Adaugă un citat | Citate la întâmplare | Votează! | Votate recent | Adăugate recent | Comentarii recente | Top general

Indiferența

Mă-ntrebi de am sau nu prieteni? Păi nici dușmani eu nu mai am;
În jur e doar indiferență și nu mai sper în ce speram.
Indiferența tuturora alăturată de a mea,
Rezultă una generală și ne-am obișnuit cu ea.
Vezi oameni reci, nepăsători, ce trec pe lângâ suferință,
Parcă-au uitat că sunt creștini, vorbesc în râs despre credință.
Mă înspăimânt când văd că lumea, aproape crede că-i normal,
S-audă zilnic despre drame, de parcă-ar fi ceva banal.
Au devenit indiferenți, cu inima un sloi de gheață,
Nimic nu mai tresare-n ei, nu vezi o lacrimă pe față.
Și ne-am îndepărtat enorm, chiar și de rudele de sânge
Și-atunci când moare câte-un om, aproape nimeni nu mai plânge.

poezie de din Raiul cuvintelor
Adăugat de Mariana DobrinSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Citate similare

În mod paradoxal, așa cum nu crede lumea, bolile psihice cu cât sunt mai grave, cu atât nu arată o suferință clară, expresivă. De pildă, bolile cele mai ușoare în ierarhia lor, cum ar fi nevrozele, dau cele mai expresive suferințe. În timp ce bolnavii mai profunzi, psihotici, cum zice românul "nebunii" sau "schizofrenicii", deși deranjează enorm pe ceilalți, ei nu-și dau seama de asta și par mai indiferenți și nepăsători la lucrul acesta. Deci mai mult e afectată familia decât el. Asta ca să avem niște grade de suferință chiar în bolile psihice.

în ziarul Lumina, interviu (6 februarie 2012)
Adăugat de Simona EnacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Adina-Cristinela Ghinescu

Și nimeni...

Și nimeni nu mă vede când eu tac...
Și nimeni nu m-aude când vorbesc.
Cu sufletul rănit și mult opac,
Ca o lumina sunt care mult orbesc...

Și nimeni nu cunoaște ce port eu...
Sunt ca o scoică ascunsă în durere.
Și-mi ascund tainele în ea mereu,
Sunt inima ce știe să ofere...

Și nimeni nu alege să își tacă
Plânsul tăcut, așa cum eu aleg...
Las zile câte una ca să treacă,
Și-aștept comoara să-mi culeg.

Și nimeni nu mai plânge azi cu mine...
Sunt prea avari în proprii simțăminte.
Nimeni nu vrea să-și urce munți, coline
Și-au încălcat chiar proprii jurăminte.

Sunt într-o lume oarbă, mult prea rece...
Sunt ce nu poți să afli când nu vezi...
Inima mea, pe toți ea vă întrece,
Sunt mult prea mult, ca să mă crezi...!

poezie de din Șoptit de Dumnezeu
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.
Valeriu Sterian

Nopți

Doamne, vino Doamne,
vezi ce-a mai rămas din oameni!
Doamne, vino Doamne,
vezi ce-a mai rămas din oameni!

Nopți lungi și triste
Acasă mă gândesc
Și pe voi acolo vă zăresc
Sunt nopți pline de groază pentru mine, în război
Sunt nopți de basm acolo, la voi
Și Doamne, pentru ce o viață de coșmar
Și pentru cine se moare în zadar?
Sunt nopți pline de groază
Când teama mi-e să fiu
Sunt nopți de basm de care nu mai știu

Doamne, vino Doamne,
vezi ce-a mai rămas din oameni!
Doamne, vino Doamne,
vezi ce-a mai rămas din oameni!

De ce nu încetați acest cumplit război?
De ce va gândiți numai la voi?
Și nici nu vă pasă de mama care-și plânge
Copilul său ucis ce zace-n bălți de sânge!
Și nici nu vă pasă de cei ce nu mai sunt
De cei ce vă acuză de-acolo din mormânt!

Doamne, vino Doamne,
vezi ce-a mai rămas din oameni!
Doamne, vino Doamne,
vezi ce-a mai rămas din oameni!

cântec interpretat de Valeriu Sterian, versuri de
Adăugat de Doina BumbuțSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiAu fost scrise 2 comentarii până acum.
Participă la discuție!
Adina-Cristinela Ghinescu

Vorbesc cu cerul... (întru toate)

Atunci când scriu, sau când oftez...
Adun poveri despre iubire;
Și mă trezesc -ți desenez
Profilul tău... ca pe un mire.

Atunci când dorm, visez la tine...
Nu reușesc să mă desprind;
Nici chiar în vis nu pleci din mine,
Îmi domini viața doar fiind.

Atunci când nu mai știu de tine...
Vorbesc cu cerul și îl rog,
Să-mi dea curând veștile pline,
Ca din suspine să-mi abrog.

Când nu te am cât mai aproape,
Simt că sunt doar pe jumătate...
scald în întrebări de ape,
Când ești cu mine... sunt întru toate.

poezie de din Șoptit de Dumnezeu
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.
Cornelia Georgescu

Lia: Offf... Ești imposibil! Maturizează-te odată! Nici nu mai știu când vorbești serios și când nu. Adineauri îmi dădeai sfaturi și păreai sincer, serios.
Lucian: Dar nu eram. prefăceam doar.
Lia: Și eu cemai cred?
Lucian: Ar trebui să-ți dai seama când vorbesc serios și când nu, doar ești psiholog; mai mult, chiar și psihiatru.
Lia: Și ce dacă? Nu văd legătura.
Lucian: Păi, ar trebui să cunoști psihicul uman, deci ar trebui să-ți dai seama, de fiecare persoană în parte.
Lia: Poate, dar tu ești imposibil!
Lucian: Nimeni și nimic nu este imposibil. Totu-i posibil; chiar și ceea ce vezi acum în jurul tău.

replici din romanul Proxima de (2009)
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Dintr-o dată, visurile și idealurile Celinei prind contur, devin mai clare. Este amețitor acest sentiment de plenitudine, această bucurie! Îi privește pe trecători aproape mirată că trec nepăsători, indiferenți pe lângă ea, oameni care nici nu au habar de fericirea ei și numai cu un zâmbet larg arată lumii: Sunt aici!

în Pas în doi
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

N-am întâlnit în viața mea un popor așa ușor de dus în eroare. Noi nu mai avem puterea de a discerne pentru suntem stăpâniți. Am văzut ce spune Rusia despre noi: "România a devenit colonie". Păi, dacă spune Putin treaba asta, ăla nu e nici nebun, nici idiot, nici tembel. Conduce cea mai întinsă țară de pe pământ. Oriunde întorci Globul, tot vezi Rusia. Eu, când am venit în 1990 din exil, am văzut pe Aeroportul Otopeni scris "Welcome to Romania", "Go here". M-am întrebat: "Păi, unde sunt eu, mă, în România sau în SUA?".

în ziarul Adevărul (2 noiembrie 2013)
Adăugat de Simona EnacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Cum e raiul sufletesc? Nu mai simți ură ci doar empatie. Te uiți în jur și vezi oameni aflați pe același drum pe care și tu ai fost. Începi să înțelegi cum merge procesul și nu mai vezi dușmani care vor să te distrugă ci vezi oameni care suferă și devin violenți pentru că nu știu ce să facă cu suferința aceasta uriașă. Nu îți mai este frică. Știi ai supraviețuit în iad, nu mai ai niciun motiv de frică acum. Știi că și dacă te-ai întoarce, ai ști ce ai de făcut. Începi să te bucuri de prezent șivezi bogăția din jur. Nu mai ai regrete legate de trecut și nici nu te mai agiți pentru viitor deși lucrezi zilnic la el. Simți recunoștință și apreciere pentru lucruri care au fost tot timpul în viața ta dar nu le-ai putut vedea. Începi să trăiești o stare de abundență interioară care se manifestă și în lumea materială. Începi să primești lucruri doar pentru meriți. Primești iubire, atenție și cuvinte frumoase zilnic. Și apoi, fericit și mult mai liniștit, ai o realizare bruscă care te îngrozește și intrigă în același timp. Iadul nu a fost niciodată lumea, sau viața, sau întâmplările din ea. Iadul a fost și încă este în sufletul tău. La fel și raiul. Demonii din lumea exterioară, precum tata, dușmanii, răul pe care înainte îl vedeai pretutindeni, nu au fost decât o proiecție pe perete a lumii tale interioare.

citat din
Adăugat de George Aurelian StochițoiuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Dacă ar fi să fac o pictură a inimii mele, ar fi una despre ceea ce sper că iubești; căci ea nu ar conține nimic nou; posesiunea pe care ai obținut-o deja aici; și puterea absolută pe care ai menținut-o asupra sa; nu ai lăsat nici cel mai mic loc din inima mea neocupat. Privesc în urmă către primele zile când ne-am cunoscut; către prietenia din zilele dragostei și inocenței; și, cu o plăcere indescriptibilă, am văzut mulți ani trecând peste capetele noastre, cu o afecțiune tot mai înalta și mai îmbunătățită de timp. Întunecații ani de absență nu mi-au șters deloc din minte imaginea dragului, merituosului bărbat căruia i-am dăruit inima mea.

citat din
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Anne Hathaway

Chiar voiam să ajung în spațiu când eram mică, dar nu mă descurcam prea bine la matematică și la științele exacte atunci când eram la școală, așadar nu puteam nici măcar să visez la posibilitatea de a face într-adevăr o astfel de călătorie. Apoi, când am devenit ceva mai mare, am început să vizionez multe documentare despre natură, care m-au făcut să văd apoi documentare despre știință, despre fizică și despre Univers.

citat din
Adăugat de MicheleflowerbombSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Depresie 2

“Trage, babă, bobii și-mi ghicește
Codrul de ce-ngălbenește,
Omul de ce-mbătrânește?
Codrul de zăpadă grea,
Omul de inimă rea.”

Popular

O! Vine-o vreme-n care nu poți să mai visezi
Și dragostea nu-nseamnă decât cuvinte goale
De nimeni nu-ți mai pasă, în nimeni nu mai crezi
Deși, în pieptu-ți putred, simți sufletul cum doare.

Te roade oboseala și frica te cuprinde
Vezi ani că trec în goană, fără să faci ceva
Și viciu-n plasa-i deasă încet, încet te prinde
Ești gol de sentimente și rece-i inima.

Nimic nu îți mai place, nimic e viața ta
Ți-e falsă veselia și nu mai speri nimic...
În egoism feroce ți-se schimbă dragostea
Și nici un drum spre soare nu vezi, oricât de mic.

Nu poți privi-nainte, înapoi n-ai cevezi,
Îți simți nemernicia ca pe-un pietroi în cârcă
În nopți reci se prefac a zilelor-ți amiezi
Și simți, tot mai aproape, a morții hâdă hârcă.

Te învechești în rele, nu poți să te mai schimbi,
Nici cântec, nici viers dulce în tine nu vibrează...
În propria-ți mocirlă te tăvălești, te plimbi,
Și nu mai știi când mintea ți-e beată sau ți-e trează.

Frumosul te scârbește, urâtul ți-l faci frate,
Doar uneori, în treacăt, mai spui ai greșit
Iar câteodată-n noapte, auzi în geam cum bate
Speranța de-altădată, și al inimii trecut.

Hai, ploi, spălați-mi sila și al inimii noroi,
Spălați-mă de rele, de lacrimi și de frică,
Aduceți-mi speranța și visele înapoi
Și rupeți vălul negru ce sufletul mi-l strică.

poezie de
Adăugat de Boris IoachimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Frumoasele deprinderi

Să revenim la frumoasele noastre deprinderi
sub cerul intuițional
ne arăm cu grijă pământul de pe tălpi
să folosim gesturi de papură cuvinte
despre balanțe despre forma focului
despre extazul binecuvântat și dureros
sau despre sânge despre lapte și despre celelalte obiecte-mamă

astfel ne-am putea regăsi
sub chioșc în camera de după un perete
în lumea foșnitoare de sub noi
complet paradiți dar nu despre asta e vorba
și cine mai știe.

poezie clasică de
Adăugat de Simona ESemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
cumpărăturiCartea "Poheme" de Gellu Naum este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar -35.00- 33.25 lei.

Omul de zapada

Omul de zăpadă nu știa nimic
Despre cioburile de gheață ale dimineților mele.
Eu aruncam cu bulgării zăpezilor lui,
Și-l admiram îngrijindu-și câmpurile cu bambus
Sau privind cerul culcat în poala ierbii.


Omul de zăpadă nu știa nimic,
Despre stelele care-l vorbesc printre șoapte
Și nici despre zborurile prea aproape de soare,
Ori despre inimi, în general,
El știa doar să se joace.


-You make my heart melt!
A spus ascunzându-se după soare,
ultima dată când l-am văzut.
De-atunci, beau curcubeul culoare după culoare,
Și rătacesc prin oraș, invocând o ninsoare.

poezie de
Adăugat de Olga BocioacaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Despre suferință

Ce poți crede despre mine, nu contează,
Nu vezi când e întuneric și nici eu nu privesc,
Dar la răsăritul soarelui când intunericul încetează
Și toate stelele dispar, nu lumina este cea pe care-o doresc.

Să fie un strop de liniște esența universului, nu știu.
Nu știu nici motivul pentru care continuu să exist, mă sting.
Știu însă care este idealul pentru care merită să mori, să nu fii viu.
Îl știu, dar nu pot să-l pronunț, nu pot să-l simt, nu pot să-l ating.

Ce poți crede despre mine, nu contează,
Săgeata suferinței este de mult plecată spre inima mea.
Rana pe care urmează să mi-o facă deja sângerează
Înainte de a cunoaște începutul, am cunoscut durerea.

Încerc să evit să sufăr, nu pot continua,
Dar ce-mi rămâne astăzi mâine moare
Și dacă mai pot să pierd atunci voi rezista.
Nu vreau să recunosc, dar ce trăiește doare.

poezie de
Adăugat de Dorian DogeanuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiA fost scris un comentariu până acum.
Spune-ți părerea!

Ar fi stat acolo și s-ar fi uitat la oameni. Și-ar fi imaginat tot felul de povești despre ei. Unele ar fi fost, poate, adevărate. Într-un bar potrivit oamenii se comportă mai aproape de felul lor de-a fi și îi vezi așa cum sunt ei de fapt.

în Hoodoo Creek (mai 2011)
Adăugat de OanaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
cumpărăturiCartea "A doua moarte" de Eugen Ovidiu Chirovici este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar -34.99- 29.74 lei.
I.A. Goncearov

Dacă te-ai fi cercetat mai de aproape și cu sânge rece, ai fi văzut că nu ești nici mai bun, nici mai rău decât alții... Atunci nu te-ai fi apucat să urăști pe alții, nici pe tine însuți; ai fi suportat prostiile omenești cu mai multă indiferență și ai fi fost mai atent față de ale tale.

citat clasic din
Adăugat de MicheleflowerbombSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Nici o veste despre tine

Oare minte mă mai ții
Când ți-s clipele pustii?
Când în geamuri bate luna
Sau le zgâlțâie furtuna?

Când ninsoarea scaldă firea
Tot aprinsă ți-e privirea
Și în amintiri zâmbești
Spre minuni dumnezeiești?

Într-adins, cătându-ți locul,
Oare te-a găsit norocul?
Sau pierdută-n dimineți
Te mai plimbi printre tristeți?

Te întreb, fiindcă, vezi bine,
Nu-i vreo veste despre tine
Nici în rugul înserării –
Nici în albăstreala zării.

Și-n zadar șoptește vântul,
Fiindcă nu-i pricep cuvântul
Iar în poleiala lunii
Văd doar semnele minciunii.

... Oare minte mă mai ții
mai sunt printre cei vii,
Și, abătut, sub anii răi,
Mai visez la ochii tăi?

întreb, mă tot întreb
Și-ndoieli în mine fierb:
Ți-o fi rău, sau ți-o fi bine? –
Nici o veste despre tine...

poezie de
Adăugat de Boris IoachimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiAu fost scrise 3 comentarii până acum.
Participă la discuție!
Cornelia Georgescu

Maria: Văd ai adus mici modificări uniformei tale, Luci. Interesantă tactică! Ai greșit însă îndepărtând doar însemnele comandantului. Dacă doreai să pari altfel decât noi, trebuia să nu mai fi îmbrăcat deloc uniforma albastră. Era o soluție mai bună, mult mai practică.
Lucian: Da?! Mersi pentru sugestie. Data viitoare voi ține cont de ea.
Maria: Luci, nu era un sfat pe care să-l urmezi; nu vorbeam serios.
Lucian: În schimb, eu vorbesc foarte serios!
Maria: Ce să înțeleg din atitudinea ta? Mai ești sau nu comandantul nostru?
Lucian: Blondo, te rog... Aș vrea să nu vorbim despre acest subiect!
Maria: Dar trebuie. Aș vrea să știu. E un lucru foarte important. Deci, ești sau nu?
Lucian: Vezi bine că nu mai sunt. Și știi de ce.
Maria: Șase buline mici, aurii sau nu; n-are importanță faptul le-ai îndepărtat de pe uniformă. E irelevant! Cu sau fără ele, trebuie să știi noi tot pe tine te considerăm și te-am considerat tot timpul comandantul nostru, nu ne-am ales un altul în locul tău, în lipsa ta, nici măcar n-am încercat; pentru noi, tot tu ai rămas, mereu...
Lucian: Blondo, pricepe, te rog, că nu vreau să vorbesc despre asta și gata! Nu mă interesează! Clar? Nu-mi pasă deloc ce anume ați considerat voi în tot timpul ăsta. Ajunge! Nu vreau să mai aud nimic! Absolut nimic.
Maria: Mda, e clar... Nu ți-a trecut deloc de atunci. Ești încă prost dispus.

replici din romanul Proxima de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Fuga de pământ

Ne-am smuls cu toții brusc din rădăcini
Fugind care încotro de pământ
Ne-am părăsit străbunii în mărăcini
Scaieții sunt stăpâni acum pe câmp

Ne-am transformat cu toții în ciulini
Jur împrejur oameni alergici sunt
La praf, la părul de pisici și câini
La iarbă, flori și tot ce zboară-n vânt

Ne îndreptăm încolonați orbește
În negre găuri de asfalt intrând
Ne-nghesuim și ura din noi crește
Seara spre grote mici escaladând

Planeta de beton se-ntinde, se lățește
O pătură de gaze peste noi trăgând
Și toate ce sunt vii le otrăvește
Munți de gunoaie împrejur crescând

Și zilnic construim noi Babiloane
Nimic din jur nu ne mai este sfânt
Și alergăm călcându-ne în picioare
După un bine, nedefinit și crud

Bisericile sunt aproape goale
Ca un popas în drumul spre mormânt
Se contruiesc cavouri din betoane
Căci nu mai vrem să devenim pământ.

poezie de (ianuarie 2011)
Adăugat de Daniel UrituSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Carl Sagan

De când am apărut ca ființe umane, ne-am pus întrebări profunde, fundamentale, care inspiră uimire, ne emoționează și ne fac, fie și parțial, conștienți; întrebări despre originile conștiinței și a vieții pe planeta noastră, despre începuturile Pământului, despre formarea Soarelui, sau cu privire la posibilitatea ca undeva, în tăriile cerului, să existe ființe inteligente, ca și cea mai mare dintre toate întrebările – despre apariția, natura și destinul îndepărtat al Universului.

în Creierul lui Broca
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
cumpărăturiCartea "Un palid punct albastru" de Carl Sagan este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar -49.50- 47.03 lei.
Cineva are nevoie de răspunsul tău: Există acvarii moderne, foarte mici, care să nu necesite întreținere aproape deloc? Fii primul care răspunde!

Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info

Votează pagina

Dacă îți place această pagină, o poți vota cu un clic, pentru a-i ajuta pe alții să o găsească mai ușor.

Fani pe Facebook

 
Poți promova cultura română în lume: Intră pe www.intercogito.ro și distribuie o cugetare românească într-o altă limbă!