Adaugă un citat | Citate la întâmplare | Votează! | Votate recent | Adăugate recent | Comentarii recente | Top general

Ce să vă spun?

Ce să vă spun? Noi ăștia suntem prea comuniști
Ca să mai fim, de soarta ce ne pândește, triști;
Firește soarta noastră de inși supuși la soarte,
Căci drumul nostru-n viață, el, nu cunoaște moarte.

În spate-mi veșnicia trofeele-și înalță,
Nainte-mi viitorul sandalele-și descalță
Ce trece Rubiconul, ca să-și încerce cale
Și noi nădejdi și aripi spre țările astrale.

Se poate pân' la urmă să afle alte astre
Mai priincioase vrerii și visurilor noastre.
Să afle! Dar iubirea s-o ducă-n orice parte,
Leac pentru jalea vieții și cale peste moarte.

poezie clasică de din Zi de zi (1965)
Adăugat de Simona EnacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Citate similare

Petre Prioteasa

Ninge

Ninge peste noi cu fluturi,
Albi și puri, să fim uimiți,
De ninsori să nu te scuturi,
Doar așa să fim, uniți!

Ninge peste noi cu muguri,
Rod și spor din purități,
Arderile vii din ruguri
Aripi dau castei dreptăți!

Mai ning peste noi petale,
Aromă de chiparos,
Mi-ieși în cale, ți-ies în cale,
Drumul vieții-anevoios!

Doar ninsori de altădată,
Spornice ca ploi de mai,
Ne-or veghea iubirea toată,
Eu ți-o dărui, tu mi-o dai?

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

A noastre aripi, fericirea

tulburi tu a mea gândire
Nu știu de-i bine sau e rău,
M-ai îmbătat cu-a ta iubire,
Prin vene-mi curge amorul tău.

Nu eu pe tine te-am ales,
Nici tu pe mine, numai soarta,
Știa ce vreau și-a înțeles,
C-a mea nu ar putea fi alta.

De împreună ne-o fi fost
În cartea vieții scris destinul,
-l evităm nu are rost,
Căci și mai mare ne-ar fi chinul.

Pe același drum noi să plecăm
împărțim aceeași soartă,
Dragostea pură s-o îmbrăcăm,
Dragostea să ne fie hartă.

Să nu ne pierdem nicăieri;
-Eu doar în ochii tăi m-aș pierde,
las în urmă ce-a fost ieri,
Prezentul rămână verde.

Să fim hoinari în lumea noastră,
Și să existe doar iubirea,
Să fim hoinari spre zarea albastră,
A noastre aripi, fericirea!

poezie de (3 ianuarie 2015)
Adăugat de Răzvan IsacSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

recunoaștem: niciunul dintre noi nu suntem pe cale să ajungem într-un stadiu al vieții lipsit de dezamăgiri. Nu ne putem aștepta să fim la adăpost de orice fel de mărunțișuri. Dezamăgirea este o parte din viață, una cu care trebuie să ne descurcăm.

citat din
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
cumpărăturiCartea "Living Beyond Your Feelings: Controlling Emotions So They Don't Control You Paperback" de Joyce Meyer este disponibilă pentru comandă online cu o considerabilă reducere de preț, la -61.99- 37.99 lei.
Ionuț Caragea

Întotdeauna oameni

întotdeauna căutăm ceea ce ne lipsește
și renunțăm la ceea ce ne lipsește mai mult
întotdeauna privim mai departe
și reușim să fim cu-atât mai departe
de noi înșine
întotdeauna sperăm la ceva mai bun decât azi
și mâine vom fi căutători de comori în trecut
întotdeauna facem aceleași greșeli
și găsim întotdeauna o scuză:
a greși e omenește și totuși
întotdeauna ni se arată o cale spre adevăr
și cochetăm mereu cu minciuna
întotdeauna suntem romantici
și până la urmă ne plictisim de atât romantism
și suntem pragmatici până la
înalta trădare
ne vindem sufletele și ne culcăm pe laurii
nimicniciei
întotdeauna fugim
de ceea ce ne poate atinge
de ceea ce ne poate face mai slabi
întotdeauna ne este frică de moarte
și frica ne taie elanul în mici respirații
întotdeauna muncim
peste programul lui dumnezeu
întotdeauna spunem întotdeauna
și niciodată nu încercăm
să fim veșnici

poezie de din 33 bis (2008)
Adăugat de Ionuț CarageaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.
cumpărăturiCartea "In asteptarea pasarii" de Ionuț Caragea este disponibilă pentru comandă online cu o considerabilă reducere de preț, la -67.43- 39.99 lei.
Michael Laitman

Înțelepților nu le este frică de moarte, căci, din punctul lor de vedere, moartea este continuitatea directă a vieții. Din moarte, noi continuăm mai departe, la alte vieți, căci continuitatea pe care am început-o în urmă cu mii de ani, nu a încetat niciodată.

în 1000 de sfaturi pentru viață, XXVI - Întoarcere în viitor
Adăugat de MicheleflowerbombSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Dostoievski

Noi trăim într-o molatecă lenevie, mult prea lent, cuprinși parcă de inerție!... Noi toți suntem atât de nemulțumiți de soarta noastră, încât ne e silă de viață!

în Nopți albe, A doua noapte (1848)
Adăugat de Simona EnacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba rusă. Dacă îl găsești, îl poți adăuga la Ru.Citatepedia.net. Dacă există deja, ne poți semnala pagina, ca să creăm legătura.
cumpărăturiCartea "Le Joueur" de Dostoievski este disponibilă pentru comandă online cu o considerabilă reducere de preț, la -59.72- 32.99 lei.
Ion Untaru

Noi suntem o țară de calici!

vine iarna și cum văd
iar ne scoate din bârlog
- viață, viață: de la drog
cât mai e pân'la prăpăd?!

ne-am drogat cu dictatura
iarnă rea a vrajbei noastre
dar am cultivat dezastre
semănând între noi ura;

sus minerii, jos minerii
hai demonstrăm în Piață:
"Fără libertate nu e viață!"
și-apoi au venit hingherii

toți suntem o masă de manevră
dar străin e interesul
celui care poartă fesul
ca necunoscuta din algebră

suntem buni de dus cu preșul
pentru-un tron sau pentru-un scaun
dictator sau poate claun
cum se joacă fedeleșul

am dus jugul pân-aici
ducă-l alții mai departe
dincolo de noi e moarte
noi suntem o țară de calici!

poezie de
Adăugat de Ion UntaruSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Vin iubirile...

Vin iubirile ca bruma și se lasă peste toate,
Strălucesc pe-a noastră cale, numai noi nu le vedem,
Căutăm sclipiri de aur chiar de știm că nu se poate
Și ne supărăm degeaba când dorim și nu le-avem!

Vin iubirile ca ploaia cea călduță și de vară
Răcorind smaraldul vieții, însă noi mereu fugim,
Ne e teamă, cred, de ploaie, însă ploaia vieți-i rară,
Ea ar vrea să ne cuprindă, însă noi ne-adăpostim!

Vin iubirile ca ziua după nopți de întristare,
Însă noi, fugind de noapte, ziua n-o putem zări,
Ne dorim s-avem de toate, chiar de știm că-s trecătoare
Însă ne dorim prea multe, și n-avem cum le trăi!

Vin iubirile prin iarnă, și prin toamne, și prin veri,
Și prin primăveri cu floare ce se scutură apoi,
Fiecare are-o clipă până-n soare, de prin ieri
Și de n-o primim în suflet nu mai trece pe la noi!

Vin iubirile ca viața, cu un răsărit și-apus
Și ne stau cu drag în cale, poate, poate le-om vedea,
Dar mândria ne orbește, și privim mereu prea sus...
Își iau zborul spre departe... Nu mai vin... nu le chema!

poezie de (15 noiembrie 2015)
Adăugat de dory58Semnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Refugiul nostru

Refugiul nostru e în Tine
Iubitul nostru Salvator
În lumea plină de suspine
Oricine la Tine vine
Balsam găsește și-ajutor.

Ne-apasă greutăți, probleme
(Și uneori ne copleșesc)
Dar ne primești în orice vreme
vindeci răni și stări extreme
Și alte boli ce se ivesc.

La umbra însoțirii Tale
Pătrunde-n noi curajul sfânt
mergem temerari pe cale
Spre frumusețile astrale
Dincol' de recele mormânt.

Săgeți de foc când dau năvală
ardă-n suflet pasiuni
A Ta privire amicală
(Cu gingășie de petală)
Respinge-acute presiuni...

Plângând cu noi la vreo durere
Suntem cuprinși de ușurări
Și-atunci se risipesc mistere,
Găsim un rost și în tăcere
Și-aducem Cerului urări.

Mereu cu brațele deschise
Ne chemi să ne înseninezi
Ne dai orientări precise
se-mplinească doruri, vise
Cu-ncredințări ne-ncununezi.

În nimeni altul nu-i ca-n Tine
Așa a fost și-așa va fi
Dulcea-Ți prezență ne susține
Poate-n necazuri aline
-Ți fim preafericiții fii.

Refugiul nostru-n lupta vieții
Nu e-n terestrele cetăți
Ci-n Tine – Rege-al frumuseții
Că-nlături undele tristeții
Și alte multe greutăți.

poezie de (26 octombrie 2015)
Adăugat de MicheleflowerbombSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.
George Coșbuc

XL

La noi sunt forme, forme toate!
Suntem creștini, ferească Domnul.
Noi nu mai cugetăm nimic,
Și-un cap deștept, care socoate,
Infam e, căci ne strică somnul,
E proclet eretic.

O, Crist, tu osândit de soarte!
De te-ar renaște noaptea gropii
Și de-ai veni și-ai explica,
Te-ar condamna la moarte popii,
Ca pe-un nebun te-ar da la moarte
Că-ți tulburi legea ta.

sonet de
Adăugat de Avramescu Norvegia ElenaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
cumpărăturiCartea "Balade si idile" de George Coșbuc este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar -9.90- 4.99 lei.
Blaise Pascal

Fiecare să-și examineze gândurile; el le va găsi în întregime ocupate cu trecutul și cu viitorul. Noi nu ne gândim aproape deloc la prezent și dacă ne gândim la el o facem numai pentru a-i împrumuta lumina spre a dispune de viitor. Prezentul nu este niciodată ținta noastră; trecutul și prezentul sunt mijloacele noastre; numai viitorul este ținta noastră. Astfel noi nu trăim niciodată, ci sperăm trăim; și pregătindu-ne mereu să fim fericiți, este inevitabil să nu fim niciodată.

citat clasic din
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba franceză. Dacă îl găsești, îl poți adăuga la Fr.Citatepedia.net. Dacă există deja, ne poți semnala pagina, ca să creăm legătura.

Răstălmăcire

Avem proprietatea a ceea ce suntem...
Și nimeni nu poate decide s-o pierzi;
E cum pomii știu, după ierni, că sunt verzi
Și dragostea, cum că, doar noi o inducem.

Existăm prin credința de propria grijă,
Luptăm peste-poate doar existăm.
Ne-avem un integru, corp-suflet purtăm...
Pe cer suntem noi doar, suprema deviză!

Decizia, veșnic, pe treptele ființei
Noi singuri putem s-o schimbăm cum fie.
Ne-i dat portativul, suntem melodie
Din notele-nalte-n solfegii ale știiinței...

E sigur ceva ce nu merge-n substanță,
Căci singurii noi ne dispunem menirea;
Decizia-n timp când luăm o vacanță
E a noastră; pierim, înviem omenirea?!?

Misterul e deci că de moarte dispunem,
Ce numai cu noi stabilește sfârșitul...
E fals ce se-ntâmplă -impune Zenitul-
Un straniu ascuns, fără drept să ne-opunem!...

De naștem noi singuri prin propriile forțe,
Și clarul de zile și nopți îl avem,
Așa și pe moarte s-o-nvingem putem...
Ne-aprindem, ne ardem... Eternele torțe!!!

Ne pierdem milenii-n prostii fără sens,
Când spațiul nesaț ne așteaptă coloni;
Chiriașii -i fim, infimi cum atomi...
-l facem aproapele nostru, mai dens.

Sortirea ne e clară dar n-am înțeles
Că nașterea, moartea, noi singuri decidem;
Am fi imortali, dar ființa ne-o vindem!
Universul ne vrea, unicați în progres!

Început, ca și cale, sfârșit, ne sunt proprii,
Nu ele pe noi ne-au de drept, noi le-avem...
Cum unici ce suntem, doar noi le-agreem;
Numai noi le-nviem sau le dăm pierderi gropii...

... E totu-o psihoză indusă... cu popii...

poezie de (4 martie 2011)
Adăugat de Daniel Aurelian RădulescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Viitorul te așteaptă

Drumul vieții este scurt.
Tare-i greu de străbătut.
Dar,
cu credință-n Dumnezeu,
poți străbate drumul tău.
Vei trece peste hârtoape,
Nu te vor supune ape.
Focul nu te va atinge,
Greul vieții vei învinge.
Urci un deal, cobori o vale,
Învingi tot răul din cale.
De ai curaj, scrutează zarea!
Lasă în urmă uitarea!
Viitorul te așteaptă
Ca să urci treaptă cu treaptă.
Prefigurează viitorul
Prin prezentul ce-l trăiești.
Gândirea îți e motorul
Cu care îl construiești.
Către zare îți iei zborul
Și o cucerești

poezie de (aprilie 2019)
Adăugat de Dumitru DelcăSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.

Picuri de lumină

De-a păcatului arsură
Doar Isus azi ne dezleagă
Dacă noi după Scriptură
Trăim viața noastră-ntreagă

Doar Isus e Cel ce poate
De păcat te dezlege
Căci El a trecut prin moarte
Și-a trăit a vieții lege

Numai Mesia-i izvorul
De milă și îndurare
El este Mântuitorul
Ce ne oferă-n veci salvare

Doar prin El suntem spălați
Prin sângele care-a curs
Chiar din El — să fim iertați
Și curați azi prin Isus

El e jertfa ce s-a dat
Ca noi în neprihănire
S-avem sufletul furat
Numai doar de-a Lui iubire

Domnul este Dumnezeu
Și este iubirea noastră
El ne-mbracă aici mereu
În lumina cea albastră

Doar acum suntem aleși
Puși deoparte și sfințiți
De iubirea Lui culeși
Sus în cer să fim primiți

Hristos ne e biruința
Noi prin El aici trăim
Și îi dăruim ființa
Ca ai Săi pe veci să fim

Prin El doar aici umblăm
Privind spre desăvârșire
Cununa ca s-o luăm
De har plini și de iubire

Ne vrem picuri de lumină
Dar pe palma Lui Hristos
S-avem viața fără vină
Înspre cerul glorios

Din lumina Lui lumină
Pentru veci cu toți să fim
În cântarea Lui Divină
Pe Isus -l proslăvim

poezie de (12 aprilie 2018, Cluj)
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Apocalipsa

S-au rupt norii deasupra noastră
Și plouă ca în ziua de soroc,
Unde este Noe cu a lui Arcă,
-l întrebăm, are-n plus un loc?

Se mișcă pământul la vale
Și ne acoperă de vii,
Plângem de durere, este jale,
Și-i înjurăm pe cei din primării.

Mai căutăm o vină-n altă parte,
Orice, dar nu ne vedem pe noi,
Suntem mulți, proști, fără de carte,
Înțoliți pe-afară, pe dinăuntru goi.

Ne mai facem crucea la culcare,
Tatăl Nostru, mai știm a-l spune?
Căutăm greșeli la întâmplare,
Dar nu avem timp de rugăciune.

Ne-a transformat progresul în hiene
Nu ne gândim la ce am fost,
De nimic, de nimeni nu ne temem
Și pășim prin viața fără rost.

Aruncăm cam totul peste bord
Ca cineva, prea sătul de toate,
În urma noastră lăsăm doar prăpăd
Suntem otravă și mirosim a moarte.

vină apocalipsa asta odată
Recurs eu fac la ce trăim,
Prea vinovați, dar vina alți o poartă,
Suntem orice, nu ce-ar trebui sa fim.

poezie de (26 noiembrie 2016, Rîpa, Motru)
Adăugat de dory58Semnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Am învățat

Am învățat că lacrimile te înalță
După ce seacă ochii de oftat
Că-n moartea inimii există viață
Și poți urca deși-ai îngenuncheat.

Am învățat că, în răceala lumii,
Există raze care stau ascunse
Și că-n revolta pe care-o au unii
Se-ascund de fapt brațele lor plânse.

Am învățat că nici o ființă
Nu poate să răzbească spre lumină
De nu-și păstrează dramul de credință
Ca s-o aline când nimic n-alină.

Am învățat că, fiind sărman,
Un om se poate lesne-mbogăți
Și să-și sporească averea an de an
Dacă învață verbu' "a dărui".

Am învățat că, de prea multe ori,
Fidelitatea nu-i de om, căci el
Se simte sufocat, prins în strâmtori,
Ci-i mai degrabă-n suflet de cățel.

Am învățat plâng, râd deopotrivă
S-o fac iubind căci mai presus de toate
Iubirea este viață, nu alternativă,
Iar lipsa ei nu-nseamnă decât moarte.

poezie de
Adăugat de Alina TanasăSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

distincțieAceastă poezie a fost selectată Poezia zilei pe 22 decembrie 2018.
Distribuie
comentariiA fost scris un comentariu până acum.
Spune-ți părerea!

Despărțire

Ne-ar trebui o mie de ani reclădim
Ce-am sfărâmat aseară cu despărțirea noastră
Și nici atunci nu-i sigur c-am mai putea să fim
Eu creanga ta de aur, tu frunza mea albastră.

O umbră o să stee mereu între noi doi
(Noi care-am fost pe vremuri lipiți ca două palme
Pe pieptul unei moarte) și veșnic între noi
Vor crește neguri numai în aparență calme.

Cuvântul de-altădată nu-l vom mai folosi,
Tăcerea fără seamăn de-atunci n-o vom mai tace.
Vom sta mereu ca zeii deasupra și vom fi
Cu mâinile pe scuturi severi și plini de pace.

Triști, vom cunoaște ceasul nu după dezmierdări
Ci întrebând în stânga și-n dreapta trecătorii,
Mai morți ca morții, singuri și fără remușcări,
Ne vom ciocni în cosmos doar uneori ca norii.

Săruturile noastre cu flăcările lor
N-o să mai incendieze pădurile albastre
Iar sufletele noastre, zburând încetișor,
N-o să se mai înalțe căzând mereu spre astre.

Ca niște ghimpi vom scoate treptat din amândoi
Aducerile-aminte și vom privi la chipul
Iubirii care cade șovăitor în noi
Cum dintr-un țărm de stâncă-ntr-un golf adânc nisipul.

Dar liniștea de-atuncea n-o vom mai regăsi,
Și singuri vom petrece cele din urmă clipe
În timp ce pescărușul iubirii va muri
Bătând încă o dată din largile-i aripe...

poezie celebră de
Adăugat de Simona EnacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
cumpărăturiCartea "111 cele mai frumoase poezii" de Radu Stanca este disponibilă pentru comandă online la 34.99 lei.
Nicolae Mătcaș

Puterea ce-i? Ce-i setea ei opacă?

Anteu jurase tatălui, la moarte,
Un templu -i înalțe doar din țeste.
Cosea drumeții după plan și peste.
Heracle-i dete,-n fine,-aceeași soarte.

Călăul Stalin. Țara în arest e
Și floarea ei — distrusă ca la carte.
Dar când -i facă soarta și lui parte,
Îl arse cum arzi visele funeste.

Puterea ce-i? Ce-i setea ei opacă?
Firește curge timpul: noapte, zi.
Izvorul vieții, limpede, nu seacă.

Ci-n dorne tulburi este bine-a ști
Că, cine scoate sabia din teacă,
La fel și el, de lance va pieri.

sonet de din De-a alba-neagra (2006)
Adăugat de Maria HadârcăSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Transfigurare

Pe aripi străvezii de zbor
Spre-nalt tu te ridici ușor
Mai sus, mai sus s-atingi un nor
Iar de banal să nu simți dor.

Arunci privirea-ncet în jos
Și vezi tot ce-ai lăsat în urmă,
Iar peste-o mare de-amintiri
Se-așterne acum un strat de brumă.

În zborul tău înalt spre cer
Pe ochi îti cade-un văl de ceață,
Iar amintirile îți pier
Lăsându-ți trupul fără viață.

Dar uite ai zburat prea sus,
Mai sus de-atât nu se mai poate
Oare acuma n-ai ajuns
Mult prea aproape chiar de moarte?

E mult prea greu rămâi sus,
Când viața-ntreagă ți-e departe
Te afli între poli opuși
Pășești spre viață sau spre moarte?

poezie de (aprilie 2009)
Adăugat de Teodora TodeaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiA fost scris un comentariu până acum.
Spune-ți părerea!

Martoră la nunta de basm

(lui Ninel și Mihaelei)

particip la povestea unei mari iubiri
Mihai și Nicoleta și-au unit destinul
deschizând perspective la noi împliniri
sub îmbrățișarea soarelui, divinul.

inimile s-au unit într-un singur puls
săruturi suave emoționează universul
orice urmă de tristețe frenetic au smuls
vor ști întotdeauna -i afle reversul.

am participat la o nuntă de basm
cântecul și dansul au creat atmosferă
sufletul lor descarcă zâmbete, romantism
iubirea lor la nuntași se transferă.

îi așteaptă viitorul plin de concretism
căci iubirea este ca o bogăție auriferă.

sonet de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info
Cineva are nevoie de răspunsul tău: Când are dreptul poliția să te ducă la secție? Fii primul care răspunde!

Fani pe Facebook

 
Poți promova cultura română în lume: Intră pe www.intercogito.ro și distribuie o cugetare românească într-o altă limbă!