Lumea literară şi artistică

Când eşti "străpuns" de Cincinat,
De ai umor, zâmbeşti îndată,
Ba chiar răsufli uşurat
Că-n loc de ţeapă-i o... săgeată!

madrigal de Nicolae Zărnescu din Săgeţile lui Cincinat (2002)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unui pretins epigramist

Pentru duel eşti înarmat
Şi lupta asta nu-i o şagă;
Săgeată ai, ca Cincinat,
Dar Cincinat ştia să tragă!

madrigal de Nicolae Nicolae din Săgeţile lui Cincinat (2002)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ne zâmbeşti, primăvară...

Ne zâmbeşti, primăvară... ne zâmbeşti
Simţim candoarea ta suavă
Cu-al tău surâs ne cucereşti
Ţi-aducem compliment pe tavă.

Că iar ai poposit pe drum
Te înţelegem foarte bine
Cu doze fine de parfum
Alini tristeţi, alini suspine.

Eşti generoasă; te iubim
Că-mbraci natura-n frumuseţe
Mirosul tău este sublim
Parcă transmite tinereţe.

Eşti purtătoare de veşti noi
Tu de Stăpân eşti programată
Şi ştim că-n viaţa de apoi
Desigur, vei fi invitată.

Aşa plăcut te-nveşmântezi!
(Şi când e soare şi când plouă)
Te uiţi spre noi, ne fascinezi
Cu puritate ca de rouă.

Ne doare că-n curând te duci
Spre plaiurile-ndepărtate
Dar ştim că iar vii să aduci
Lumină din Eternitate.

poezie de George Cornici (24 aprilie 2014)
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Umor exploziv

Amicul meu, având umor letal
Şi cu succes fantastic, mă irită:
Îl bănuiesc că-n loc de encefal,
Ascunde un calup de dinamită!

epigramă de Valentin David
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Când tu zâmbeşti

Zâmbeşte!
Zâmbetul tău e mai luminos decât razele de soare.
Când tu zâmbeşti, întreaga natură intră în sărbătoare.
Când tu zâmbeşti, coboară îngeri pe pământ şi cântă.
Când tu zâmbeşti, spre ceruri, păsări în zbor se avântă.
Când tu zâmbeşti, văzduhul se luminează.
Când tu zâmbeşti, viaţa-n Univers vibrează.

poezie de Dumitru Delcă (ianuarie 2018)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cincinat l-a abordat şi pe Eminescu

Arcaşul, de această dată,
Iubindu-l mult pe autor,
Nu i-a trimis nici o săgeată,
I-a pus o floare la picior.

madrigal de Nicolae Fulga din Săgeţile lui Cincinat (2002)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lui Cincinat Pavelescu

Cincinat – săgeată fină –
Tânăr mi-a rămas în gând...
Pomii, ce rodeau lumină,
Nu îmbătrânesc nicicând!

madrigal de Ion Ghera din Săgeţile lui Cincinat (2002)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Zâmbete

Zâmbeşti cu mulţumire când toate îţi merg bine,
Zâmbeşti cu încântare norocul când revine,
Zâmbeşti cu modestie spre lauda adusă,
Zâmbeşti simţind plăcere de gluma bine spusă.

Zâmbeşti cu resemnare când totu-i doar trecut,
Zâmbeşti plin de visare spre drumul început,
Zâmbeşti cu supărare când nu ai de ales,
Zâmbeşti cu indulgenţă când nu eşti înţeles.

Zâmbeşti plin de speranţă, luând viaţa în piept,
Zâmbeşti satisfăcut spre omul înţelept,
Zâmbeşti plin de iubire spre omul ce ţi-e drag,
Cu dragoste zâmbeşti copilului din prag.

Zâmbeşti cu nostalgie spre ziua cea de mâine,
Zâmbeşti cu grea tristeţe când nu ai bani de pâine,
Zâmbeşti cu ironie când unii mari se cred,
Zâmbeşti cu răutate când şi bogaţii pierd.

Zâmbeşti dulce şi tandru când visul te dezmiardă,
Zâmbeşti cu înţeles când alţii ştiu să piardă,
Zâmbeşti cu simpatie spre un copil deştept,
Zâmbeşti plin de acreală când omul nu e drept.

Zâmbeşti cu mare spaimă când răul l-ai făcut,
Zâmbeşti cu întristare găsind alt început,
Zâmbeşti plin de uimire surprizei neaşteptate,
Zâmbeşti surprinzător când inima mai bate.

Zâmbeşti făcând cu ochiul, cu înţeles complice,
Când şeful bine înfipt nu vrea să mai abdice,
Zâmbeşti cu oboseală la un sfârşit de drum,
Zâmbeşti şi după moarte, dar nu ştii cui şi cum.

poezie de Viorica Pop
Adăugat de Alexandra Tudoran
Comentează! | Votează! | Copiază!

Plagiatorilor lui Cincinat

Astăzi, ei păstrează-n gând,
A lui "tolbă" minunată
Şi pe-ascuns, din când în când,
Mai sustrag câte-o "săgeată"!

madrigal de Corneliu Costăchescu din Săgeţile lui Cincinat (2002)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Când cu lacrima, când cu râsul. Luăm ce actor vreţi! Nicolae Bălţăţeanu, am jucat cu el, mare actor, avea un umor fantastic. Chiar şi în momentele de dramă. Mie mi se pare că şi Sir Laurence Olivier are umor. Are un fel de a trata viaţa şi situaţia de viaţă, cam cum o făcea Shakespeare: când cu lacrima, când cu râsul. Când cu mierea, când cu fierea. Ei! În momentul când mierea devine fiere, apare comedia. Iar momentul când lacrima este râs şi râsul, lacrimă, atunci eşti Timică...

Dem Rădulescu în Almanahul Cinema (1987)
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Misterul Cincinat

Nimeni astăzi nu pricepe,
În a poantelor dispută,
Cum a reuşit să-nţepe
Cu-o "săgeată" nevăzută!

madrigal de Corneliu Costăchescu din Săgeţile lui Cincinat (2002)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sub zodia lui Cincinat

O voce gravă ca arama
Vibrând în aer a strigat:
Lăsaţi în pace epigrama!...
Era Maestrul Cincinat.

madrigal de Nicolae Nicolae din Săgeţile lui Cincinat (2002)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Propria persoană

În faţa inşilor de seamă,
Spunea maestrul Cincinat:
- Sunt magistral în epigramă,
Da-n viaţă-s simplu magistrat!

madrigal de Nicolae Zărnescu din Săgeţile lui Cincinat (2002)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Propria persoană

În faţa inşilor de seamă
Spunea maestrul Cincinat:
- Sunt magistral în epigramă,
Da-n viaţă-s simplu magistrat!

epigramă de Nicolae Zărnescu din Pledoarie pentru epigramă (aprilie 2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Despre Cincinat. Şi totuşi...

De-ar trage o săgeată, zece,
Din arcul său, azi legendar,
Puţin probabil că ar trece,
Prin pielea de parlamentar..

madrigal de Dan Căpruciu din Săgeţile lui Cincinat (2002)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu există o înviorare mai puternică pentru spirit decât lectura vechilor clasici: îndată ce ai luat pe vreunul dintre ei în mână, fie numai pentru o jumătate de oră, te simţi îndată împrospătat, uşurat, purificat, înălţat şi întărit.

citat celebru din Arthur Schopenhauer
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Daca as sti

Dacă aş şti că-n loc de soare
Ar fi un bec strălucitor;
Dacă aş şti că-n loc de lună-i
O farfurie peste nori;

Dacă aş şti că-n loc de nouri
Sunt turme mici, turme de oi
Aş şti că-n fiecare zori de ziuă
Că viaţa nu-i pentru noi doi.

Pământul eu l-aş părăsi
M-aş îndrepta spre soare
Dacă aş şti că tu nu ştii
Când nu te văd mă doare.

Misterul mării cea sărate
În care amintirea vieţii zace
Ar fi mult mai uşor de răscolit
Dacă aş sti că nu m-ai părăsit.

În fine, dacă-aş şti că-n lume
O alta nu va exista,
Voi şti că toate sunt pe bune
Că doar tu eşti aleasa mea.

poezie de Cristian Olaru
Adăugat de Miruna Dima
Comentează! | Votează! | Copiază!

Umor la foc automat

Umor la foc automat
Ai declanşat, trăgând la greu,
Stau şi mă-ntreb puţin mirat:
Chiar n-ai avut niciun rateu?

epigramă de Nicolae Matei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ne sutor ultra crepidam (Unei epigramiste)

Celebrul Cincinat de-odinioară
Corola unei flori a retezat.
Tu pentru noi eşti floarea cea mai rară
Şi-am vrea să-l imităm pe Cincinat.

madrigal de Nicolae Paul Mihail-Nicomah din Săgeţile lui Cincinat (2002)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

dosar

Dosare (Definiţie)

Un altfel de cimitire,
Unde intră, prin relaţii,
Pentr-un loc în nemurire,
Reclamanţi şi reclamaţii.

definiţie epigramatică de Nicolae Zărnescu din Urmaşii lui Cincinat (2004)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Eşti sărac...

Eşti sărac... că nu iubeşti.
Aproapele nu-l ajuţi,
Îţi place doar să bârfeşti
Sau mai grav, insulţi.

Eşti sărac... chiar de munceşti,
Arunci în jur doar ură
Din loc nu te urneşti
Şi-ţi ies doar răutăţi pe gură.

Eşti sărac... c-un suflet negru
Şi aşa vei fi mereu
Nu eşti deloc integru,
Să te schimbi, e greu.

Banii n-ajută cu nimic,
Tot sărac te numeşti.
Nici măcar un pic
Dacă om nu eşti...

Bine umbli îmbrăcat,
Dar gol în realitate.
Şi nu l-ai respectat
Pe-al tău frate.

Ce-ar fi într-o dimineaţă,
În oglindă, caracterul să-l zăreşti.
În loc de frumoasa faţă,
Îţi mai vine să zâmbeşti?

poezie de Alina-Georgiana Drosu (17 aprilie 2016)
Adăugat de Alina-Georgiana Drosu
Comentează! | Votează! | Copiază!