ochii mei -
tristeți preschimbate în cuvinte
acoperindu-mi sufletul
haiku de Mihaela Gheorghe
Adăugat de Mihaela Gheorghe

Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare

Noian de cuvinte
Mult timp, am încercat
Să-mi schimb cuvântul...
Dar m-au doborât anotimpurile...
Sufletul meu a ajuns la supraplin
Și a plouat în toamnă,
Și a nins în iarnă,
Apoi m-am pierdut
Într-o gradină de vară,
Între anotimpuri de păreri,
Puține tristeți, câteva zâmbete...
În prag de anotimpuri,
Între mine și tine suntem noi,
Și un noian de cuvinte.
poezie de Corina Mihaela Soare
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Tristeți atavice
Tristeți adânci de iarmaroace,
De hăli cu cuști și panoramă,
Tristeți de șubrede barace
Cu-ntortocheate diagrame;
Tristeți de birturi, cafenele,
De zgomot infernal de clește,
De-un vânzător de floricele
Și-un papagal care ghicește;
Tristeți de după-amiezi cu soare
Cu moleșita lor căldură,
Cu cerșători fără picioare
Ce cântă dureros din gură;
Tristeți de bărci ce balansează
Caricaturi de-avânt schilod,
Și de maimuți ce imitează
Și râd urâte la norod;
Tristeți haine și adânci
De-acvile cu lanțuri la picioare,
Visând seninătăți de stânci
La ușa cuștilor murdare;
Tristeți bolnave de flașnete
Cu valsuri vechi și anodine,
Tristeți și moaște de regrete
Ce veac v-a îngropat în mine?...
poezie celebră de Demostene Botez
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!
ochii mei -
cartea de vizită
a sufletului meu
haiku de Mihaela Gheorghe (iunie 2009)
Adăugat de Mihaela Gheorghe

Comentează! | Votează! | Copiază!
ochii mei -
strălucitori de bucurie
surprinzând fericirea din lacrimi
haiku de Mihaela Gheorghe
Adăugat de Mihaela Gheorghe

Comentează! | Votează! | Copiază!
ochii mei -
casetă cu amintiri
purtând aroma viselor
haiku de Mihaela Gheorghe
Adăugat de Mihaela Gheorghe

Comentează! | Votează! | Copiază!
ochii mei -
culoarea toamnei
oglindind neliniști și zbucium
haiku de Mihaela Gheorghe
Adăugat de Mihaela Gheorghe

Comentează! | Votează! | Copiază!
ochii mei -
candele luminând
pacea din amurg și neliniștea din zori
haiku de Mihaela Gheorghe
Adăugat de Mihaela Gheorghe

Comentează! | Votează! | Copiază!

Agățată de cuvinte
Eu rămân ca o mare de iarnă
Am mâini de apă pline de voci...
Îmi respiră tăcerea cuvintelor.
Dacă mă uit și mă schimb în ochii tăi
Îmi dau seama că te văd...
Dacă privesc din ochii tăi
Văd omul care nu vorbește
Dar care spune ceva:
Linia orizontului, aspectul tău peste zile
Sau nemulțumirea secretă
Sau chiar dezbrăcată.
Dacă privesc din ochii tăi
Văd cerul în perspectivă...
Norii ce judecă alb,
Văd mainile care deschid ninsoarea
Pe fruntea gândurilor.
Dacă te uiți la ochii tăi, în ochii tăi,
Vezi dragostea pe care
Nu o înțelegi niciodată,
Restul rămâne în tine și ningi.
Am fost un zâmbet în vocea ta
Și-o privire într-un strigăt
Agățat de cuvinte.
poezie de Corina Mihaela Soare
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
ochii mei -
speranță încolțită într-un zâmbet
așteptând să treacă viața
haiku de Mihaela Gheorghe
Adăugat de Mihaela Gheorghe

Comentează! | Votează! | Copiază!
Dor
Și, de ce? Tu chiar crezi asta?
Nu eu cred și....
Da tu....
Uite, aici pe frunte, pe ochii mei
Se lasă ceața.
Dar s-a lăsat noaptea. De mult.
Uite, astăzi am lăsat capul
Și sufletul pe umărul, lângă sufletul
Sufletul
Să mă ascund acolo ce mult a
A fost
Mă ascundeai și mă luai și
Eu nu mai eram
Eram tu
Acum sunt
Ești
poezie de Mihaela Cătană (6 iunie 2002)
Adăugat de Mihaela Cătană

Comentează! | Votează! | Copiază!

Tristeți provinciale
Tristeți de după amiezi ploioase
Și de nostalgice obsesii,
Când stai cu storurile trase
Și-aștepți să vie ora mesei.
Tristeți de străzi pustii și mute,
De ziduri vechi și cu fațade,
De edificii cunoscute
În care nu știi cine șade.
De domicilii spațioase,
cu flori la geam și cu salon,
Din care pe la ceasul șase
Auzi urlând un gramofon.
Tristeți de goarnă funerară,
Melancolii de cățeluș,
Uitat de cineva pe-afară
Să schiaune pe lângă uși.
Tristeți romantice de fată
Cu nasul lung și demodat
Și de odaie mobilată
În care-a stat un magistrat.
Tristeți pustii, molipsitoare,
De ce mă urmăriți mereu
Și fie ploaie ori ninsoare
Vă țineți scai de capul meu?
poezie celebră de George Topîrceanu
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!
Dacă
Dacă tu
Tu poți să vezi ochii mei
Nu, nu. Ochii ei sunt
Nu, nu. Ochii
Ochii tăi
Da, da. Ochii tăi.
poezie de Mihaela Cătană (31 octombrie 2002)
Adăugat de Mihaela Cătană

Comentează! | Votează! | Copiază!

Ne îngropăm schimbând bucurii pe tristeți, în racla neputințelor noastre.
aforism de Gheorghe Mihail
Adăugat de Petrescu Constantin

Comentează! | Votează! | Copiază!

40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!
Dedublare
Ochii - la o fetișcană,
Inima - la o frumoasă,
Sufletul - la o vădană...
Numai el era acasă.
epigramă de Gheorghe Buliga din Antologia epigramei românești, 2007 (2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi

Comentează! | Votează! | Copiază!

Vorbesc cu ochii tăi în somn
Vorbesc cu ochii tăi în somn
Și uneori trezită mai dorm,
Și mă visez că rânduri scriu,
Și le mai rup apoi tanscriu,
Și le arunc sub blat de masă
Cuvinte moarte doar în fașă,
În rând pe foi ce-s de hârtie
Albite de o păpădie,
Iar scrisul meu se murdărește
Cu vorbe încă nealese
Ce nu te prind, ce nu mă iartă
Dar mă desfată neîmpăcată,
Și mă adorm în tainic vis,
Și iarăși ochii tăi din paradis,
Și iarăși vine dimineața
Cu ea mă cheamă iar speranța,
Cu ea, lumina către tine,
Cu ea, răbdarea azi și mâine,
Cu ea, iar floarea dăruită,
Petala ei înmărmurită.
poezie de Corina Mihaela Soare
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
cuvinte ce nu pot să tacă
curgând prin vene și lacrimi
cuvinte jertfite pe rugul nestins
cenușa le poartă spre cer
perpetuă rugă
gogyohka de Mihaela Poduț Ienuțaș
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Ochii nu sunt doar un periscop prin care sufletul culege culoarea!
aforism de Tudor Gheorghe Calotescu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Erau doar cuvinte de cristal
Pentru mine-ai țesut cuvinte de cristal...
strălucitoare, orbitoare, amăgitoare
și sufletul iubea a se oglindi absidial
în micile curcubeie de lumină prigitoare,
contemplând sărutarea soarelui pe pielea fină,
pe ochii pierduți în visare de-albastră lumină
și buzele arse de dorința felină.
Erau însă doar cuvinte ce cristal...
fragile și efemere se-ndepărtau în astral.
poezie de Doina-Maria Constantin
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
* * * (Fără cuvinte mă simt fără cuvinte)
Fără cuvinte mă simt fără cuvinte
Copil să fii și ele-ți vin
Copil am fost
Copil aș fi
Dar n-am cuvinte
Deci nu sunt
Cu cât crin vorba
Ma mangaia și ma-mbata cu fragranța-i
Candva puteam să simt
Nările-mi mi le lăsam inundate în petale
Între iarbă și frunze
Intre pietre și stele mâna mea tremură
Nu pot să dau pietrelor glas
Nici stelelor cântec
Surzenia mea strigă dar nimeni n-o aude
poezie de Mihaela Cătană (noiembrie 2005)
Adăugat de Mihaela Cătană

Comentează! | Votează! | Copiază!

Cascade de rouă
Cascade de rouă
Din ochii Iubitei plouă
Sufletul ei cât oftează
Ochii ei cât lăcrimează!
Distanțele o întristează
Inima i-o îndurerează...
Dar ea plânge fără rost
Chiar dacă lângă ea eu nu-s
Iubirea mea în sufletul ei
s-a pus
Sufletul meu in ochi mi s-a mutat
Și suferința ei cât a regretat!
Iubita mea cu ochi de mare
În ochii mei s-a aprins un Soare
Soarele in ochii tăi se oglindește
Numai la tine se gândește
În brațe cât te mai dorește!
Te dorește, te iubește
Si tare te mai roagă ca ochii tai să nu mai plouă
Cu-atatea casacade de rouă!
poezie de Anamaria Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!