Adaugă un citat | Citate la întâmplare | Votează! | Votate recent | Adăugate recent | Comentarii recente | Top general

Adina-Cristinela Ghinescu

Călător înspre veșnicie

Să simți cum mori și naști din nou
E ca o filă de poveste!...
Primești o zi ca pe-un cadou,
Pe care-l ai... și nu mai este;

Dureri în pianină surdă
Se contopesc prin sunet mut,
Din conversații dorul zburdă
Spre inimi ce l-au cunoscut.

Îți vezi o pleoapă ce se zbate
Dintr-atât chin ce l-ai avut,
Dorind să-nvingi încă o moarte
Și să trăiești din ce-ai pierdut.

Te vezi rătăcitor prin note albe
A muzicii ce-o scrii necontenit,
La fel se scrie și destinul clipei ce o soarbe
Te scrii pe tine și poate n-ai simțit.

Renunță să mai crezi că tot ce ai e-al tău!
Oprește-ți egosismul ce-arunci mult prea ușor,
Învață să iubești și să spui NU la rău,
Accepta-ți existența de simplu călător.

Să mori și să te naști din nou,
Poate, e-o tragedie...
Numai murind trăiești ca nou
Și întru veșnicie.

poezie de din Izvoarele vieții (2009)
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Mai multe înregistrări în
Audioteca Citatepedia
înregistrare audio
Recită: Adina-Cristinela Ghinescu
în alte limbiTextul original este scris în limba română.

Citate similare

Adina-Cristinela Ghinescu

Rupere... Renaștere

Da. Nu. Poate. Nu știu...
Nu știu ce urma... e clar!
Doar mi-e permanentă foame,
Și simt în inimă amar...

Nu. Poate. Sau... nu știi...
Ce simți, ce cauți sau ce vrei...!
Mie mi-e tot mai greu s-aștept,
"La revedere" -i spui ei...

Nu știu, nu știi, nimeni nu știe...
Nici ce va fi, nici cum... de ce...!
Tot ce doresc? vii la ușă...
mă revezi... să vezi cum e!

Da. Nu. Nu știu. Poate...
Așa o fi scris din Lumini.
Știu doar că te doresc în toate,
Și n-a fost scris fim străini!

Las-o din suflet îți plece!
Dă-i drumul să-și înceapă zborul...
Tot ce-ai trăit, a fost... Treci peste!
Vino spre mine... îți plânge dorul!...

poezie de din Șoptit de Dumnezeu
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.
detalii despre carteEmil Cioran

Când îți închipui viața cu sentimentul morții, ajungi să-ți pară înaintarea în timp un drum spre naștere, un curs a rebours. Este ca un proces de recâștigare și de refacere a etapelor vieții. Mori, trăiești, suferi și te naști, ar fi momentele acestei evoluții răsturnate. Sau este o altă viață care se naște pe ruinele morții? Să simți adică nevoia să iubești, suferi și să înviezi, după ce ai cunoscut moartea în tine. Nu există altă viață, decât după ce-ai trecut prin moarte. De aceea sunt transfigurările atât de rare.

în Lacrimi și sfinți
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
cumpărăturiCartea "Lacrimi și sfinți" de Emil Cioran este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar -27.00- 25.65 lei.

Învață de la toate

Învață de la apă să ai statornic drum,
Învață de la flăcări toate-s numai scrum.
Învață de la umbră taci și să veghezi,
Învață de la stâncă cum neclintit să crezi.
Învață de la pietre cât trebuie să spui,
Învață de la soare cum trebuie s-apui.
Învață de la vântul ce-adie pe poteci,
Cum trebuie prin lume de liniștit treci,
Învață de la toate, toate-ți sânt surori,
treci frumos prin viață, cum poți frumos să mori.
Învață de la vierme nimeni nu-i uitat,
Învață de la nufăr fii mereu curat.
Învață de la flăcări ce-avem de ars în noi,
Învață de la apă să nu dai înapoi.
Învață de la umbră fii smerit ca ea,
Învață de la stâncă -nduri furtuna grea.
Învață de la soare ca vremea s-o cunoști,
Învață de la stele ceru-i numai oști.
Învață de la greieri – când umerii ți-s grei
Și du-te la furnică să vezi povara ei.
Învață de la floare fii gingaș cu ea,
Învață de la oaie să ai blândețea sa.
Învață de la păsări fii mai mult în zbor,
Învață de la toate, totu-i trecător.
Ia seamă, fiu al jertfei, prin lumea-n care treci,
-nveți din tot ce piere, cum să trăiești în veci!

poezie celebră de
Adăugat de Liviu CeclanSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiAu fost scrise 24 comentarii până acum.
Participă la discuție!

Fă-o din nou! Joac-o din nou! Cânt-o din nou! Citește-o din nou! Scrie-o din nou! Schițeaz-o din nou! Repetă din nou! Aleargă din nou! Încearcă din nou! Pentru că din nou este exercițiu, iar exercițiul este îmbunătățire, iar îmbunătățirea conduce doar la perfecțiune.

citat din
Adăugat de MicheleflowerbombSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Adina-Cristinela Ghinescu

Iubire...? De două ori...

Pe ritmuri de dorință, m-ai îmbătat ușor
Și cu vorbe alese, ai vrut s-arăți iubire...
Însă tot ce-ai vrut... a fost un dormitor,
În care săai, bifând o împlinire.

Nu folosi minciuna când simți arzând un dor,
Nu îți nega trăirea, prin frică, lașitate...
Nu terfeli iubirea doar pe un biet covor,
Prețuind doar trupul și nu omul din spate!

Ai cautat să ai, să simți ce n-ai avut...
Și într-o zi... ai prins curaj vii iarăși la mine.
Și iarăși te-am primit cum nu m-ai fi pierdut,
Dar pentru c-ai venit, m-am depărtat de tine...

Iubesc totul în toate... iubesc peste total!
Nu știu și nici nu-mi place fac ca restul lumii!
Dar ce ți-am oferit, a fost mai mult de-astral,
Iar tu, ai risipit pan' la sfârșitul lunii!

Nu știi multe de mine... dar nici n-ai vrut știi.
Ți-ai rezervat bilet doar în dorința
De-a poseda și doar de-ați împlini
Un vis trecut, ce-ți obseda ființa...

În dragoste ești liber, dar doar dacă iubești!
Atunci păcatul nu cade peste tine...
Numai carnal, nu poți ca să trăiești,
Când ai un suflet tânjind scopuri divine!

Promisiuni și vorbe! Cuvinte și atât!...
Nu te lega într-un blestem din vină!
Ar trebui știi legământu-i sfânt...
Și de te-abați cumva, ajungi iar la ruină.

Și de nu simți iubire... și de nu vrei ce-ai vrut,
Sinceritatea e unica salvare!
Nimeni nu te obligă, faci, sau ce-ai avut
îți păstrezi cu tine, de nu simți vreo chemare!

Cândva, peste un timp, sau poate peste două
Sezoane de-amintiri... ai să-nțelegi zâmbind...
Că-n viață tot se-ntoarce și ploaie ne dăm nouă,
Atunci când ploaie dăm... înșelând, mințind...!

poezie de din Șoptit de Dumnezeu
Adăugat de CristinaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.
Janet Nică

Sonet curat real

De ce, maestre, nu mă mir
Că omul nu-i în toate, om?
Și omul e, adesea-n pom,
De l-ar chema chiar Trandafir!

Nu vezi că veselul delir,
Băgându-și coada în atom,
Făcu măgar din om bonom,
Umor din zei de glaspapir?

pară-atunci un lucru nou
S-afirm broasca este grau?
Căci de la CER primești cadou

Un fel de regulă de aur,
Anume: să te naști ca TAUR
Cu șansa de-a ajunge... BOU!

sonet epigramatic de din Ocolul cuvântului în 80 de sonete plus încă 10 piruete
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.
Adina-Cristinela Ghinescu

Epistolă aproapelui meu

Cuvintele-mi ascund o dramă care,
Atât m-a mutilat, de-am adormit...
N-am vrut -mi mai văd sufletul cum moare,
Din mult prea multă viață ce-a simțit.

M-ascultă numai noaptea cum mă scriu,
Iar luna îmi zâmbește ca o fecioară...
Ce mult am plâns, nici eu nu mai știu,
Și nici n-aș vrea, căci aș fi amară.

Melodii din mine ies necontenit,
Și mă sorb aievea șoaptele nebune...
Trăiesc și energic, dar și amorțit,
În bataia vieții fără prinți și zâne.

Mileniul cântă vocea-mi care nu mai tace,
Și nici măcar nu mă aud...
Încă mă vezi mică și tare îți mai place,
Dar, ochii mei vorbesc despre azur.

O lampă învechită stă de strajă,
Lumina ei îmi dă un vers de vis...
Mă regăsesc pe a iubirii plajă,
Unde te-ajung din urmă, din abis.

Acolo sunt unde mă vreau... cu tine.
Cuvintele ascund ce vreau spun...
Și tot cu ele mă exprim pe mine,
Dar n-ai să le ghicești nicicum.

Asta-i baladă fără vers și fără rimă,
Scrisoarea marilor trăiri poeticești...
N-o să pricepi ce zic de nu ai stimă,
Pentru acei care te-nvață să trăiești.

poezie de din Izvoarele vieții (iunie 2009)
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.

O, om!

O, om, ce mari răspunderi ai
De tot ce faci pe lume,
De tot ce spui, în scris sau grai
De pilda ce la alții dai,
Căci ea, mereu, spre iad sau rai
Pe mulți o să îndrume.
Ce grijă trebuie pui
În viața ta în toată,
Căci gândul care-l scrii sau spui
S-a dus... în veci nu-l mai aduni
Și vei culege roada lui
Ori viu, ori mort, odată.
Ai spus o vorbă, vorba ta,
Mergând din gură-n gură,
Va-nveseli sau va-ntrista,
Va curăți sau va-ntina,
Rodind sămânța pusă-n ea
De dragoste sau ură.
Scrii un cuvânt... cuvântul scris
E-un leac sau o otravă,
Tu vei muri, dar tot ce-ai scris
Rămâne-n urmă drum deschis
Spre moarte sau spre paradis,
Spre-ocară sau spre slavă.
Ai spus un cântec, versul său
Rămâne după tine
Îndemn spre bine sau spre rău,
Spre curăție sau desfrâu,
Lăsând în inimi rodul său
De har sau de rușine.
Arăți o cale, calea ta
În urma ta nu piere,
E calea bună sau e rea,
Va prăbuși sau va-nălța,
Vor merge suflete pe ea
Spre cer sau spre durere.
Trăiești o viață... viața ta
E una, numai una,
Oricum ar fi, tu nu uita
Cum ți-o trăiești vei câștiga
Ori fericire pe vecie,
Ori chin pe totdeauna.
O, om! Ce mari răspunderi ai,
Tu vei pleca din lume,
Dar ce ai spus, prin scris sau grai
Sau lași prin pilda care-o dai
Pe mulți, pe mulți, spre iad sau rai
Mereu o să-i îndrume.
Deci nu uita!... Fii credincios
Cu grijă și cu teamă
lași în urmă luminos,
Un semn, un gând, un drum frumos,
Căci pentru toate, neîndoios,
Odată vei da seama.

poezie de
Adăugat de Laura StifterSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Ion Minulescu

Rânduri pentru un necredincios

Hai, vino!...
Vino mai curând, să vezi
Minunea-n care numai tu nu crezi,
Să vezi cum cerul vesel se coboară
Și muntele-ncruntat cum se ridică,
prindă cea din urmă zi de vară
Cu cel din urmă zbor de rândunică...

Hai, vino!...
Vino mai curând, s-asculți
Nemulțumirea celor mici și mulți,
Că vara n-a ținut decât trei luni,
Și-n viața unui an trei luni nu sunt
Decât exact trei străchini de pământ
Cu hrană pentru nouă guri de căpcăuni!...

Hai, vino!...
Vino mai curând, -nveți
Secretul măscăricilor-poeți...
-nveți să mori când nu știi să trăiești
Și să trăiești abia după ce mori,
Iar după moartea ta să te-ntregești
Cu restul celorlalți nemuritori!...

Hai, vino!...
Vino mai curând, să simți
Cum sună-o ploaie din monezi cu zimți
În punga goală-a unui biet ateu...
Și, travestit în cel ce-ai vrut fii,
Să-l poți cinsti, cu-o halbă, pe bunul Dumnezeu!...
Hai, vino!...
Vino mai curând...
Nu vii?...

poezie clasică de din Viața românească, XXIV, nr. 9-12 (septembrie 1932)
Adăugat de Simona EnacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
cumpărăturiCartea "Corigent la limba romana" de Ion Minulescu este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar -19.90- 13.93 lei.
Rumi

Murind pentru iubire

Mori, mori, mori în această Iubire!
Dacă mori în această iubire,
Sufletul tău va renaște!

Mori, mori, nu te speria
de moartea a ceea ce este cunoscut!
Dacă vei muri față de tot ceea ce este trecător,
vei deveni etern!

Mori, mori, mori față de
ceea ce are moarte
și vei deveni etern!

Mori, mori, evadează din acești nori!
Când vei ieși dintre nori
vei fi (precum) Luna strălucitoare!

Mori, mori, mori față de
zgomotul grijilor lumești!

Și în tăcerea Iubirii,
vei găsi scânteia vieții!

poezie celebră de
Adăugat de Simona EnacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

distincțieAceastă poezie a fost selectată Poezia zilei pe 18 ianuarie 2016.
Distribuie
comentariiAu fost scrise 5 comentarii până acum.
Participă la discuție!
cumpărăturiCartea "Oceanul sufletului" de Rumi este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar -29.00- 27.55 lei.
Adina-Cristinela Ghinescu

Fiica iubirii

Oh, mamă... eu știu iubești!
În felul tău, acela care-l simți...
Dar cu iubirea ta mă tot rănești,
Și n-ai știut să mai topești din zimți!

Oh, de ai ști ce mult mă doare...
Atunci când nusimți că plâng tăcut!
Mă ofilesc așa cum și o floare,
Îi iei lumina care ți-a cerut!

Oh, mamă... ți-am înțeles firea săracă,
De ai cunoaște cât de adâncă e a mea!...
Ai fi lăsat vuietul treacă,
Prin dragostea-ți, ce se risipea...

Și am tot plâns și mă durea pe carne,
Când inima tu o loveai vorbind...
Și tot strigam mereu la Tine, Doamne...
De ce o lași a mă zdrobi zâmbind...?

Și vântul începuse mă doară...
Și frunza din copac mă supăra;
Însă am înțeles... lăsând moară,
Ceea ce eu nicicând nu pot schimba.

Și înțelegerea m-a umplut în toate.
Și toate s-au schimbat, deși răni sunt...
Mai am încă speranța... tu, poate,
Ai -nțelegi la rându-ți ce eu sunt.

E o scrisoare de iubire pentru tine...
E sufletu-mi ce-a plâns că l-ai respins,
Când nu-mi vedeai suspinele saline
Nici sufletul rănit, căzut și nins.

Oh, mamă... te-am iertat și o știi bine!
Eu fiică a iubirii mă numesc...
Dar, mi-ai lăsat durerile prea pline,
Și chiar cu ele... eu sincer te iubesc!

poezie de din Șoptit de Dumnezeu
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.
Adina-Cristinela Ghinescu

Să-mi spui, iubito!

Înfiorat m-atingi cu gânduri
Și știu... tu te gândești la mine...
mă ții strâns prin multe doruri,
A ta fiu, doar pentru tine.

De n-aș putea mă scufund
În mintea ce spumegă malul,
În ochii tăi mă afund
ne unim gonind amarul.

Așa de simplu mă alint,
Cum mă privești și bați din gene...
Tot ce-am dorit prin tine simt
Dragostea-mi curge iar în vene.

Ridic o mână înspre tine,
Și ce te-aș strânge acum iubite!
Într-ale mele vieți marine
Venite-n timp și ispășite.

Un paradis dintr-un infern,
O, tu iubite, n-ai avut!
Și mi-aș dori să simți etern
Iubirea ce n-ai cunoscut.

Am adunat momente tandre
le întind când nu te-aștepți...
Pe ale tale gânduri copilandre
Ce doar iubind poți înveți.

Am fost în pături de culoare,
O, tu iubite de-ai veni!
Ne-am înălța noi doi spre soare
Și peste timp vom dăinui!

Roua prin clipele de jar,
Din dragoste în dragoste-am pășit...
Sufletul mi-e verde, sihastru și stelar,
Dar el te iubește știind că l-ai iubit.

poezie de din Să ai ce să pierzi... (2007)
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.

Întrebarea din vis

Continui să trăiești
În fiecare vis
Din care te trezești
Uitând ce-ai fost, ce-ai zis...

Continui visezi
De zor și după zori...
Chiar după ce-o să mori
Vei mai visa. Mă crezi?

poezie de din Visul Stejarului (2006)
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Ce e mai rău decât să mori? Să nu trăiești! Trăiești, nu trăiești, tot mori!

aforism de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Antologia aforismului românesc contemporan
cumpărăturiAntologia aforismului românesc contemporan, ediția a II-a
40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!
Adina-Cristinela Ghinescu

Dreptul la Drept Divin (pentru Isus...)

m-am întrebat de mii de ori, de mă iubeai la infinit,
dacă mă chemi, sau mă ignori, dacă iubirea i-a sfârșit.
cum Te aud, mă întrebam... și cum știam mereu ce vine...
mii de-ntrebări poveri căram, dorind răspunsuri de la Tine.

m-am întrebat "de ce" adesea... și rămânea mai mult secret...
deși, mi se dusese vestea, sunt un suflet mult discret.
cum auzeam îndemnul Tău... toată mă frământam în perne...
mi-era și bine, dar și rău... fiind atentă mult la semne!

m-am întrebat de ironie... de ce o folosești prea des...
și am găsit melancolodie, în descifrări ce nu au sens.
mă uit în sus... Îți caut fața... un semn divin de ai să-mi dai...
și poate așa, schimbăm prefața... dintr-un destin ce adorai...

ce-am scris a fost mai mult de Tine... acum spun și ce-am trăit...
chemări și-atingeri... doar suspine... dar mult am dat din ce-am primit.
cum este oare a Ta iubire... de atât doare și umbrește...
la duh ce caută împlinire... și mântuirea și-o dorește...?

fost-am copil și mi-ai vorbit... de la-nceputuri m-ai chemat...
atât de mult Tu m-ai dorit... nu m-ai lăsat, n-ai renunțat!
m-am întrebat de mii de ori... de ce iubirea Ta mă arde...
mă-mpotriveam să nu m-adori... dar mă trăgeai sus, spre arcade.

este atât de complicat... povestesc despre noi doi...
schimb din frază un predicat... sau conjug verbul la oi...!
e mult prea vast și ireal... faptul noi vorbim la fel...
mă-nțelegi și-mi dai ce ai... șiiubești cum sunt: rebel!

este cu-atât mai complicat, să crezi ce nimeni nu-nțelege...
sau explic ce am aflat... legea din inimă și Rege!
și imposibil de crezut, noi suntem de la-nceputuri...
aceiași toți, ce-am tot avut... lecții prin repetate cicluri.

totul este doar ce-a fost... și numai fața-i e schimbată...
-i adevăr, cu un mare rost... când conștiința nu-i ratată!
și totul este mult mai mare... gigantic, profund și colosal...
în existența noastră-n floare... ce se tot chinuie spre mal.

dar întrebările există... ca și răspunsuri, care vin...
când mintea nu îți stă înfiptă... și-ai căpătat Dreptul Divin!

poezie de din Șoptit de Dumnezeu
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.
Ion Minulescu

Romanța răspunsului mut

Ce văd!...
E-adevărat?...
Tu ești?...
Cum?...
N-ai murit?...
Tot mai trăiești?...
Pendulă care te-ai oprit din mers,
Încerci acum mergi în sens invers?...

Hai!... Spune-mi...
Spune-mi tot ce știi...
-mi spui chiar și minciuni,
-mi spui
Ce n-ai spus nimănui -
Nici celor morți,
Nici celor vii...

Ce victime ai mai făcut
Din clipa-n care urma ți-am pierdut?...
Ce vrăjitoare te-a trecut prin foc
Și-a reușit să-ți pună inima la loc?...
Și care-anume sfânt din calendar
Te-a sfătuit să te-ntâlnești cu mine iar?...

De ce zâmbești?
E-adevărat?...
Te-ai răzgândit?...
Ne-am împăcat?...
Iar ne iubim?...
Sau, poate, și-azi ne regăsim
Aceiași vechi dușmani?...
Dar tu mai știi după câți ani?...

Eu te-am iertat de mult!...
Dar tu?...
Răspunde-mi "Da"...
Răspunde-mi "Nu" -
Totuna mi-e!...
Știi tu de ce -
La tine "Nu" și "Da" nu sunt
Decât aceleași vorbe-n vânt!...

De ce te temi?...
De ce-ți ascunzi
În palme ochii tăi rotunzi?...
De ce-ți aprinzi ca un semnal
De foc bengal
Obrajii tăi de porțelan
Și inima de Caliban?...

Răspunde-mi!...
Vreau știu și eu,
De ce-ai venit?...
De dragul meu?
Sau, poate, n-ai venit decât
-mi torni, ca și-n trecut, pe gât
Un păhărel de coniac,
Ca eu tac,
Iar tu țipi
Și să dispari, apoi, suspect,
Cu voluptatea unei bombe de efect!...

Ce zici?
Așa e c-am ghicit
De ce-ai venit?...
De ce te-ncrunți și nu-mi răspunzi?...
Ce nou secret îmi mai ascunzi?...
De ce scrâșnești din dinți
Și taci?...
Hai!... Spune-mi, ce-ai de gând faci?
Deschide-ți gura - mii de draci! -
Și lasă-mă să-ți mai sărut...
Nu gura...
Ci răspunsul mut!...

poezie clasică de din Nu sunt ce par a fi (1936)
Adăugat de Simona EnacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Viorel Vintila

Ironia vieții: te naști, ca să mori, nu știi când te naști, nu știi când mori, iar unii, din păcate, nu știu nici trăiască.

aforism de
Adăugat de Dan CSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.
Adina-Cristinela Ghinescu

Pasiune în miez de noapte

Dintr-ale noastre dialoguri încâlcite
Rămân cu pasiuni multicolore
Zvâcnind tăcute întru a fi-mplinite,
Iar dragostea vină m-adore.

Când ți-am citit simțirile ce-ai scris,
În mine prins-au muguri fără glas...
Porniri toride răpindu-mă spre vis
Dorințe se-nmulțeau ceas după ceas.

De-aș fi cuprins amurgul lângă tine,
Strânsă de setea șoptind iubești...
M-aș fi deschis doar ție prin sentimente pline
Și-ai fi un fericit sortit fericești.

Din orele care-au trecut pe lângă noi,
O ploaie în miresme de plăcere
Se zvârcolea pe trupurile-n doi
Visată de doi oameni în tăcere.

O clipă magică de dragoste printre cuvinte
A fost în mine și mi-a aparținut...
Trimisă azi spre tine, inima-ți o simte
Și te preschimbi în valul care te-a avut.

Mi-ai amintit vreau din nou să fiu iubită...
simt pe trupul adormit viață-n al meu suflet;
Doar dragostea curată mă lasă împlinită,
Iar tu... doar o cultivă cu tăceri și sunet.

poezie de din Să ai ce să pierzi... (2007)
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiA fost scris un comentariu până acum.
Spune-ți părerea!
în alte limbiTextul original este scris în limba română.
Adina-Cristinela Ghinescu

Pasiune în miez de noapte

Dintr-ale noastre dialoguri încâlcite
Rămân cu pasiuni multicolore
Zvâcnind tăcute întru a fi-mplinite,
Iar dragostea vină m-adore.

Când ți-am citit simțirile ce-ai scris,
În mine prins-au muguri fără glas...
Porniri toride răpindu-mă spre vis
Dorințe se-nmulțeau ceas după ceas.

De-aș fi cuprins amurgul lângă tine,
Strânsă de setea șoptind iubești...
M-aș fi deschis doar ție prin sentimente pline
Și-ai fi un fericit sortit fericești.

Din orele care-au trecut pe lângă noi,
O ploaie în miresme de plăcere
Se zvârcolea pe trupurile-n doi
Visată de doi oameni în tăcere.

O clipă magică de dragoste printre cuvinte
A fost în mine și mi-a aparținut...
Trimisă azi spre tine, inima-ți o simte
Și te preschimbi în valul care te-a avut.

Mi-ai amintit vreau din nou să fiu iubită...
simt pe trupul adormit viață-n al meu suflet;
Doar dragostea curată mă lasă împlinită,
Iar tu... doar o cultivă cu tăceri și sunet.

poezie de
Adăugat de AdelyddaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiA fost scris un comentariu până acum.
Spune-ți părerea!
în alte limbiTextul original este scris în limba română.

Transfigurare

Pe aripi străvezii de zbor
Spre-nalt tu te ridici ușor
Mai sus, mai sus s-atingi un nor
Iar de banal să nu simți dor.

Arunci privirea-ncet în jos
Și vezi tot ce-ai lăsat în urmă,
Iar peste-o mare de-amintiri
Se-așterne acum un strat de brumă.

În zborul tău înalt spre cer
Pe ochi îti cade-un văl de ceață,
Iar amintirile îți pier
Lăsându-ți trupul fără viață.

Dar uite ai zburat prea sus,
Mai sus de-atât nu se mai poate
Oare acuma n-ai ajuns
Mult prea aproape chiar de moarte?

E mult prea greu rămâi sus,
Când viața-ntreagă ți-e departe
Te afli între poli opuși
Pășești spre viață sau spre moarte?

poezie de (aprilie 2009)
Adăugat de Teodora TodeaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiA fost scris un comentariu până acum.
Spune-ți părerea!
Cineva are nevoie de răspunsul tău: Este adevărat că creierul uman nu poate simți durerea? Fii primul care răspunde!

Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info

Votează pagina

Dacă îți place această pagină, o poți vota cu un clic, pentru a-i ajuta pe alții să o găsească mai ușor.

Fani pe Facebook

 
Poți promova cultura română în lume: Intră pe www.intercogito.ro și distribuie o cugetare românească într-o altă limbă!