Adaugă un citat | Citate la întâmplare | Votează! | Votate recent | Adăugate recent | Comentarii recente | Top general

Aștept și azi

Te-am așteptat cu focul din priviri
aprins mereu ca-n nopțile de veghe,
cu inima-mbrăcată-n trandafiri
cu spini, în loc de mătăsoasă zeghe.

Sângele ce picura din răni
croia spre tine înroșită cale
ce-ar fi umplut nesățioase căni,
să bem în cinstea întâlnirii tale.

Și așteptam îndepărtata clipă,
topindu-mă din ce în ce în mine,
ca un vulcan, ce flacăra își ține
să nu răneasc-a timpului aripă.

Dar așteptările fiind în van,
încerc să uit promisiunea mută,
Beau singur toată cupa ne-ncepută
în care-ncape, poate, un ocean.

Și liniștit, primesc din nou scânteia
ce-mi luminează calea de urmat
în care nu-i stăpână doar femeia,
și-aștept și azi, ca-n clipa ce-a zburat.

poezie de din Zborul. Vis și destin
Adăugat de Simona EnacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Citate similare

Marilena Tiugan

Modus vivendi

O clipă este o aripă,
ea nu poate da sufletului
liniștea cerului.
*
Îți trebuie o viață plină,
din clipă
culegi lumină.
*
Cu certitudine,
clipa îți poate da strălucire,
dar nu mântuire.
*
Din clipă culegi deseori spini,
iar anii petrecuți îți sunt străini.
*
Doar în clepsidră vedem
clipa prezentă,
manifestă atât de puțin,
lunecând spre începuturi
în izvorul divin.
*
Nu uita aduni clipele,
bunele,
doar în ele stau ascunse
tainele.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Toate pânzele...

Te-am așteptat în colț, la florărie, te-am așteptat pe gard, la cimitir, te-am așteptat cu teamă, cu furie, cu zâmbete și-un fir de trandafir.
Te-am așteptat la prânz, la ceai, la cină, te-am așteptat la mall, la mic dejun, te-am așteptat o zi, un an-lumină, te-am așteptat de Paște, de Crăciun.
Te-am așteptat în gară la Sinaia, te-am așteptat la Pontul Euxin, te-am așteptat, cu toată hărmălaia, în liniște, la un pahar de vin.
Te-am așteptat pe muntele Găina, la Sighișoara și în Retezat, te-am așteptat când înverzea pădurea, când crengile de frunze au uitat.
Te-am așteptat prin peșteri și prin vreme, te-am așteptat la țărm de îndoieli, te-am așteptat cu toamna-n crizanteme, te-am așteptat cu iarna-n fulguieli.
Te-am așteptat din vară-n primăvară, din vârf de nas până la orizont, te-am așteptat ca raftul din cămară, ca indecisul, prețul cu discont.
Te-am așteptat cu toată așteptarea pe care-am fost setat o accept, dar ai ales să nu trăiești, speranță, și nu mai are sens te aștept.

poezie de (6 aprilie 2021)
Adăugat de Eduard LupascuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Dezleagă-mă!

dezleagă-mi așteptările de tine
și sufletul dezleagă-mi-l de tot!
dă-mi dreptul te uit precum îmi vine
și lasă-mă să-mi amintesc că pot.
dezleagă-mă și află despre mine
că-s tot mai singură de tine, de-amândoi,
nu-mi mai este de ajuns speranța
cu care-adulmec drumul dintre noi.
dezleagă- acum și nu mă ține
în haosul din mine să nu curg.
e vreme lungă de când cad bezmetic
din mine-n tine, fără te-ajung
și-am obosit - îmi curge carnea-n visuri
zvârlite peste treceri de cuvânt.
eu nu-mi mai sunt - îți sunt aripă ție,
da-n mine mă târăsc pe sub pământ.
mi-e dor beau din apele uitării -
dezleagă-, te rog - nu mă mai ține!
în colivia așteptării tale,
s-au vestejit luminile din mine...

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Ferice clipa

Ferice clipa unică din viață,
Și loc, și timp când ochii-ți m-au ucis,
Ori barem m-au zvârlit într-un abis,
Și-acolo m-am făcut un sloi de gheață.

Ci drept e că trupeasca trăsătură
O am mereu, dar sufletu-mi fugit
Trăiește-n tine ca-n sălaș iubit,
Și m-a lăsat azi singur în natură.

Când galeș uneori întorci spre mine
Focoșii ochi, simt cum îmi curge-n vine
Un râu de flăcări ce-mi dă viață iar,

Și moaie frigul care-n sânge-l port;
Dar ușurarea-i slabă și-n zadar,
Căci fără suflet eu rămân tot mort.

sonet de , traducere de Nicu Porsenna
Adăugat de Simona EnacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Mihai Leonte

DORINTE NEDESCRISE

Cu trandafiri și nu cu săbii
Apropie-te în primăvară,
Călăuzitoare de corăbii
Îndepărtata stea polară.

Ale tale raze, fie-mi călăuze!
Arătându-mi blânde, cine sunt,
Sărutul cald -l simt pe buze
Timpul plutească pe pământ.

Revarsă-ți peste mine privirea
Ochilor ce mă cuceresc!
Nesfârșită -ți fie iubirea,
Iar eu la infinit te iubesc!

Nu pot spun ceea ce simt
Pierdut în cruda-mi neputință,
Încerc în versuri să-mi ascund
Durerea din a mea ființă.

Trupul tău, vulcan nestins
Cu sângele lavă fierbinte,
Care-n mine au aprins
Dorințe nedescrise-n cuvinte.

Iunie 1967

poezie de
Adăugat de Mihai LeonteSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Ars doloris

Îmi trebuie o noua suferinta
Ca sa ma pot deprinde cu uitarea,
Caci în furtuna numai o furtuna
Astîmpara, pe stînci, descatusarea.

Îmi trebuie-o durere fara seaman,
Durerea veche sa mi-o pot înfrînge,
Caci numai cînd voi plînge în tacere
Pentru tacerea ta nu voi mai plînge.

De ce te miri? E loc destul în mine
Pentru-un vulcan ce-asteapta sa erupa,
E loc destul în mine pentru vinul
Turnat, la zile mari, din cupa-n cupa.

Sînt mai încapator decît o rana,
Mai vast decît o pestera din ere
Si poate ca e loc destul în mine
Si pentru tine si pentru tacere.

Doar pentru mine nu e loc în mine,
Eu singur nu-mi gasesc în mine locul,
De-aceea vreau o noua suferinta
Din care focul meu sa-si soarba focul,

De-aceea vreau o noua înclestare
Pe care harfa mea s-o strînga-n coarde.
Caci numai cînd voi arde-n mii de ruguri,
Pe rugul meu aprins nu voi mai arde.

poezie celebră de
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
cumpărăturiCartea "111 cele mai frumoase poezii" de Radu Stanca este disponibilă pentru comandă online la 34.99 lei.

Ars doloris

Îmi trebuie o noua suferinta
Ca sa ma pot deprinde cu uitarea,
Caci în furtuna numai o furtuna
Astîmpara, pe stînci, descatusarea.

Îmi trebuie-o durere fara seaman,
Durerea veche sa mi-o pot înfrînge,
Caci numai cînd voi plînge în tacere
Pentru tacerea ta nu voi mai plînge.

De ce te miri? E loc destul în mine
Pentru-un vulcan ce-asteapta sa erupa,
E loc destul în mine pentru vinul
Turnat, la zile mari, din cupa-n cupa.

Sînt mai încapator decît o rana,
Mai vast decît o pestera din ere
Si poate ca e loc destul în mine
Si pentru tine si pentru tacere.

Doar pentru mine nu e loc în mine,
Eu singur nu-mi gasesc în mine locul,
De-aceea vreau o noua suferinta
Din care focul meu sa-si soarba focul,

De-aceea vreau o noua înclestare
Pe care harfa mea s-o strînga-n coarde.
Caci numai cînd voi arde-n mii de ruguri,
Pe rugul meu aprins nu voi mai arde.

poezie celebră de
Adăugat de jusțancaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Seara, în gând

O, cât de mult te-am așteptat
Să vii din nou, în pas treptat
Și să-mi aduci un tremurat,
Tu, vreme de-înnoptat.

Te-am așteptat ca stând pe spini
Cu dragoste ca să-mi alini
Durerea care, prin suspini,
O port printre străini.

Căci merg cu drag în amintire
Și port acolo,-n amorțire,
O datorie cu simțire
Îndeplinită din iubire

Ce-i numai pentru tine!
Doar ăsta-i gândul ce mă ține
Încă o zi lucid pe mine.
Și totul pentru tine.

Și dimineața -nfior
De câtă noapte-ntunecată
Am trăit iar și am trecut
De perioada încercată.

Cum faci din noapte, zi și iar
Din zi noapte se face,
Ce farmece sunt 'colo-n cer
Și câtă viață zace?

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Ninge ca-n povești, seara se coboară

tribute to Cristian Pațurcă

Veneam de la Unirii, într-o zi specială,
Mergeam eu și Pațurcă,"La aniversară"
Frigul și norii căzuseră la învoială,
Ninge ca-n povești, seara se coboară.

La Universitate ajungem, e puhoi de lume,
Punem flori la Troiță, ei ne înconjoară
Oamenii sunt triști, nu e loc de glume,
Ninge ca-n povești, seara se coboară.

Azi e 21 decembrie, s-a împlinit un an,
Nu ne vine a crede cum timpul zboară
Totul e-un infinit alb, ca într-un roman,
Ninge ca-n povești, seara se coboară.

De la revoluție a trecut un an de libertate,
Un an de când oamenii au învățat moară,
Pentru democrații și minciuni sfruntate
Ninge ca-n povești, seara se coboară.

Brusc trezesc din somn, Cristi a murit,
Imediat dau fuga la geam și mă uit afară
În spatele blocului totul pare liniștit,
Ninge ca-n povești, seara se coboară.

Merg jos la florărie, frumoși trandafiri,
Cumpăr, dar sufletul începe să mă doară
Mă urc în mașină, gonesc spre cimitir,
Ninge ca-n povești, seara se coboară.

Mă opresc la mormânt unde Cristi zace,
Sărut fotografia și îi spun "Odihnă ușoară"
Iar bunul Dumnezeu îți ofere pace,
Ninge ca-n povești, seara se coboară.

poezie de (august 2021)
Adăugat de Alex DospianSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiA fost scris un comentariu până acum.
Spune-ți părerea!
în alte limbiTextul original este scris în limba română.

Locul cu tine

Ma intorceam.
Spre locul cel uitat,
parca tu reveneai...
dintre umbre,
firav,
gandul meu se-afundase-n trecut...
l-am lasat
sa mi te umble iar
printre tample...
pare-se... ca erai...
ori te-am stiut...
si ne pierdusem
iar in nopti de veghe,
auzul mi-l plecasem...
spre trecut...
simteam cum ma chemai
sa-ti fiu din nou pereche...
si iar purtat-a-m-am atunci
spre locul re-stiut numai de mine,
te-am rechemat aici,
mereu uitat
si-n sufletu-mi s-a-nchis
preaplin mormant
si iar mi te-am pierdut
ca-n si-alte dati
prin lume...
dara de-acum
oi sti und' te gasesc
si nu te-oi duce,
poate niciodata...
in locu'n care-mi pururi tu traiesti
o'ncolti'n vremi
o lacrima-mpacata...

poezie de
Adăugat de Alesia MoroianuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Elena Bulancea

Ca-n zbor a mai trecut un an,
Purtat de-a timpului aripă,
Dar anul n-a trecut în van,
Dac-ai zâmbit măcar o clipă...

catren de (31 decembrie 2018)
Adăugat de Elena BulanceaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Lelia Mossora

Fluture de noapte

Sunt un fluture de noapte
care își arde mereu aripile de cântec…
Sunt femeia
care aduce întrebări eterne în suflete…
Sunt eu...
cea care ucide apusul
cu umbre de vis...
Sunt mâna care mângâie
si gândul care sărută...
Sunt adierea vântului prin părul tău...
Sunt liniștea care se cerne deasupra luminii...
Atinge-mi fața afli
cum se aprind în mine felinarele sângelui!
Atinge-mi căldura
poți topi vorbele la flacăra
trupului meu!
Se cutremură amurgul în brațele mele
când te mângâi...
Calea Lactee își pierde urma în mine...
Eu sunt cea care te cheamă la festinul iubirii...
Eu sunt cea care întinde mâna spre tine
ca spre o oază de fericire...
Dă-mi cupa gurii tale să mă îmbăt cu abisul tău!
Dă-mi palmele le adun
intr-o lacrimă de ploaie
care să spele toate nopțile plânse odată!

Modelează lutul meu
poți face din el
chipul adevărat al omului din mine!

Scrijelește cu buzele tale urme de dor
atât de dureros încât
să nu-mi mai treacă nicicând!
Și nu te mai întreba ce se intamplă!
Suntem doar noi doi,
atât de puri
că albul e prea puțin alb
și cerul prea puțin înalt
ca să poată ajunge până la el
ceea ce simțim:

infinitul fiecăruia dintre noi...

poezie de (6 martie 2004)
Adăugat de Lelia MossoraSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiAu fost scrise 2 comentarii până acum.
Participă la discuție!

31 Decembrie

Ca-n zbor a mai trecut un an,
Purtat de-a timpului aripă,
Dar anul n-a trecut în van,
Dac-ai zâmbit măcar o clipă

epigramă de din arhiva personală a lui Gheorghe Culicovschi (8 ianuarie 2006)
Adăugat de Gheorghe CulicovschiSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Calea vieții

Să faci din viață, poezie
Și dintr-o poezie, viață
Nu-i nici ușor, dar nu-i nici greu
Ca-n viață, totul se învață...
Mai greu e când apuci pe o cale
Și dai mereu tot de răscruci
Te uiți în față, te uiți în spate,
Și nu știi pe ce drum s-apuci.
Noroc cu Bunul Dumnezeu
Care cu grijă ne veghează
Ne ocrotește și ne ajută,
Și calea EL ne luminează.
Și-n totdeauna ne îndeamnă
S-avem încredere în noi,
Și să pășim pe drumul vieții
TOT ÎNAINTE, nu ÎNAPOI.

poezie de (4 ianuarie 2011)
Adăugat de Mariana SimionescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Mereu vor înflori toți trandafirii

În ziua când te-am revăzut
Au înflorit toți trandafirii.
Te-am așteptat atât de mult
Să reaprinzi focul iubirii.

Noapte de noapte te-am visat
Cum alergai vii la mine.
Acum e vis adevărat.
De-acuma trăiesc o minune.

Mă bucur că ai revenit,
C-au înflorit iar trandafirii,
Că visul meu s-a împlinit,
Din nou gust fructul fericirii.

Ai suflet alb, imaculat.
Ca trandafirul ce-ți ofer.
La fel ca el de parfumat
Este sărutul ce îți cer.

De-acuma,
Vom da uitări momentul despărțirii.
Vom retrăi din plin clipele iubirii.
Mereu vom sorbi din cupa fericirii,
Mereu vor înflori toți trandafirii.

poezie de (22 mai 2013)
Adăugat de Dumitru DelcăSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.
Daniel Vișan-Dimitriu

Clipa de gând

Călătorești prin gândul meu
Mereu, mereu...
Și te-aș opri să-mi stai o clipă
Să faci din ochii tăi risipă
De-al scânteierilor sărut
Să-mi amintești, din trup tăcut,
Plăcerea vechilor povești,
Să-mi spui, din nou, că iubești,
Că iarna, iată, a trecut
Și încă-mi ești.

O clipă doar?
Dar ea trecu
Lăsând în mine urma rece
A glasului ce spune "Nu!"
Pe drumul iernii care trece
Și-n sufletul îngândurat
De tot ce-a fost,
De ce-ai fost tu,
De tot ce-n urmă ai lăsat
Când ai plecat.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Costel Zăgan

Înaripatu-m-ai Doamne

Moartea știe pe de rost
Doamne chiar din prima clipă
cel ce va fi-l înseamnă pe cel ce-a fost
c-un cotor teribil de aripă

Doamne chiar din prima clipă
învăț alfabetul disperării
steaua-mi arde parcă-n pipă
ca-n vulcanul spart al zării

Învăț alfabetul disperării
cel ce va fi ajunge la cel ce-a fost
ca Arca lui Noe în brațele mării
moartea știe pe de rost

Doamne chiar din prima clipă
viața e una iar moartea cealaltă aripă

poezie de din Cezeisme II (septembrie 2008)
Adăugat de Costel ZăganSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.
Georgeta Radu

Lumină în amurg

Amurgul începutului de an deschide căi spre răsărit de lume,
Surâde stins și-neacă întristări în valul mării ce nu are-un nume.
Îmbrățișează umeri de răbdări, îi învelește cu dantele ninse,
Închide-n noapte șoapte de trădări, iar șoaptele orbecăiesc, învinse.

Amurgul începutului de an își acordează harpa milenară,
Răscumpărând îngeri căzuți în van, cu o romanță dulce, selenară.
Semnează garanție pentru ei și Raiul, primitor, poarta-și deschide,
Iar îngerii, treziți din somnul greu, își scriu păcatele pe panachide.

Amurgul începutului de an își conturează ochii cu-ntuneric,
Cu stele căzătoare luminând visele toate, în decor homeric.
Spre clipa răsăritului, grăbind, și-ndreaptă pașii, obosit de veghe,
Predă ștafeta, apoi, liniștit, din marginea răbdării-și face zeghe.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Am avut un vis

uit și fereastra nu mai e înghețată,
Dar totuși strada e întunecată,
Florile de la geam înfloresc
Și caut chipul tău -l găsesc.

Lungă e calea spre tine,
Mă chinui de mult și nu mai ține,
Dorul meu și chiar visul meu,
Îl voi tine lângă mine mereu.

Cu blândețe și multă dulceață
Ți-am vorbit mult despre viață
Și-aș vrea s-aud din gură ta
Ceva frumos ce-aș putea asculta.

Mi-e dor de ale tale șoapte,
Să te chem din nou în noapte,
Să strig c-am avut un vis
Că dușmanul a fost prins.

poezie de (6 februarie 2019)
Adăugat de Eugenia CalanceaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Mariana Daniela Bidascu

* * *

Simt că ne-am închis unul într-altul
pentru totdeauna
În zidurile unei iubiri
Cum nu va mai fi alta...
M-arunci în gol, apoi, în clipa ce urmează, prinzi
ascunzându-mă în tine...
De vrei, slobozește-mă din mrejele orbitoare
ale luminii tale, dragul meu...
și nu mă slobozi...
te rog, nu mă slobozi...
M-aș pierde din nou în întuneric...
Amestecă-mi țărâna cu tine...
frământă-mă cu palme de dor...
și apoi îmbracă-mă cu Cerul...
Cu Cerul tău...
Alintă-mi plânsul cu cântece tăcute
și-apoi lasă- pe mine, odihnă tâmplelor -ți fiu...
Spală-mă cu lacrimile tale...
și-apoi gustă din căușul palmelor mele...
apa vie cu care te-am așteptat mereu...
Scrie-te în mine cu literele veșniciei...
leagă-mă de zidurile cuvintelor
Și-apoi
slobozește-...
și nu mă slobozi...

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info

Fani pe Facebook