Adaugă un citat | Citate la întâmplare | Votează! | Votate recent | Adăugate recent | Comentarii recente | Top general

Nicolae Labiș

Biografie

Știu eu, mama și-a zis că mă nasc într-o zodie bună!
Plinului pântec așa îi cânta într-o noapte cu lună.
Trăsnete reci de furtună vedea cum în zare detună.
Știu eu, mama și-a zis că mă nasc într-o zodie bună,
Ea mai vedea cum în șa voi sălta împreună
Cu îndrăzneața fecioară-a pământului, brună,
Și-n goana nebună vedea de pe-atunci cum răsună
Tropotul lung și mereu al galopului meu.
Știu eu, mama și-a zis că mă nasc într-o zodie bună,
Și că-s menit să înving veșnicii și genună,
Dar nu știa de pe-atunci că în mine-o să pună
Suflet prea grav și răsunet prea slab, că adună
Abur de vis și de boală ce-ar fi să răpună
Tropotul lung și mereu al galopului meu.

Iată-mă azi înarmat cu acele credinți,
Cu îndârjirea păstrată - cuțit între dinți -,
Dar cu prea multă dorință să vii, să-mi alinți,
Bruna fecioară a păcii adânci și cuminți,
Tropotul lung și mereu al galopului meu.

poezie celebră de (1956)
Adăugat de Simona EnacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiA fost scris un comentariu până acum.
Spune-ți părerea!

Citate similare

Mama

Mama
Nu are vârstă pentru a îmbătrâni.
E mama!
Aceeași, mereu tânără,
Dulce, limpede, tandră...
Frumoasă cum e ea,
E mama mea!

Mama
Nu are timp pentru a se jelui.
Cu timpul ce trece,
E mai precaută!
Ea nu varsă lacrimi
Într-o basma,
Ci le așterne cuminte...
Și nici, măcar,
Nu poate a se supăra,
Ea țese,
Geana zilei aprinde!

Privirea-i – oglindă,
Chipul meu
Îl cuprinde:
Mă mângâie,
Mă îndeamnă,
Mă dojenește,
Îmi amintește!...

Mama mea e un zeu!
Păși-voi,
Căuta-o-voi mereu
Printre toți noi!...

Ați cunoscut-o
Pe mama?!

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

O mamă nebună (joc de cuvinte)

Când vine furtună,
Când plouă și tună,
O mamă nebună,
Într-o noapte cu lună,
Se-așează-ntr-o rână.
C-un urlet de mumă,
Copiii adună,
Într-o văgăună,
Cu gând -i răpună.
Le dă mâncare bună
Flori de mătrăgună.
De băut, țuică de prună.
Mâncați! îi îndrumă.
Apoi,
Fără spună,
Cu gura în spumă,
De gât îi sugrumă.
I-astupă cu humă
Și pleacă nebună.

poezie de (24 septembrie 2012)
Adăugat de Dumitru DelcăSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.

Jim: Stai, n-ai zis că Dylan se juca cu el? Cum îl poate vedea?
Melinda: Copiii pot vedea aproape mereu spirite. De unde crezi vin prietenii imaginari?

replici din filmul serial Mesaje de dincolo
Adăugat de Alexandra BleoancăSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Mirela Grigore

Folkistul speră la o schimbare (Semnal M ,,Într-o nu știu care seară")

"Într-o nu știu care seară",
Într-o nu știu care vară,
Circula o veste bună,
Că Guvernu-i jos... de-o lună.

epigramă de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Inimă bună

O inimă bună, o inimă bună
meriți strălucită cunună.
Istovitul gând nu reușește să răpună
-ți șoptească de zori, bună!
Prea mulți pași în beznă se adună.
Ferecat de voie bună
strigă, cântă dar nu răsuna:
O ce frumos e împreună!

poezie de (22 decembrie 2014)
Adăugat de Bachin DeianSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Georgeta Nedelcu

Te-aștept!...

Te aștept, grăbește-te, dă-i zor!
Te-aștept, că-s încă răbdător
Și, stau cu-al meu calculator,
Ce-mi ține până vii, de dor.

Te-aștept de-un an, dragul meu fiu.
Vino, încă nu-i prea tarziu.
Sunt încă om, încă sunt viu.
Te-aștept... că mă iubești! O știu!

Dar... n-ar fi ultima-amăgire!
De n-ai poți veni cumva.
Pentru mine e ceva,
Iubirea și dragostea ta.

Copile, te-așteaptă mama,
De-acum un an, te tot chema!
De cum zorile se ridică,
Pe tine, mereu te strigă!
Vino -ți mai vezi părinții,
Te rog, vino cu nepoții.
Nu ți i-am văzut vreodată,
Vă aștept copii în poartă.
Iar, peste timpuri de-ai vrei,
S-ajungi pe la părinții tăi,
Poate , nu-i vei mai găsi.
Rămâne-vor locuri pustii.
Tăicuțul meu și, scumpă mamă,
voi pierde cândva, mi-e teamă...
Astăzi, la voi, dragilor viu.
N-aș vrea cred -i prea târziu.

poezie de din Cenușa unui suflet! (5 martie 1998)
Adăugat de Georgeta NedelcuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiA fost scris un comentariu până acum.
Spune-ți părerea!
Rodica Nicoleta Ion

Mama

Mama e cânt de leagăn și-adiere,
Mama e pentru prunc același vis...
Mama e veșnic dulce mângâiere
Și sufletul îi este paradis.

În mama e fărâmă de iubire,
Frântură de dureri și adevăr,
În mama este zvon de mulțumire,
În mama este lacrimă de dor.

E poarta sfântă, Cerului deschisă,
Iubire și lumină pe pământ,
La tâmple, albă-ades în cărți descrisă,
Cu suflet mare și cu chipul blând.

E vad de lacrimi și de suferință,
Rugă și-ngenunchere și cuvânt,
Cu dragostea de prunc, bună cuviință,
Adună anii vieții ei cu sârg.

Roua de pe bariș, de pe altiță
Și murmurul din crâng îi e în glas...
Măicuță bună, buna mea măicuță,
Veșnic în amintire mi-ai rămas...

Mama-i pe veșnicie catedrala
Unde cu ochii-n lacrimi ne rugăm
Pios și drept, spre-a ne ierta greșeala...
Mama e goana după adevăr...

Cu ea ni-i somnul limpeziri de ape
Și visul împlinire pe pământ,
De ea suntem mereu tot mai aproape,
Căci mama e cuvântul cel mai sfânt.

poezie de din Culorile sufletului
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Teodor Dume

În rest totul e nisip...

într-o bună zi voi coborî
de pe linia orizontului
și voi trece malul
toate întâmplările vor fi
numai ale mele
știu asta...
bătăile de clopt
îmi vor deschide poarta
înspre Dumnezeu
acolo e mama
acolo e tata
acolo e și cireșul înflorit
de sub care tata
îmi zâmbea
când alergam după fluturi
acolo e și o parte din mine

drumul va fi lung dar
nu atât de lung
încât
nu pot evada din mine
din când în când
o să vă privesc
prin ochiul lui Dumnezeu

din urmele acoperite cu lacrimile fiicei mele
vor crește liniști
în rest totul e nisip...

poezie de
Adăugat de Teodor DumeSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.
Teodor Dume

Zâmbet învelit într-o lacrimă de mamă

Auzi mama
deseori stau așa cu tâmpla
sprijinită de cele două degete
pe care ni-le ridicam
în semn de jurământ
atunci când
întrebai dacă am mințit
sau nu când mai inventam
câte o scuză
la gesturile mimate
pe care știu
nu îți erau pe plac

știu tu privești
de acolo de sus și mai știu
uneori spartura cerului
e mult prea mică
pentru a mă vedea
așa cum sunt
știu au trecut
mulți ani de când
te-ai întâlnit cu Dumnezeu
și de venit înapoi
n- ai mai venit și
nici semne
nu mi-ai mai dat
deși știai am nevoie
doar de tine și nu de bani
și de alte lucruri pe care
tu le ai iar eu nu...

acolo tu ai de toate mama
și eu doar câteceva pe aici deși inflația mi-a înghițit și
ultimul bănuț pe care
l-am strâns pentru cadoul
de ziua ta
știi că nu pot ți-l mai dau și
ce rost ar mai avea dacă tu
nu ești niciodată lângă mine...

iartă-mă mama
nu nu asta am vrut ca -ți spun...
am vrut doar te invit de ziua mea care va fi
pe aprilie 4...

spune-i Dumnezeului tău
ți-ai lăsat un copil pe pământ și că
ai vrea
-i trimiți un zâmbet
învelit într-o lacrimă de mamă
și nimic mai mult...

da mama
știu poate ar fi mai bine
să nu îți spun despre
lipsurile mele de aici și
îți spun doar
te iubesc
și că
am îmbătrânit de când
te tot aștept...

nu nu îți face griji
dacă Dumnezeul tău ar fi cinstit cu mine
te-ar lăsa să-mi trimiți
cadoul promis chiar dacă
nu va ajunge pe 4 anul ăsta
pentru gest i-aș mulțumi
sau mi-aș împreuna
cele două degete și
l-aș întreba
când m-a mințit ultima oară...

iartă-mă mama
gestul meu ar fi
unul de dragoste...

poezie de (4 noiembrie 2022)
Adăugat de Teodor DumeSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.

Învață-mă tu

Învață- tu!
Poate anii mi-s dușmani
Și mi-am pierdut ochii de copil
Pe drumul prea lung,
Poate nu mai știu privesc
Și doar văd:
Cum taci, cum zici, cum uiți,
Cum taci...

Învață- tu!
Poate gândul mi-e umbră
Și mi-am uitat simplitatea frumosului
În pașii prea mulți,
Poate nu mai știu fiu
Și doar trec:
Cum plec, cum vin, cum stau,
Cum plec...

Învață- tu!
Poate vocea mi-e rece
Și mi-am ucis cuvintele calde
În așteptarea prea lungă,
Poate nu mai știu vorbesc,
Și doar zic:
Cum iei, cum dai, cum fugi,
Cum iei...

Învață- tu!
Poate somnul mi-e greu
Și mi-am sugrumat clipele simple
În visurile prea complicate,
Poate nu mai știu merg
Și doar simt:
Cum mor, cum calc, cum trec,
Cum mor...

Învață- tu!
Poate viața mi-e joc
Și mi-am dres zilele cu zaruri
În melodia prea caldă,
Poate nu mai știu iubesc
Și doar vreau:
Cum simți, cum vrei, cum spui,
Cum simți...

poezie de (17 iulie 2012)
Adăugat de Gabriela ChișcariSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Mama mea, matrioșca mea

nu afle ce e gerul
- viețile prinse-n pănuși -,
Mama-și leagă de piept cerul,
nu cadă pe păpuși!

Cum aibă mama vină?
Cum -i căutăm pricini?
Matrioșca de griji plină
Ce ne-a protejat de spini!

Cum aibă mama vină
Că ne-am cuibărit în ea?
Pădure ce-ar vrea țină
Și cuibul, și pasărea...

Cum aibă mama vină
C-a făcut din noapte zi
Și pe brațe de lumină
A ales a ne păzi!?

E potop de foc și apă,
De s-ar vedea singurea
Stăm ca niște foi de ceapă -
Mama, matrioșca mea!

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Drumul e lung și... foarte greu

Pe drumul meu ce este lung,
la capăt... sigur o s-ajung
chiar dacă munți o să străpung.
Dar... Nu știu când.

Căci are prea mulți bolovani
ce din păcate-mi sunt dușmani.
Pe ici pe acolo sunt... golani
cu coarne-n frunte, ce împung.

Eu nu pricep de ce sunt răi,
neisprăviți și tăntălăi,
dar latră ca niște dulăi
și... mușcă foarte rău.

Am încercat cu-n "băț" mai mic
-i potolesc măcar un pic,
ca... pân-la urmă le zic:
Dracul vă ia pe toți!

Eu! O merg pe drumul meu
chiar dacă-i lung și foarte greu,
sper, să-mi ajute Dumnezeu,
cu crucea-n spate. Așa cum pot.

Poate îmi spui Tu, prieten drag:
De ce e lumea atât de rea?
Și... nu te-ajută nimenea?
Ba... chiar te scuipă și-ți dă-n cap
C-o rangă grea.

poezie de din Freamăt de gânduri, lacrimi de dor (14 mai 2008)
Adăugat de Corneliu Zegrean-NireșeanuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Oglindă pe roți

Eu cunosc o poveste bizară,
Despre-un om rătăcit pe pământ,
Ce iubea, n-o să credeți, o gară
Și visa trenuri luate de vânt.

Îl vedeam hoinărind printre șine,
Luând în mâini miroasă cărbuni,
Parc-o boală vroia să-și aline,
Ca pe-un dor ce mereu îl amâni.

Ba-l prindea ora chiar de-nserare
În triaj, sau în câmpul deschis,
Și-adormea în vagoane marfare,
Ascultând șuieratul prin vis.

Dar privea pân-atunci ca-ntr-o carte,
Dinăuntrul vagonului gol,
Stele mii, crânguri, lanuri, departe,
Într-un cântec de greieri domol.

Într-o zi, cum găsise-un serviciu,
Pe când sta amărât la birou,
Țipă iarăși bătrânul lui viciu
Și-l trezi, brusc, la viață din nou.

Căci scrutând pe un geam drept în zare,
Văzu limpede trenul mergând
Și cu geanta zvârlită-n spinare
Părăsi locul făr-un cuvânt.

Se opri abia-n halta locală
Și zâmbind trase aer din plin,
Cu miros de traverse și smoală,
Și simți -l îmbată un vin.

Iar cum soarta în sine e dură,
Nu știu cum de făcu, găsi
O nevastă cam iute de gură,
Ce făcea o navetă pe zi.

Nu a stat mult în larme banale,
A dat grabnic divorț și-a plecat,
Căci aflase, pe nu știu ce cale,
în gară e-un tren staționat.

Trec pe cer păsări lungi, călătoare,
E în noapte peronul pustiu,
Doar un om mai aprinde în zare
Becuri roșii, cu ochii, târziu...

Nu mai știu de atuncea nimica,
L-am pierdut pe al vieții lung drum,
Stăpânit de povara și frica
De-a nu pierde vreo stație prin fum.

Dar vă jur că în fiece gară
Eu îl simt de atuncea mereu
Cum în trenul meu urcă, coboară,
Fiindcă omul acela... sunt eu.

poezie de din Purgatoriu pentru sfinți (2014)
Adăugat de Dragoș NiculescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Corina Dașoveanu

* * *

vezi?
mereu mă uit,
rătăcesc în ceva
și nu știu...
te iubesc altfel.

uite, de exemplu,
aseară,
m-am uitat într-o apă
și te-am iubit ca o lună udă.
azi m-am uitat în zbor
și te-am iubit ca o vrabie.

când
se întrerup aromele între noi,
uit într-o frică limpede
și iubesc ca o lacrimă.

dar tu...
afli tu,
chiar dacă uit printr-o grecie de vară
și iubesc ca o portocală nebună
sau ca un foc insular.

acum,
iubitul meu,
cred am să mă uit în tine,
iubesc ca o femeie.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Constantin Triță

Se duse mama

Un poem dedicat finului meu, care azi și-a condus mama spre veșnicie...

Se duse mama-n pulberi și-adâncimi,
Durerea, iat-o... a-nflorit în mine,
Primește-o "Doamne" printre heruvimi,
Măcar acolo, vreau, -i fie bine.

În ochii mei topiți de plâns... privește
Și odihnește-o... în tăceri de lut
Mereu... ea m-a iubit''Dumnezeiește"
Și cât aș vrea-n amurg... s-o mai sărut.

De poți"Părinte", spal-o de păcate,
De-a mai greșit... cu mila,"Tu"o iartă,
De-atâtea săptamâni, noapte de noapte,
Nici n-a venit... și nici nu mă mai ceartă.

Se duse mama... știu c-a fost chemată,
Pe această lume... duhul îi e floare,
Copil nu mai sunt de-astăzi, niciodată
Și de-acest lucru, sufletul, doare.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Diodor Firulescu

Mama

Mamă! Alfabetul vieții mele!
Tu pe unde calci cresc flori,
Suflete aduci la viață.
Și ne crești, cum doar tu știi,
Cu iubire și dulceață!
Tu îmi ești iubirea caldă
Ce o port mereu în suflet.
Tu ești cartea vieții mele,
Mi-ai fost primul alfabet
Și acum tu, unde ești?!
Mamă, unde sunt plecat?! Unde sunt?!
Departe de tine, de casă, de pământ...
Am plecat copil, de-acasă,
Iar acum când te-am văzut,
Ningea la tine-n păr, măicuță,
Ca și la mine-n suflet!
Am vrut sa zbor,
Ca pasărea din cuibul ei, spre cer,
Să-mi caut fericirea!
Credeam că mă voi întoarce, repede...
Dar soarta mi-a descris alt drum.
Departe de părinți și casa părintească!
Viața ni-i scurtă și știu că într-o zi
Tu vei pleca de lângă noi.
Spre îngeri te vei îndrepta, în altă casă!
Și mai știu, mamă,
Că tu ne vei veghea de sus,
Așa cum ai făcut mereu.
Privind cum noi, călătorim prin viata!
Întotdeauna mamă, căci pentru noi vei fi trăind mereu,
Vei fii deasupra tuturor un curcubeu,
Pe-acest pământ și-n cer ne vei zâmbi,
În suflet te purtăm, mereu te vom iubi...
Lumină albă, blândă mângîiere,
Doar cu iubire!
Și nutrim speranța regăsirii ce ne întinerește,
Că vom rămâne etern împreună.

poezie de din Viața într-o călimară
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Lev Tolstoi

Clopoțelul, au sosit scrisori... Dintr-o veche obișnuință aștept ceva din afară: vine o persoană plăcută, vreo veste bună într-o scrisoare. Aștept și în același timp știu prea bine din afară n-are cum să-mi vină nimic bun. Nu pot nici măcar să mă gândesc cine din afară, ce om și ce veste mi-ar putea aduce o adevărată bucurie. Ce poate să mă bucure? Ce pot să-mi doresc? Numai un singur lucru, pe care pot să mi-l ofer singur: o apropiere tot mai mare de Dumnezeu, contopirea cu El. Nu sunt într-o stare bună de spirit; ce bucurie pot să-mi ofer? Pot să-mi ofer și acum o bucurie, și încă mare: să înving această dispoziție, să mă folosesc de ea pentru a învăța chiar și în timpul ei să nu întrerup comunicarea cu Dumnezeu.

în Despre Dumnezeu și om din jurnalul ultimilor ani
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba rusă. Dacă îl găsești, îl poți adăuga la Ru.Citatepedia.net. Dacă există deja, ne poți semnala pagina, ca să creăm legătura.
cumpărăturiCartea "Set Anna Karenina" de Lev Tolstoi este disponibilă pentru comandă online cu o considerabilă reducere de preț, la -69.90- 34.99 lei.
Andreea Văduva

Ce ți-ai spune oare?

Dacă într-o zi
mergând pe drumul vieții,
Te-ai reîntâlni... cu tine, fiind copil,
Ce ți-ai zice oare, privindu-ți lung pomeții,
Ce azi nu mai sunt rumeni
și parcă fără "tril"?

Te-ai lua ușor de umăr?
Te-ai scoate la un suc?
Ți-ai spune: Riduri număr
și anii se tot duc?

Ți-ai spune: Viața doare,
rămâi așa cum ești...
Căci traiul de "om mare"
nu e cum te gândești?

Ți-ai spune durerea,
vine din când în când,
Să-ți încerce puterea,
de a zâmbi plângând?

Ți-ai spune genunchii,
în timp s-au vindecat,
Dar pierderea mămuchii,
nu trece niciodat'...?

Ți-ai spune amicii
de-atunci s-au risipit?
Mânați de bani, capricii,
obrajii și-au mânjit?

Ți-ai spune norocul,
la fel ca și iubirea,
Nu prea și-a găsit locul,
și-a căutat iesirea?

Ți-ai spune adultul,
de azi nu mai e viu,
Obișnuit cu "multul",
un mort fără sicriu?

Ți-ai spune sunt dăți,
când plângi, fi-rar fie,
Răpus de greutăți
după... copilărie?

Și dacă într-o zi
mergând pe drumul vieții,
Te-ai reîntâlni... cu tine, fiind copil,
Ce ți-ai zice oare, privindu-ți lung pomeții,
Ce azi nu mai sunt rumeni
și parcă fără "tril"?

poezie de din Blogul "Rânduri rupte din viață"
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
George Coșbuc

La oglindă

Azi am -ncrestez în grindă -
Jos din cui acum, oglindă!
Mama-i dusă-n sat! Cu dorul
Azi e singur puișorul,
Și-am închis ușa la tindă
Cu zăvorul.

Iată-mă! Tot eu cea veche!
Ochii? hai, ce mai pereche!
Și ce cap frumos răsare!
Nu-i al meu? Al meu e oare?
Dar al cui! Și la ureche
Uite-o floare.

Asta-s eu! Și sunt voinică!
Cine-a zis că eu sunt mică?
Uite, zău, acum iau seama
Că-mi stă bine-n cap năframa
Și ce fată frumușică
Are mama!

Mă gândeam eu că-s frumoasă!
Dar cum nu! Și mama-mi coasă
Șorț cu flori, minune mare -
Nu-s eu fată ca oricare:
Mama poate fi făloasă
are.

Știi ce-a zis și ieri la vie?
A zis: – "Ce-mi tot spun ei mie!
Am și eu numai o fată,
Și n-o dau fie dată;
Cui o dau voiesc să-mi fie
Om odată".

Mai știu eu! Și-așa se poate!
Multe știu, dar nu știu toate.
Mama-mi dă învățătură
Cum se țese-o pânzătură,
Nu cum stau cei dragi de vorbă
Gură-n gură.

N-am țes doar viața-ntreagă!
Lasí văd și cum să leagă
Dragostea – dar știu eu bine!
Din frumos ce-l placi ea vine -
Hai, prind feciorii dragă
Și pe mine!

Că-s subțire! Să frângă
Cine-i om, cu mâna stângă!
Dar așa te place dorul:
Subțirea, cu binișorul
Când te strânge el, -ți strângă
Tot trupșorul.

Brațul drept dacă-l întinde
Roată peste brâu te prinde
Și te-ntreabă: "Dragă, strângu-l?
Și tu-l cerți, dar el, nătângul,
Ca răspuns te mai cuprinde
Și cu stângul.

Iar de-ți cere și-o guriță -
Doamne! Cine-i la portiță?
Om fie? Nu e cine!
Hai, e vântul! Uite-mi vine
Să văd oare cu cosiță
Sta-mi-ar bine?

O, că-mi stă mie-n tot felul!
port cu-ncetinelul:
Uite salbă, brâu, și toate!
Și cosițe cumpărate,
Stai, -nchei și testemelul
Pe la spate.

Uite ce bujor de fată -
Stai te sărut o dată!
Tu poți, oglindă, spune!
Ei, tu doară nu te-i pune
spui! Tu ai, surată,
Gânduri bune.

De-ar ști mama! Vai, știe
Ce-i fac azi, mi-ar da ea mie!
D-apoi! N-am fiu tot fată,
Voi fi și nevast-odată:
Lasí văd cât e de bine
Măritată.

mi-a spus bunica mie
Că nevasta una știe
Mai mult decât fata, juna,
Ei, dar ce? Nu mi-a spus buna -
Și mă mir eu ce-o să fie
Asta una!

Brâu-i pus! Acum, din ladă
Mai ieu șorțu! O să-mi șadă
Fată cum îmi stă nevastă...
Aolio! Mama-n ogradă!
Era gata să mă vadă
Pe fereastă.

Ce fac? Unde-mi stă capul?
Grabnic, hai -nchid dulapul
port să nu mă prindă.
Salbă jos! Și-n cui oglindă!
Ce-am uitat? Închisă ușa
De la tindă.

Intră-n casă? O, ba bine,
Și-a găsit niște vecine,
Stă la sfat... toată-s văpaie!
Junghiul peste piept taie;
Doamne, de-ar fi dat de mine,
Ce bătaie!

poezie celebră de
Adăugat de SagittariusSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
cumpărăturiCartea "Balade si idile" de George Coșbuc este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar -9.90- 4.99 lei.
Dumitru Matei

Apel (un strigăt, o durere)

Eu, știu sunteți prea departe
Și mă gândesc mereu la voi
Obstacolele și vremurile toate
N-au fost impedimente pentru noi.

Anii petrecuți împreună
Rămân o mărturie vie
Un vis, o amintire bună
Și-n inimi numai bucurie.

De la noi, plecat-au oameni și bunicii
S-a stins și buna voastră mamă
Mă duc și eu când rându-mi vine
Dar, asta oare ce înseamnă?

Aici au trăit bunii și străbunii noștri
În vremuri bune ori supărați
De ce acuma voi și cu copiii voștri
Să fiți din țară desrădăcinați.

Luați bine seama dragi intelectuali
Voi lucrători ori căpșunari
Că viața voastră acolo nu-i mai bună
Decât în vatra noastră cea stăbună.

Nu mai gândiți la sărăcie
Ea va dispare dacă-i hărnicie
Uitați cu toții visele și filosofia
Veniți acasă, mama noastră este România!

poezie clasică de din Gânduri
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.
cumpărăturiCartea "Indreptar practic de medicina de familie Ed.3" de Dumitru Matei este disponibilă pentru comandă online la 100.00 lei.

Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info

Fani pe Facebook