Adaugă un citat | Citate la întâmplare | Votează! | Votate recent | Adăugate recent | Comentarii recente | Top general

Același cânt

Doar tu ai mai rămas, bisericuță,
în crângul plin de apă și noroi.
Doar umbra ta se profilează, sfântă,
printre tulpinile arborilor goi.

Din când în când un corb mai trece-n zbor
Deasupra lacului tăcut și înverzit
Și arborii se plâng căci frunza lor,
Ce o așteaptă, încă n-a sosit.

Și nici un om nu întâlnesc în cale
Iar vântul printre crengi pare că-mi spune:
"Ai fost și vei rămâne veșnic singur!",
Atât de-nstrăinat mă simt pe lume.

O vrabie își ciripește gândul,
pe care și-l unește cu al meu:
"Hei, vezi că nu ești singur în tot crângul!",
îmi strigă broaștele din heleșteu.

Atunci, mă-nvăluie-o lumină nouă,
Simt inima cuprinsă de avânt
și strig: "Veniți prieteni! Mie, vouă
Ne este dat s-avem același cânt!"

poezie de din Zborul. Vis și destin (26 aprilie 1942)
Adăugat de Simona EnacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Citate similare

Trăire

Ce nostalgii-mi provoci, de nu ai spune,
nici n-am apucat să te trăiesc.
Și parcă de o viață te iubesc,
Și parcă m-ai lăsat singur pe lume...

Așa mă simt — și-mi pare chiar firesc.
În suflet, umbra ta, mi-a lăsat urme,
Iar inima refuză să-și asume
Al ei avânt naiv — copilăresc.

Ceva în mine, încă te mai speră.
Încă îți simt dorința de a-mi fi...
Și nici dorința mea nu-i efemeră,

Căci te visez în fiecare zi
Cu ochii larg deschiși. Ce atmosferă
Mi-aduci în suflet! — Nu m-aș mai trezi...

sonet de din Vă las pe voi să fiți poeți
Adăugat de Evelin AndreiSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Mihaela Banu

Atât de singur

simt atât de singur și de uitat de lume,
În mica mea odaie ce-aduce-a închisoare.
De pe pereți m-apasă tablouri sfidătoare,
De la strămoșii noștri, ce mi-au purtat cel nume.

Iar sufletu-mi se strânge, când ploaia bate-n geamuri,
M-afund într-un fotoliu, m-apasă gânduri negre,
Aducerile-aminte ce mi-au rămas integre,
Îmi bântuie prin mintea mea trează, ca vii flamuri.

Îmi cercetez statura în luciul din oglindă.
Mă uit cu nepăsare la fratele meu geamăn,
La fruntea lui brăzdată, privirea fără seamăn,
La umbra ce îmi ține de urât, până-n tindă.

simt atât de singur, atât de gol mi-e pieptul.
Povara grea din anii-mi mai rău încovoaie.
Un gând hain îmi spune, prin picurii de ploaie,
Că poate-n vârsta-a treia, nu am călcat cu dreptul.

simt atât de singur, ca un străin în noapte,
Pe drumuri neumblate, pe steiul 'nalt de munte,
Pe pietrele din râuri, pe șubreda lor punte.
Din vorba-mi răspicată, rămas-au numai șoapte.

poezie de din In volumul Eu râul tău, tu matca mea (2015)
Adăugat de Mihaela BanuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Dorina Omota

Iubiri pierdute în noroi...

Prin cețuri albe de tăcere,
Vin amintirile-n șuvoi,
Și sufletul din nou îmi cere,
Iubiri pierdute în noroi.

Plutește-n aer primăvara,
Și ninge iar cu flori de tei,
Dar gândul meu e tot la vara,
Cu sărutări printre alei.

Și simt în suflet grea durere,
Când dintr-o poză ochii tăi,
Mă scaldă într-o mângâiere,
Deși acum îmi sunt călăi.

Și nici măcar nu pot a-ți spune,
Ce dor e în inima mea,
Sau despre jalea ce-mi răpune,
Speranțele și dragostea.

Când soarele plin de căldură,
Adună-n mine umbra ta,
Apar din nou ghețari de ură
Și-n cale nu le poate sta.

Dar ochii mei nu vor să creadă
Și se întorc mereu spre ieri,
Chiar dacă văd numai o stradă,
Pe care scrie " Nicăieri "

poezie de din Iubiți și nu lăsați să moară clipa
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Dorina Omota

Iubiri pierdute în noroi

Prin cețuri albe de tăcere
Vin amintirile-n șuvoi,
Și sufletul din nou îmi cere,
Iubiri pierdute în noroi.

Plutește-n aer primăvara,
Și ninge iar cu flori de tei,
Dar gândul meu e tot la vara,
Cu sărutări printre alei.

Și simt în suflet grea durere,
Când dintr-o poză ochii tăi,
Mă scaldă într-o mângâiere,
Deși acum îmi sunt călăi.

Și nici măcar nu pot a-ți spune,
Ce dor e în inima mea,
Sau despre jalea ce-mi răpune,
Speranțele și dragostea.

Când soarele plin de căldură,
Adună-n mine umbra ta,
Apar din nou ghețari de ură
Și-n cale nu le poate sta.

Dar ochii mei nu vor să creadă
Și se întorc mereu spre ieri
Chiar dacă văd numai o stradă
Pe care scrie " Nicăieri "

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Nicolae Matei

Crângul părăginit

În crângul părăginit
Pică frunza spulberată,
Vântu-n taină mi-a stârnit
Amintirea de-altădată.

Stejarul îmbătrânit,
Mândru, falnic se arată,
În crângul părăginit
Pică frunza spulberată.

Luna-n pâcla-ntunecată
Multe gânduri a urzit,
Chiar de pare dezolată
Drumul nu și-a rătăcit
În crângul părăginit.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Bram Stoker

Nouă, nobililor din Transilvania, nu ne place ideea rămășițele noastre s-ar putea amesteca cu cele ale plebei. La vârsta mea, nu mai caut nici plăcerile, nici bucuriile vieții, nici strălucirea voluptoasă a soarelui sau licărul tremurului de ape care îi fascinează pe tineri. Nu mai sunt tânăr și inima mea, după ani mulți de plâns morții, nu mai este înclinată către veselie. În plus, și zidurile castelului meu s-au prăbușit; e năpădit de umbre, iar vântul suflă rece prin ferestre și printre creneluri. Îmi plac întunecimea și umbra, de cele mai multe ori prefer să stau singur cu gândurile mele atunci când nu sunt obligat să ies în lume.

citat celebru din romanul Dracula de (1897), traducere de Dan Costinaș
Adăugat de Dan CostinașSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba engleză. Dacă îl găsești, îl poți adăuga la Citatepedia.com. Dacă există deja, ne poți semnala pagina, ca să creăm legătura.
cumpărăturiCartea "Dracula Hardcover" de Bram Stoker este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la -53.99- 33.99 lei.
Cornelia Georgescu

Dor de mamă

Trec anii-n zbor
Și timpul în neștire trece
Însă numai un singur dor
Cu viața timpul și-l petrece.
Mi-e dor de tine, mamă dragă,
Mi-e tare dor; Ce mult mi-e dor!
Aș vrea să știe o lume-ntreagă,
Că fără tine pot să mor!
Dar viața merge înainte,
Iar timpul zboară fără habar
Și de ți-ai pierdut dragul părinte
Inima-ți plânge în zadar.
Căci nimeni înapoi n-aduce
O ființă a cărei vieți s-a stins;
Degeaba sufletul îmi plânge,
Pierdută ai fost, oricât am plâns.
De atunci mult timp a mai trecut
Și a fost mai mult un timp pierdut.
De atunci lacrimile s-au uscat,
Dar dorul tot n-a încetat.
Căci toată viața dor îmi va fi,
Cât pe Pământ eu voi trăi.
Mereu eu numai tristă sunt,
Dar oamenii-s nepăsători;
De toți ar fi nemuritori,
Ce-ar mai fi viața pe Pământ?!
Dar tu te-ai dus înaintea lor
Și m-ai lăsat c-un singur dor.
Și acuma orice veselie
E ca și cum n-ar exista;
Nimic nu-mi mai place mie,
Decât doar amintirea ta...
În mintea mea tu ești tot vie
Și vei trăi o veșnicie!
Aceasta-i unica bucurie
Ce poate să-mi mai placă mie.
Mi se întâmplă foarte rar
Un zâmbet șters să mai schițez,
Mi se întâmplă mie, dar,
Mai mult nu pot să-mi imaginez.
Nici nu pot să râd voios,
Nu am puterea să o fac,
Din când în când zâmbesc frumos,
Însă numai când mă prefac.
De nimeni nu sunt înțeleasă,
Poate le par prea voioasă;
Ei nu știu ce-n suflet se ascunde,
Căci nimeni în suflet nu pătrunde...
Doar tu adânc mi l-ai străpuns
Și-n inima mea ai pătruns.
Eu nu sunt singura din lume
Ce a pierdut pe cineva
Și nu-i de ajuns un singur nume
Izvorul vieții a-l seca.
Mai sunt mulți care-mi sunt aproape
Și unii chiar înțeleg,
Dar numai tu ai fost tot ce se poate
Chema mai bun, mai înțelept.
De lângă mine ai plecat
Dar, mamă, eu nu te-am uitat!
Eu gândesc mereu la tine,
Tu ești mereu doar lângă mine...

poezie de din Tăcere... (2006)
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiAu fost scrise 6 comentarii până acum.
Participă la discuție!

Ce folos că încă mai trăiesc

Ce folos că încă mai trăiesc
Dacă-n mine e numai durere,
Stau mereu și-astept acea zi
Când îmi vei șopti la revedere.

Mintea mi-e mereu în așteptare,
Totu-n jur îmi fulgeră și plouă,
Parcă simt că acuș mă vei lovi
Și-mi vei rupe inima în două.

Parcă văd cum vei privi la mine
Și-mi vei frânge sufletul zâmbind,
Iar când vei pleca pe urmă acasă
Te vei îneca de dor plângând.

Voi rămâne singur iar pe lume,
Știu precis c-o părăsești,
Nu te vei gândi nici o secundă,
Chiar dacă în suflet iubești.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Cornelia Georgescu

Și totuși, eu sunt, exist. Încă, acum, aici. Nu știu unde, cum, de ce. Nici nu mă interesează. În jur sunt mulți alții aidoma mie sau diferiți. Nu-i simt, nu-i văd, nu-i aud. Sau poate doar așa mi se pare mie. Și mă simt în continuare trist, neînțeles, inutil și... Singur! Între toți ceilalți. Doar eu; unul, nu mai mulți. Singur...

în În căutarea omului (2005)
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Mariana Daniela Bidascu

* * *

Și te iubesc când taci, absent... iar glasul meu se scurge înfrigurat, cuminte, spre soare și se-agață de-o ultima rază ce-mi înfășoară timid inima... și se topește acolo într-un strigăt cald...
Cuvintele-mi se subțiază spre un capăt de lume... și se-ascund trist într-un luminiș rămas undeva în tinele din mine...
Chiar de-ai plecat...
cu sufletu-mi te simt în mii de locuri ce-mi aparțin doar mie.
Și te iubesc învolburat când taci...
arde un dor și parcă-ai fi departe...
dar ești atât de-n mine...
și totuși ca un miraj îmi ești ce în lumină piere,
ratăcindu-...
Tu auzi tăcând, din hăuri cum glasul meu te strigă, dar altceva mai mult decât un vis ce-aș mai putea cere?!
Mai lasă- c-o șoaptă șoptit să-ți curg precum lumina lină... prin tăcerea-ți atât de clară...
Iubescu-te când taci...

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Corneliu Neagu

Pădurea seculară

Mai regăsesc și-acum pădurea seculară,
stejarii sunt la fel de falnici ca-n trecut,
rămân uimit privindu-i ca întâia oară,
când ne iubeam sub ei pe-o umbră de sărut.

Doar calea până-acolo-mi pare mai schimbată,
urcând din greu printre măceșii înfloriți,
întinși pe gard, mai încărcați ca niciodată,
când seara spre poiană ne-ndreptam grăbiți.

Privind printre stejari deodată mi se pare
prin zăvoi zăresc trecând pe cineva –
este doar umbra ta care-n văzduh dispare
lăsând doar amintiri confuze-n mintea mea.

Adie vântul printre crengi, ca altădată,
mi-arunc prin vreme ochii minții înapoi,
revăd în apa râului, curgând netulburată,
cum alergam sub razele de lună goi.

Către apus -ntind pe iarba mătăsoasă,
las gândurile să alerge-n voia lor,
și-adorm cu amintirea ta încă rămasă
pe necuprinsul karmei sfinte-a unui dor.

poezie de din Cunoașterea de sine
Adăugat de Corneliu NeaguSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Valer Popean

Gândurile nopții

nu aștepți durerea să te frângă
Când clipele se duc în drumul lor,
Doar amintirile ar trebui să plângă
Pe-aleile-mbrăcate-n tainic dor,

Și printre felinare-ascunse-n noapte
Pășind prin frunzele ce pietruiesc
Aleile crescute dintre șoapte
Rămase-n nopțile care sosesc,

Dar uneori uitate printre clipe
Durerile își plâng trecutul lor
Și peste timpuri lumii vor să țipe
Doar, doar vor trece-n viață mai ușor,

Când așteptările vor să te frângă
Rămas prin clipele născute-n dor
Să lași doar amintirile să plângă
Și frunzele să te-nsoțească-n zbor.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Mihai Marica

Te...!

Nici nu știu ce!
Cum mai ești!
Pe unde... ești!

Mai trăiești?
Ce întrebare!
Mai ai o clipă...
Să-mi vorbești?

Unde ești?
În ce povești?
Tot ratăcești!
În care vieți?

Mi-aluneci
Printre clipe!
Eu printre...
Vremuri!

Îmi tremuri,
Printre rânduri!
Îmi bați în gânduri,
Începuturi!

Tu ști?
Unde-am rămas!
Când te-asteptam,
Doar printre lacrimi!

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
George Bacovia

Rar

Singur, singur, singur,
Într-un han, departe
Doarme și hangiul,
Străzile-s deșarte,
Singur, singur, singur…

Plouă, plouă, plouă,
Vreme de beție
Și s-asculți pustiul,
Ce melancolie!
Plouă, plouă, plouă…

Nimeni, nimeni, nimeni,
Cu atât mai bine
Și de-atâta vreme
Nu știe de mine
Nimeni, nimeni, nimeni…

Tremur, tremur, tremur…
Orice ironie
rămâne vouă
Noaptea e târzie,
Tremur, tremur, tremur…

Veșnic, veșnic, veșnic,
Rătăciri de-acuma
N-or să mă mai cheme
Peste vise bruma,
Veșnic, veșnic, veșnic…

Singur, singur, singur,
Vreme de beție
I-auzi cum mai plouă,
Ce melancolie!
Singur, singur, singur…

poezie celebră de
Adăugat de AdelyddaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
cumpărăturiCartea "Alean. Lecturi scolare" de George Bacovia este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar -19.17- 10.99 lei.
Corina Mihaela Soare

Azi nu aud

Azi aud doar vuietul din mine
Și pasul schiopătat, eu azi îl simt
Nici soarelui nu-i simt caldura...
Doar asta simt, doar omul obosit.

Sunt zile lungi, departe de tot gândul
Prea liniștite din tot tumultul meu
Sunt zile când mi-e dor de tine
Aș vrea să fii cu mine-acum din nou.

Simt gustul dorului și-al tău,
Și iar, și iar gândesc la tine.
Știu, ne despart doar dimineți
Ce-au fost scaldate doar de nopți senine.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Mihai Leonte

Uimiri

Acum, după ce ne-am cunoscut
Pentru mine altă lume nu există,
Căci cu tine viața a reînceput
Și din nou nu mi se pare tristă.

Cerul nesfârșit nu are nori
Ziua e cu soare, noaptea e cu stele,
simt așa de bine iar în zori
Căci te am pe tine printre ele.

Văd în jurul meu doar flori
Sufletul mi-e plin de noi uimiri,
Inima-i cuprinsă de fiori
Scăldată-n miros de trandafiri.

poezie de (iunie 1966)
Adăugat de Mihai LeonteSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Ion Minulescu

Strofe pentru foc

Când Prometeu te-a smuls din mâna atotputernicului Zeu, îmbogățind cu-o jertfă nouă altaru-arhaicelor mituri, el n-a știut - drept răsplată - în urma lui, alt Prometeu îi va reduce sacrificiul la o... cutie de chibrituri...

Deși-ai rămas același veșnic, nu ești același niciodată și nici nu porți același nume când construiești sau când distrugi sau când - trăindu-ți moștenirea fatală și nenduplecată - presari în urma ta blesteme sau faci să ți se-nalțe rugi...

Nu ești același niciodată...
Nici când despici copacii-n două, nici când pătrunzi din casa-n casă, amenințându-ne avutul, și nici când - strânși în jurul vetrei - ne dai ades prilej și nouă să stăm de vorbă cu bunicii, cu morții scumpi și cu trecutul...

Și totuși tu ești deopotrivă și cobea noastră, și norocul. Și-oricare-ar fi voința Celui de Sus, te binecuvântăm, deși din darurile vechii mitologii tu singur - Focul - nu ne-ai fost dat de bunăvoie și-a trebuit să te furăm...

poezie celebră de din Strofe pentru toată lumea (1930)
Adăugat de Simona EnacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
cumpărăturiCartea "CD Coringent la limba romana" de Ion Minulescu este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar -45.00- 42.75 lei.

Atunci când două inimi unește Dumnezeu

Atunci când două inimi unește Dumnezeu
Nu e pentru o lună doar și o zi de primăvară
Este pentru toată viața... la bine și la rău
Să mergi în doi și atunci când vezi că-ți este greu
Când drumul urcă în sus...
Și atunci când el coboară...

Iubirea nu-i scânteia ce apare și se stinge
Ea-i taina veșniciei ce s-a transformat în vis
Este ecoul din Eden... ce-n farmec se răsfrânge
Și... rostogolind speranțe... inima îți atinge
De acel colțișor de rai...
Ce a fost în Paradis...

Ce poți să faci atunci când tu cu adevărat iubești
Când ești mințit și în jurul tău tot se destramă
Te vezi aprins de un foc când printre lacrimi o privești
Și ești gata pentru ea chiar zeci de ani ca să plătești
Pentru iubirea ta...
Atunci când dragostea te cheamă...

Pe calea vieții nu e întotdeauna soare
Mai cresc și spinii... nu e presărată doar cu flori
... Și simți amarul anilor de trudă și sudoare
Când dragostea-ți curată călcată e în picioare
Iar pe Rahela ta o vezi...
Plângând și tristă-n negrii nori...

Nu dispera, se vor sfârși furtunile de ieri
Va înflori grădina voastră-n flori de primăvară
Și din nou vor răsuna în viața ta cântări
Cu zâmbet de copii și multe binecuvântări
Și te vei bucura...
Ca-n zilele de odinioară...

Atunci când două inimi în Domnul se unesc
E un cântec calea lor scăldată în lumină
Când pe genunchi altare în dragoste zidesc
E un colț de rai atunci când după Cuvânt trăiesc
Împrăștiind mireasma...
Și părtășia familiei creștine...

poezie de
Adăugat de MicheleflowerbombSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

A sosit timpul...

a sosit timpul...
timpul meu, timpul tău, timpul soarelui.
e încă ziuă... de ce atât de repede?...

grăbesc
căci altul așteaptă în locul meu
să intre-n mulțime.
îl va chema la fel?... va avea același suflet,
același vis neatins, același plâns necurmat
îi va uda locul strâmt din mulțime?...

e apus de soare,
e apus de om
și nimeni n-a observat
ultimul meu zbor
în cădere

poezie de
Adăugat de Horațiu AurelianSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiAu fost scrise 4 comentarii până acum.
Participă la discuție!

Ar fi bine să uiți

- Ar fi bine s-o uiți! îi spuneam inimii,
uit-o, îți spun! Îi strigam furios,
așază lespezi înalte de liniște în urma ei,
uit-o!, suflând încet, dă zbor păpădiei străine...
- Ușor de zis! Mi-a răspuns – nicicând
n-a fost dat nimănui a uita
focul în care piere arzând.

- Uitați-o! le strig ochilor – pentru Dumnezeu,
alungați-o din lacrimă și din lumină,
uitați-o, vă spun!
- Eram niște cratere stinse, mi-au spus, lumina
nu mai găsea drumul spre noi.
Ca niște afumate răni de glonț,
spre lume aținteam
sticloase întrebări încremenite. Doar ea,
buzele ei, aburind ușor geamul subțire, uscat,
lumini reaprinse în ferestrele reci. Doar ea –
lumini fierbinți, în mijlocul cărora
tolănită, domnește.
Nu-ncerca, n-ai cum s-o alungi, orb vei rămâne –
alungă-ți ochii, lumina,
căci numai o dată cu noi
va pleca și ea de la tine.

- Uitați-o, uitați-o! le strig disperat mâinilor,
uitați-o, voi, ciudate vietăți electrice,
liniștitele mele unelte:
de-acum înainte, cuprindeți văzduhul în brațe,
hărăziți mângâieri doar obrazului pufos
al poamelor, al pruncilor,
doar întinderii albe a hârtiei,
și rotunjiți-vă palmele în jurul mărului
și-al portocalei,
de-acum înainte, cuprindeți de mijloc
doar arborele din drum, tăcut și statornic.

- Uit-o și tu, îi strig sângelui,
întoarce-te acasă, prostule, adună-ți apele
în matca lor veche și, cântând,
lasă unda să-ți joace în voie
pe prundurile multicolore ale vieții...
- Zadarnic, zadarnic! îmi spune
n-ai cum să-ntorci, nu mai poți alege
unda grăbită a râului
din vânătul val nestatornic al mării
în care s-a pierdut fără urmă...

- Uit-o! îmi strig disperat mie însumi,
fugi, gonește, scapără-ți pașii
departe spre zare, încotro vezi cu ochii,
fugi, nu te mai uita în urmă,
azvârle peste umăr pieptenele:
dese păduri înalte s-or așterne
între tine și ea!
fugi, azvârle oglinda: lacul întins,
cu nemărginirea-i de ape, va îneca
amintirea ei...

Fug, alerg... Zadarnic alerg, o, zadarnic:
oglinda umedă a lacului
cu ochii ei calzi, luminoși, privește,
iar șoapta pădurii adânci mă tot cheamă
cu glasul, cu vorbele ei,
și toți arborii, arborii dragi, spre mine întind
o, arborii mereu spre mine întind
brațele ei.

poezie de din Nevoia de cercuri (1966)
Adăugat de Genovica MantaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
cumpărăturiCartea "Poezii. Editia a II-a" de Geo Dumitrescu este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar -13.48- 8.99 lei.

Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info

Fani pe Facebook