Adaugă un citat | Citate la întâmplare | Votează! | Votate recent | Adăugate recent | Comentarii recente | Top general

Adina-Cristinela Ghinescu

Nu-ți aparține soarta!

Mințită a fost iubirea mea pe când iubeam...
Cântau cocori și corbi sub cerul moale;
M-am dăruit apoi spre siderale,
Din grija ce o resimțeam.

N-am fost să trec decât pe unde plânge vara,
Din griurile de pe paleta de culori
Răzbit-au ochi pătrunzători,
Pictați numai când vine seara.

Nu am ales pe cineva anume special...
Mi-a fost ales pentru-a-nvăța iubirea.
Nici ochii și nici mintea nu uită amintirea,
Nici spiritul, de-ar fi chiar glacial.

Când ți-e permis pe el ca să iubești,
Nu poți negocia, sau cere altul...
Nu poți rezilia sau arde pactul,
Pe care vrei aici să-nlocuiești.

Îți este dat ca să iubești și-atât.
Tu n-ai puterea să hotărăști pe cine...
Nu poți opri, sau ignora pe-acel ce vine,
Fie frumos, sau poate chiar urât.

Schema ta de viață nu e planul real.
Tu l-ai uitat când ai venit pe lume;
Zadarnic îți pui soarta în albume,
Doar unul e autentic și legal.

poezie de din Izvoarele vieții (iunie 2009)
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.

Citate similare

Adina-Cristinela Ghinescu

Neiubită...

Nici sufletu-mi nu l-ai iubit, sau doar un pic...
Pe mine? N-ai avut răbdare fi descoperit...!
Dintr-un scenariu mare, se-arată unul mic,
Și uite așa, se scrie destin neîmplinit.

Și tot ce-am vrut a fost iarăși IUBIRE...
Și n-am știut dau decât ce vine tot din ea...
Și iarăși m-am ales cu o dezamăgire,
Ce n-aș fi vrut fie, să fi fost... Ah, mă durea!

Și m-ai ținut în jocuri de-așteptare...
Tot ce-ai dorit a fost mereu la fel...!
fi zâmbit și de la o plimbare...
De mi-ai fi dăruit cu suflet... un inel...

În a mea viață... cuvântul nu există...
Decât atunci când fapta îl urmează și-au tangență!...
Fără dragoste, nimic nu-i trainic și rezistă,
Ne ofilim fără iubire și dăm o repetență!

N-am cunoscut pe cineva ca tine... vreau știi!
M-ai preschimbat din ce uram... acum iubesc!
Doar dragostea transformă... și-acum îți sunt... Să-mi fii!
Este o dragoste peste un plai lumesc!

Aș vrea cred că sunt totuși iubită; că n-ai mințit și doar atât!
O oră mi se pare veacul ce să treacă...
Iar faptele-ți să se transpună din cuvânt!
Plânge o inimă tăcut... pe zi, tot devenind mai seacă.

Neiubită...? Poate! Sau, nu știu...
Am vrut eu a le ști pe toate...!
Dar... n-aș mai fi ce sunt fiu...
Și nici surprinsă n-aș mai fi fost... poate!

poezie de din Șoptit de Dumnezeu
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.
Adina-Cristinela Ghinescu

Balada unuia ca tine

Nu sunt erou, dar nici vreaun vagabond,
Nu am iubit și nici n-am fost iubit...
Mereu fost-am îndrăgostit,
Când prea roșcat, brunet, sau poate blond.

Nu am cules doar o singură floare,
Nu m-am oprit doar la frumos și blând;
Ori mult am mers, ori mult prea stând,
Am cunoscut și dulci și-amare.

N-am fost vreun prototip care să-l placi,
Dorit, de nepătruns, fără s-aleg...
Tot de isteț pe cât am fost de bleg,
Printre bogați și printre săraci.

N-am fost văpaie, dar nici un invizibil
Și am trecut prin viețile a mulți...
Lipsit fiind, le-am dat tot la avuți
Văzut ca-nflăcărat, sau impasibil.

Nu sunt iubirea cuiva, cum n-am iubire...
Nu caut mă vezi, sau să mă șterg.
Nu stau... dar poate nici nu merg,
La fel ca toți și unic prin trăire.

poți cunoaște dacă te uiți în tine.
Sunt genul cel iubit și cel respins...
Pe cât de intangibil, cât cuprins,
Ascuns, sau la vedere, întru sine.

poezie de din Izvoarele vieții (2009)
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Mai multe înregistrări în
Audioteca Citatepedia
înregistrare audio
Recită: Adina-Cristinela Ghinescu
în alte limbiTextul original este scris în limba română.
Adina-Cristinela Ghinescu

Blestem

Iubirea mea să te atingă,
În clipele când te doresc...
Și amintiri să nu se stingă,
Până când clipele nu se-mplinesc!

Iubirea mea să te doboare,
nu mai știi ce e cu tine...
Să îmi revii jos, la picioare,
Să fii al meu, doar pentru mine!

Iubirea mea să nu-ți dea pace,
În nopțile când îmi lipsești...
Să-mi faci bogate din sărace,
Clipele-n care fericești!

Iubirea mea să te consume,
poți cunoaște ce simt eu...
S-aduni momente în albume,
Cu noi doi și cu Dumnezeu!

Iubirea mea să te învețe,
poți și tu ca să iubești...
Să-ți dea imbolduri și povețe,
Să știi ce-ți sunt, să-ți amintești!

Iubirea mea sa te lovească,
În inima ta împietrită...
Și dragoste ea primească,
Cum soarta-i scrisă și menită!...

poezie de din Șoptit de Dumnezeu
Adăugat de Adina-Cristinela GhinescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.

Paradox

Când ești tăcut și trist și nu mai crezi în lume,
Când vrei să fugi de toate și să te-ntorci la tine,
Când nu-ți mai crește-n suflet nici rău și nici vreun bine
Și crezi că-n toate astea mai ai sau nu ce-ți spune,

Când habar n-ai ce-nseamnă astăzi mântuirea
Și-n loc de-altar cu sfinți, preferi un lac cu broaște,
Când crezi că-n orice rău doar răul se cunoaște
Și doar în moarte-ți afli, astfel, nemurirea,

Când te cuprinde timpul și nu mai ai ce-ți face,
Când vrei să ieși din lume și să devii sihastru,
Când a rămas din tine doar teamă și dezastru,
Și, poate, nici la tine nu te mai poți întoarce,

Când ce iubești te vede cu ochi frumoși de gheață
Și caută în tine doar adăpost vremelnic,
Când ce-i frumos la altul la tine-i doar temeinic
Și nu știi dacă Eul mai are drept la viață,

Când timpul cu oceane din ruguri se nutrește,
Iar margini țes, prin margini, adânc, nemărginirea,
Când nu mai știi ce este sau ce n-a fost iubirea,
Când altul doar de tine, prin ea, se folosește

Când vezi ce se întâmplă în ultimă instanță
Cu lumea-n care crezi, cu dorul care doare,
Când ești pierdut, când nu mai poți să ai scăpare,
Și nu mai crezi că vei spera la vreo speranță,

Când se adună-n gânduri doar dezamăgire,
Și-n fiecare vrajă descoperi o minciună,
Sau răul cel mai pur în haina cea mai bună,
Când înțelegi că-un zâmbet nu-nseamnă prețuire,

Când vezi că ziua-i ziuă și noaptea-i numai noapte,
Când te trezești din vise și intri la-ndoială,
Când treci spășit din planuri în lumea cea reală
Și nu mai iei drept bune sclipirile din șoapte,

Când ușa ți se-nchide cu vorba, nu cu cheia,
Și nu desprinzi din asta nici sensul, nici non-sensul,
Nici dacă ai vreo șansă, nici dacă-ți stâmperi mersul,
Nici de-nțelegi vreodată sau nu-nțelegi ideea,

Renunță mai cauți, prin cenușar, scânteia,
Acceptă numai focul și lasă-n pace viața,
În fiecare noapte, contează dimineața
Și-n fiecare viață, un paradox: femeia...

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

E trist când ajungi faci lucruri doar ca să vadă alții ce viață frumoasă ai. Când îți pozezi mâncarea, când nu intri în piscină fără o poză, când nu te faci mort în club fără sa faci un live în care crezi că ești funny, când te duci la bibliotecă fără să pui un status despre ce carte citești. Oh, scuze de ultima parte, mă luase somnul scriind. Când o să-ți dai seama că viața se poate opri oricând, o să întelegi și că scopul ar trebui fie unul personal: te bucuri de fiecare clipă și să te simți bine. TU, pentru TINE. Amintirile și trăirile cele mai frumoase nu sunt nici în poze, nici în hârtii, nici pe buzele altora. Sunt în capul tău. Sau în sufletul tău. Și stii ce e tare?! Că de acolo poți să le dai play și să le accesezi oricând. Chiar dacă n-ai baterie la telefon sau chiar daca se închide facebookul. Cea mai bună zi din viața ta este aceea în care decizi că viața îți aparține!

citat din
Adăugat de George Aurelian StochițoiuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Marius Robu

Unghi de cocori

Tu nici nu știi ce să mai faci
Să îmi ascunzi că mă iubești
Dar nu te teme, poți să taci
Sau poți întruna vorbești

Să dai din mâini sau din picioare
Să te ascunzi, ba chiar să mori
Să pari gingașă ca o floare
Fixă ca unghiul de cocori

Să pari nebună sau să fii
Să știi ce vrei sau să nu știi
Eu nu te cred și nu te mint
Eu simt ce scriu și scriu ce simt.

poezie de din Pacoste de dragoste (14 ianuarie 2010)
Adăugat de Marius RobuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Iubirea e în tine. A fost tot timpul acolo și e singurul loc unde va fi. Și atunci când nu simți iubire e pentruți-ai acoperit iubirea din tine cu gunoaiele existenței de zi cu zi și doar de tine depinde să îți miști fundul și să începi faci curat printre gunoaie până când vei face iubirea din tine strălucească din nou. Iubirea e în tine atunci când citești o carte care îți place, când te uiți la filmul sau serialul preferat, când mergi în excursie și ești în mijlocul naturii trăgând pe nas aerul oxigenat al pădurii sau cel sărat al mării și toate problemele de acasă par departe. Când asculți muzica preferată, când ești cu prietenii din copilărie și râdeti de toate amintirile. Iubirea e în tine atunci când îți spune: "Devino maxim din ceea ce poți să devii." Iubirea e când alergi pe bandă sau pe stradă sau tragi de fiare la sală sau faci orice sport, pentruiubirea îți spune: "Iubește-te! Vreau să ai un corp frumos și sănătos." Iubirea e în tine când te duci mângâi un câine sau o pisică. Iubirea e în tine atunci când știi că meriți tot ce e mai bun în viața asta și iubirea e în tine când faci ceva cu pasiune și uiți cum trece timpul. Iubirea e în tine când îți îmbrățișezi părinții și bunicii și îi ierți pentru toate greșelile pe care le-au făcut față de tine, pentruatât au știut la vremea lor. Iubirea e în tine când te uiți în ochii persoanei pe care o iubești și îi spui: "Te iubesc" fără să îți pese de reacția ei și fără să ai nevoie de ceva în schimb.

citat din
Adăugat de George Aurelian StochițoiuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Adina-Cristinela Ghinescu

Dragostea – blestem divin

Dragostea-i un foc nebun,
Nu poți să-l stingi atunci când vrei...
Măr, gutuie sau vreun prun,
Rodul nu poți să i-l iei.

Dragostea e zbor riscant,
Duce și la prăbușire...
Nici scriitor și nici savant
Nu i-a găsit vreo deslușire.

Dragostea îți dă curaj,
Te-mbogățește sau te fură...
Din lipsa ei, intri-n sevraj,
Și poate să îți dăruiască ură.

Dragostea urcă și coboară,
Pe scara vieții, printre trepte...
Și te renaște și te-omoară,
Unde cărările nu-s drepte.

Și tot am scrie despre ea,
De dragoste, flămânzi suntem...
Cel neavut o tot dorea,
Iar cel ce-o are... e blestem!

poezie de din Șoptit de Dumnezeu
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.
Adina-Cristinela Ghinescu

Prietenia care m-a ucis

Legea inimii e scrisă în ființă;
Am învățat prin veacuri aștept...
Rămas este un dor, o ultimă dorință,
Să mă înalț în timp și să învăț sper.

Acum ascult pe tine cum mi te povestești,
Nu este loc fie și vocea mea acolo
În locul unde zaci, unde te poticnești...
În inima pătrunsă de mult prea multe goluri.

Iată-mă din nou, singură pe-alee...
Unul a plecat... altul a venit...
Alții or vină, intre, dar n-au cheie,
În inima care, cândva te-a găzduit.

Viață între scheme fără nici un sens!
Un pahar de griji pe care îl bei singur...
Ai un plan dai... mai șters, sau mai dens,
Ești regină viață! Regină în nimicuri!

Nu te întreb ce-are fie,
Sau cine ești... ce vrei cu mine...
Doar să-mi vorbești de nebunie,
Căci o cunoști atât de bine!...

n-ai un scop, sau... infinite
Așa ca tine, cum tu ești...
Tu viață, tu – planuri sortite –
Când ne urăști, când ne iubești.

Știu cine m-a ucis! Eu nu credeam în moarte!
Dar în prietenie, mult am crezut în ea...
Cea care am iubit-o și-am sprijinit-o în toate,
Nu a dorit decât, viața îmi ia!...

poezie de
Adăugat de Adina-Cristinela GhinescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.

Poți devii un om împlinit sufletește doar când scapi de frica de a pierde ceva. Iar de frica de a pierde scapi când pierzi totul și îți dai seama ce mult ți-a rămas. De ce te temi? Ai uitat că tot ce e mai bun în tine a apărut atunci când nu mai aveai nimic de pierdut, când ai ales să mori mai degrabă decât să trăiești altfel decât ascultând de propria ta lege? Nu ți-a fost frică de moarte, iar acum ți-e frică să nu îți pierzi reputația, o relație sau slujba? Cum îi poți tu ajuta pe oamenii din jur care au nevoie de iubirea ta, de puterea exemplului tău, de încurajările tale dacă trăiești în frică? Lumea are nevoie de tine puternic și neînfricat, nu mic și speriat.

citat din
Adăugat de George Aurelian StochițoiuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Adina-Cristinela Ghinescu

Interzis la dragoste?

Motto: "Nu e nimic mai trist decât tristețea unui om vesel."(Armando Palatio Valdes)

De ce n-am înțeles...? Îți este interzis iubești...
Astre, spirite divine sau cele pământești,
Nu m-au lăsat te ating,
Deși, atât de aproape, pe lângă mine
Tu treceai zâmbind...
De ce n-am înțeles că dintr-o durere
Primești doar migrene și a lor avere
Iar din oceanele și mările ce-am strâns
Sufletul se stinge cu râsete de plâns...?
De ce n-am înțeles eu că o privire,
Nu valorează decât o rătăcire
Venită pe moment neinspirat,
Și zugrăvită-n minte doară intenționat...?
N-am înțeles cum muguri de iubire
Păstrează parfum neconsumat în amintire,
Oricâtă viață trece, sau anii se adună,
Nicicând nu poți ascunde o dragoste nebună!
Oricât te-ndepărtezi spre a uita,
Cu-atât te-nnobilezi și crești odat' cu ea...
De ce n-am înțeles...? Îți este interzis iubești...
Poate acum, aș fi zâmbit ca tine,
Trecând pe lângă mine
Fără nimic: gol, rece și sec... așa ca tine,
Puteam fi oricine și orice s-aleg!
De-aș fi-nțeles atunci, cumva... totuși,
Să mă iubești, îți este interzis...
Zadarnic încercam îmi opresc
Dragostea curată ce a fost un vis,
Dintr-un destin ars, acum rămasă e iubirea
Chemându-ne pe-același drum slăvind regăsirea.

poezie de din Să ai ce să pierzi... (2007)
Adăugat de Adina-Cristinela GhinescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiA fost scris un comentariu până acum.
Spune-ți părerea!
în alte limbiTextul original este scris în limba română.

Chiar înainte de "a face" orice, tu trebuie " fii", nu-i așa? Așadar, ce anume ești tu înainte de "a-face"? Ce, dacă ai fi paralizat, în comă, sau în somn, tu nu ești? Poți învingi cei mai de temut adversari, poți să învingi de unul singur un război, poți să învingi cei mai abili adversari politici sau economici, poți să învingi zeci de invazii extraterestre, poți să învingi cei mai mari filosofi, poți să învingi cancerul, leucemia sau Sida, poți să învingi toți demonii din iad, dar dacă nu ai învins propria ta minte, rămâi doar un învins, un alt muritor de rând. Mintea poate afirma că e pozitivă sau cea mai abilă șmecherie "că a învins mintea", dar atâta timp cât gândul îți este călăuză, el doar te va invita la moarte. Află cine ești tu, pentru că tu nu ai fost născut vreodată. Corpul pe care-l crezi al tău nu e nimic altceva decât material de împrumut de la părinți și mai ales supermarketul din colț si piața agroalimentara a lui Matache. Cine ești tu, nu ce faci tu sau ce știi tu despre tine. Astea sunt doar roluri bune scrise de gând pentru a impresiona sau speria copii.

citat din
Adăugat de George Aurelian StochițoiuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Adina-Cristinela Ghinescu

Rupere... Renaștere

Da. Nu. Poate. Nu știu...
Nu știu ce urma... e clar!
Doar că mi-e permanentă foame,
Și simt în inimă amar...

Nu. Poate. Sau... nu știi...
Ce simți, ce cauți sau ce vrei...!
Mie mi-e tot mai greu s-aștept,
"La revedere" -i spui ei...

Nu știu, nu știi, nimeni nu știe...
Nici ce va fi, nici cum... de ce...!
Tot ce doresc? Să vii la ușă...
Să mă revezi... vezi cum e!

Da. Nu. Nu știu. Poate...
Așa o fi scris din Lumini.
Știu doar că te doresc în toate,
Și n-a fost scris fim străini!

Las-o din suflet să îți plece!
Dă-i drumul să-și înceapă zborul...
Tot ce-ai trăit, a fost... Treci peste!
Vino spre mine... îți plânge dorul!...

poezie de din Șoptit de Dumnezeu
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.
Adina-Cristinela Ghinescu

Nu spune NU!...

Nu spune NU, când tu simți DA,
Nu te opune când iubești...
Ea îl chema, el refuza
Iubirea ce o tot gonești...

Nu te mai încărca cu vină,
Păcat nu este când iubești...
Lasă iubirea ca să vină,
Nu te opri să risipești...

Nu te mai reprima în toate...
Tuiubești cu suflet pur;
Destinul ne va uni, poate...
S-atingem culmile de-azur...

Hai zburăm spre fericire!
Deși, demult nu cred în ea...
Dar cred în dragoste, iubire,
Ce nimeni nu îți poate lua!

Hai ne depășim în toate,
Să fim mai mult de am fost ieri...
Nu doar distanța ne desparte,
Iubire, vreau și tu speri!

Nu spune NU la ce-ți ofer...
Nu arunca ce ți se cheamă!
nu renunți, atât mai sper,
Și de iubire ții seamă!...

poezie de din Șoptit de Dumnezeu
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.

"Să iubești pe aproapele tău ca pe tine însuți"

dar Doamne, unde e acest aproapele?
am obosit fiu eu
ai obosit fii tu
de vină sunt el și ea
noi vom face,
voi ați stricat
ei, ele... oare la ce se uită?

cum să-l recunoasc?
asta e greșeala celor mulți.
tu vrei să recunoști și apoi să iubești
recunoștința vine și ea după iubire
yin yang, el și ea, cald rece
dar iubirea nu caută
iubirea se revarsă

și mai ales... cum mă iubesc?

atât de mult am iubit lumea...
încât m-am frânt trup în trup, oferindu-mă
și m-am jertfit împărtășindu-mă
din unu în doi, din doi în unul
căci sângele apă nu se face
ci cuget și ființare

și am iubit: lumină și întuneric, foc și apă
bogat și sărac, prinț și cerșetor
curajos și laș, sincer și ipocrit
sfânt și păcătos. laolaltă
m-am iubit când mă uram
și am iubit chiar când nu mai puteam

iubirea arde, pustiește. iubirea urăște.
iubirea potopeste. ș iubirea pribegește
iubirea este stâlp de sare
iubirea este întrebare
iubirea te coboară în moarte
și te înaltă ridicându-te din mormânt

Lazăre?
îți urmez Doamne...

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Adina-Cristinela Ghinescu

Iubire...? De două ori...

Pe ritmuri de dorință, m-ai îmbătat ușor
Și cu vorbe alese, ai vrut s-arăți iubire...
Însă tot ce-ai vrut... a fost un dormitor,
În care săai, bifând o împlinire.

Nu folosi minciuna când simți arzând un dor,
Nu îți nega trăirea, prin frică, lașitate...
Nu terfeli iubirea doar pe un biet covor,
Prețuind doar trupul și nu omul din spate!

Ai cautat să ai, simți ce n-ai avut...
Și într-o zi... ai prins curaj vii iarăși la mine.
Și iarăși te-am primit cum nu m-ai fi pierdut,
Dar pentru c-ai venit, m-am depărtat de tine...

Iubesc totul în toate... iubesc peste total!
Nu știu și nici nu-mi place fac ca restul lumii!
Dar ce ți-am oferit, a fost mai mult de-astral,
Iar tu, ai risipit pan' la sfârșitul lunii!

Nu știi multe de mine... dar nici n-ai vrut știi.
Ți-ai rezervat bilet doar în dorința
De-a poseda și doar de-ați împlini
Un vis trecut, ce-ți obseda ființa...

În dragoste ești liber, dar doar dacă iubești!
Atunci păcatul nu cade peste tine...
Numai carnal, nu poți ca să trăiești,
Când ai un suflet tânjind scopuri divine!

Promisiuni și vorbe! Cuvinte și atât!...
Nu te lega într-un blestem din vină!
Ar trebui știi că legământu-i sfânt...
Și de te-abați cumva, ajungi iar la ruină.

Și de nu simți iubire... și de nu vrei ce-ai vrut,
Sinceritatea e unica salvare!
Nimeni nu te obligă, faci, sau ce-ai avut
îți păstrezi cu tine, de nu simți vreo chemare!

Cândva, peste un timp, sau poate peste două
Sezoane de-amintiri... ai să-nțelegi zâmbind...
Că-n viață tot se-ntoarce și ploaie ne dăm nouă,
Atunci când ploaie dăm... înșelând, mințind...!

poezie de din Șoptit de Dumnezeu
Adăugat de CristinaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.
Adina-Cristinela Ghinescu

Din inimă

în foșnetul de cifre dispar,
n-am fost decât o urmă de tăcere...
viața ne îmbracă-ntr-un chenar,
unde ne sfârșește din durere.

"cândva" mi-a fost o vreme fără vreme,
sincopa mi-a cântat de două ori...
și de atunci ea nu se mai teme,
zâmbind prin milioane de fiori.

tresaltă anotimpuri în culoare,
dintr-un pastel scrisori cum reapar
le scrie taina vieții, sau taina noastră, oare...?
cum au murit, acuma trăiesc iar.

n-am vrut știe cât eu l-am iubit,
inconștiența doare când te minte...
din prea multă iubire, el s-a plictisit,
iar eu rămas-am surdă la cuvinte.

întinde-mă pe cerul care te cunoaște,
tu inimă, ai acum puterea...
resetează planul prin care ai renaște,
învățând să îți iubești vrerea.

azi e un mâine rătăcit care suspină,
ieri a trecut pe-aici un călător...
eu am ajuns... și îl aștept vină
-mi dăruiască partea de care-mi este dor...

poezie de din Izvoarele vieții (iunie 2009)
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiAu fost scrise 2 comentarii până acum.
Participă la discuție!
în alte limbiTextul original este scris în limba română.
Mariana Eftimie Kabbout

Nu exist!

Azi m-am pierdut în clipa de apoi
Și m-am temut ca să mai ies din ea
Am vrut doar m-ascund de pasul tău
Ce-l așteptam mereu
deși nu mă dorea...

Am înțeles ce-am refuzat cred
C-ai fost făcut doar împarți durere
Nici de cuvânt nevoie nu aveai
Erau destule ce urlau
în a ta tăcere..

Și m-am ascuns de lumea ce nu știe
De ce curg lacrimi azi din versul meu...
Mi-e sufletul bucata de hârtie
Din care tu ai rupt
fâșii, mereu...

Nici chiar cerneala nu mai e aceeași
Iar mâna-mi nu mai scrie azi, nimic.
Otrava ta mi-a luat de tot puterea,
Când încercam de jos
mă ridic...

Dar să nu crezi că eu voi fi pierdută
Doar am să plâng puțin și... am să plec.
Nu știu nici când... nici unde, dar voi face
O punte peste lacrimi,
și-am să trec...

Ce milă-mi este când mă uit la tine
Căci ochii tăi nimic chiar nu îmi spun...
Și n-ai să ai nicicând curaj destul
Să mă păstrezi așa
cum eu m-adun...

Ce liniște mă soarbe fără voie
Și tot aleargă prin albastru-mi trist
A fost ce-a fost, sau ce-o fi vrut fie...
Oricum, ce mai contează?
Nu exist!

poezie de
Adăugat de Mariana Eftimie KabboutSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiAu fost scrise 3 comentarii până acum.
Participă la discuție!
Adina-Cristinela Ghinescu

Minciună? Sau adevăr aprins?...

Și totul a fost numai minciună?
Doar te-ai jucat cu mine și atât...?!
Doreai ca între noi să nu rămână,
Decât o aventură, minus cât...?

De ce nu m-ai lăsat totuși în pace...?
Știai că ești indisponibil și mințeai,
Ai sentimentele așa sărace,
De numai la tine te gândeai...?!

De ce ai insistat fii cu mine,
Și m-ai îndrăgostit până la nori...?
Chiar n-ai simțit nimic profund în tine,
Să te gândești la mine până-n zori...?!

De ai știut că nu ești în putere,
îți schimbi viața, s-o iei de la-nceput...
Nu trebuia îmi provoci durere,
Să intri-n viață mea cum tu ai vrut!

N-a fost corect nici drept cum ai jucat,
Eu sinceră ți-am fost întotdeauna...!
M-ai sfâșiat când eu secretul ți-am aflat,
Și de atunci inima plânge ca nebuna!

Și tot tu necontenit mă căutai...!
Deși descoperit ai fost de mine!
De ce în pace oare nu mă lăsai,
De ce mi-ai dus inima în ruine?...

Ori egoist, ori nu știu ce ai fost...!
Ori parșivism a fost ascuns în tine!
Cum ai putut -ntorci viața-mi pe dos,
Și -mi răpești ce nu îți aparține?...

Și multe se lovesc în contradicții...
N-am înțeles nici azi ce ai făcut...!
Ori decăzut-ai tare în perdiții...
Ori m-ai iubit, și nu ai știut...!

O joacă, un capriciu, o iubire...
Atât a fost, sau ce a fost de fapt?!
Dar ce a fost, mi-a dat nemulțumire,
Când fals trăiai rolul tău din act!

Vreau -nțelegi impactul ce-ai lăsat!
Eu nu mai pot fiu la fel vreodată...
N-am fost eu cea care te-a chemat,
Și altceva ți-am fost eu ție toată!

De ce nu te-ai uitat atent la mine?...
N-ai remarcat că eu sunt altceva?!...
Nu ai văzut structurile-mi divine,
N-ai sesizat nimic?! Orice! Ceva!!!

Fost-ai așa de orb la mine oare...
De n-ai văzut cât pot și ce sunt eu?!
Trebuia iubești tare,
Să mă ții lângă tine tot mereu!

Și la final perplexă m-ai lăsat!
Lovit-ai crunt în inimă și cuget...
Cum ai făcut, mult m-a îndurerat,
În cioburi ai lăsat un suflet...!

Minciună?!... Sau adevăr aprins?...
Ce-a fost în inima-ți vicleană?
Doar te-ai jucat până ai fost prins?
Și n-ai gândit că mi-ai lăsat o rană!...

Ce-a fost, s-a dus... dar pentru mine-i viu!
Nu pot uita și merge mai departe...
Sufletul rănit, plânge în pustiu,
Și toate rănile mi le adun în carte...

De n-ai iubit defel, doar te-ai jucat,
Mă rog suferi mult... așa ca mine!
Nu pot iert mai mult de am iertat,
Să mă distrugi atunci când îți convine...!

Și înțelege că nu ai fost corect!...
Și nici iertare n-ai învățat a cere!
Schimbă-ți caracterul mult infect,
Și inima amară ca o fiere...

Lumina se-abată asupra ta...!
Să înțelegi că viața nu-i o joacă...
Nu-ți bate joc în viață... treaba ta!
Dar roata se întoarce ca o placă!

Și înveți iubirea și iertarea...
Să le oferi cu suflet luminat,
Ascultă-ți din inimă mereu chemarea,
trăiești cinstit, corect, salvat!

poezie de din Șoptit de Dumnezeu
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.

De vis n-ar fi

Îi spune vis
la o poveste fără sens,
ca un crâmpei
dintr-un ochean
cu sticle colorate, sparte,
un fel de real interzis,
sau un condens
din tot ce-am petrecut printre ai mei,
cu toții figuranți pe un ecran,
apropiați, ce la trezire sunt deja departe
ca într-un soi de paradis
pierduți, lăsându-mă cu mintea plină de idei...

Vis i se spune
și la ce-ai dori
se-mplinească,
ceva mai mult decât ai crede,
un soi de imposibilitate,
la care fără rațiune
-pân-a muri-
tot crezi că s-ar putea s-deverească,
dar nu se vede
din opacitate
sau inacțiune...
O pierdere, de timp, prostească!

Vis poți să-i spui
la o-ncercare
metafizică
de a da sens unei excreții
de prea mult, de resetare
de-o mâzgă cenușie
în care nu mai poți să pui
nicio interpretare
și-i cauți o-nțelegere empirică
la ce se va petrece-n cursul vieții;
un fel de pseudo, parapsihologie,
o alienare...

Îi spune vis
pentrunu s-explică
nici haosul
-mai mult decât hazard-
nici fuga
din senzația de frică,
când vrei s-alergi
și nu poți avansa
și zbori fără permis
și trăiești holocaustul
în care ruga
nu ți-e împlinită... mori,
afli ce nici n-ai cunoscut;
figuri și locuri inedite
ce nu fac parte din... văzut,
și făr-a vrea, în zori
le ștergi
ca pe ispite!

Vis de n-ar fi
n-am fi capabili de imagini
și nu numai color,
nici în alb-negru,
ca și cum n-am putea vorbi
căci gur-ar fi doar gaura cu margini
iar inim-ar fi un motor
care oricât e de integru
noaptea sau zilnic s-ar opri,
cum cartea fără pagini...
Am fi trăit făr-a ne ști, într-un abis de negru...

Ne-am prăvăli fără repere-ntr-un plictis,
... S-ar spune că în fapt real, n-am fost decât un vis...

poezie de (14 februarie 2011)
Adăugat de Daniel Aurelian RădulescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info

Fani pe Facebook

 
Poți promova cultura română în lume: Intră pe www.intercogito.ro și distribuie o cugetare românească într-o altă limbă!