a vorbit de-a țării nemurire
De-a noastră mântuire prin iubire

În România se moare...
mai interesează Domnilor de ce oare
În Parlament doar vă certați, se știe
Păcat, în România se moare de prostie

poezie de din Orașul iubirii
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

* * *

- Eu sunt clipa, eu sunt visul,
Infernul și paradisul,
Eu sunt tot ce-am fost și sunt
Frunza legănată-n vânt
Și sunt vântul ce adie
Șoaptele precum le știe
Repetând cu obstinație
Întrebarea cea de grație
Cine-ai fost și cine ești
Ființă născută-n povești
Zămislite de străbuni
Când mai răi și când mai buni

Sunt nimic, însă sunt totul,
Visul ca și visătorul,
Cel ce doarme și veghează
Iluzia lumii trează.
Eu sunt cel care întreabă,
Și tot eu cel ce răspunde
Purtând visul adânc în mine
Și sperând mereu la bine.
- Ia-mi speranța și ia-mi visul
Recrează-mi paradisul!

poezie de din Fiul tăcerii
Adăugat de Radu FarcasuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info

Fani pe Facebook