Adaugă un citat | Citate la întâmplare | Votează! | Votate recent | Adăugate recent | Comentarii recente | Top general

Ion Untaru

Mă simt o partitură

Mă simt o partitură
Cu note în culori
Din care vin și fură
Necunoscuți, comori

Că nimeni nu mai vinde
Permise de noroc
Și-n traista cu merinde
Doar lipsuri se mai coc

Că valul se frământă
Și trece nenorocul
Cu bietul om la trântă
Și se închide jocul

De-ar fi doar să dureze
Cic-ar fi spus bătrâna
Când umflă-n metereze
Furtunile, Fortuna

Și lunga acoladă
Lăsând loc la concluzii
Pătrunde în livadă
Un vânt de deziluzii

Presară zorii roșii
Aromele-n fâneață
Și cântă iar cocoșii
O nouă dimineață

Ci iarăși mă împrăștii
Aproape clandestin
Când trag copii cu prăștii
În cioburi de destin

poezie de din Vestitorul (1999)
Adăugat de Ion UntaruSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Citate similare

Ion Untaru

Războiul perpetuu

Atâtea împotrivă
Mi-au stat adeseori
Că nu știu ce derivă,
-mpinge spre ninsori

Spre valul ce ține
Ades prizonier
Ademeniri feline
Și-o regulă de fier

C-atâtea lupte dure
Se duc fără favoruri
Și nu se-ndur' -ndure
Nimic fără omoruri:

O floare de cireș,
O pasăre de cântec,
O țintă fără greș
Nesățiosul pântec

Pe cât de meschin totuși
Avar din cale-afară
Când un buchet de lotuși
Înseamnă primăvară

Te miri dacă mai poate
La câte furtuni pomul
Ispitele cu toate
Îngenunchează omul

Zadarnică o scuză
De neputință plină
Cu jarul tras pe spuză
Și vina fără vină

Că nimeni nu mai vinde
Permise de noroc
Și-n traista cu merinde
Doar lipsuri se mai coc

Războiul care-l poartă
Hazardul, călăreții
Cu cei ce cad din soartă
Pe luciurile gheții

Trimiși, cine-i așteaptă
ademeniți? Victorii
Pe fiecare treaptă
Mereu mai iluzorii

Priviți: se-ntoarce solul
Cu veștile lui rele
Și jertfele obolul
Dau biete caravele

Mai cade o cortină
Și cresc dezamăgiri
Norocul iar combină
Hazardu-aduce știri

Că iar se înfirip lupte
Și lespedea o treci
Când numai dedesubt e
Azilul de zevzeci

Închipuiri deșarte
și vanități. Abise,
Din vieți cu geamuri sparte
Și tot atâtea vise

Că valul se frământă
Și trece nenorocul
Cu bietul om la trântă
Și se închide jocul

De-ar fi doar să dureze
Cic-ar fi spus bătrâna
Când umflă-n metereze
Furtunile, Fortuna

Și lunga acoladă
Lăsând loc la concluzii
Pătrunde în livadă
Un vânt de deziluzii

E mult mai mult ca mult
În plus să nu mai ceri
Copil născut adult,
Și mai sărac ca ieri

Nisipul e fierbinte
Traseul e impus
N-ascultă de părinte
Și suferă în plus

Presară zorii roșii
Aromele-n fâneață
Și cântă iar cocoșii
O nouă dimineață

Mă simt o partitură
Cu note în culori
Din care vin și fură
Necunoscuți, comori

Ci iarăși mă împrăștii
Aproape clandestin
Când trag copii cu prăștii
În cioburi de destin

poezie de
Adăugat de Ion UntaruSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Ion Untaru

Iar aveți nevoie de votul meu

Nu mai scoatem nici o vorbă
nu ne mai bage pumnu-n gură
Toți acei care ne fură
Și din pâine și din ciorbă

Interesele magnații
Și averile oculte
Că se tem să nu-i asculte
Crișurile și Carpații

Fiece orchestră cântă
O, din umbră, partitură
Talpa e aceea care îndură
Greu-n fiecare trântă!

Ne îmbătăm cu apă rece
Și cu vorbele viclene:
Geaba dați vina pe lene
Și pe piramidele aztece!

O balanță tale quale
Mierea, banii într-o parte
Sărăcia ca la carte
Cum fie bre, egale?!

De la noi doriți doar votul
Și speranțele furate
Dintre noi la jumătate
ceilalți sunt orbi cu totul!

poezie de
Adăugat de Ion UntaruSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Vladimir Potlog

Cântă cocoșii

Cântă cocoșii în miez de noapte,
Vestind că vine o nouă zi
Și ca un rege falnic,
Soarele din nou va răsări.

Cântă cocoșii în miez de noapte
Ca alunge întunericul din noi
Și să lase loc luminii
Care ne va scăpa de păcate și nevoi.

Cântă cocoșii în miez de noapte
Cântecul lor sonor.
El trezește nu numai oamenii,
Ci și natura din somnul ei ușor.

poezie de (12 februarie 2019)
Adăugat de Vladimir PotlogSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Pavel Lică

De-ar fi să fii o floare

De-ar fi să nu fii om, ci doar o floare
Ce-n cupă-i toarnă zorii, dimineața,
Izvoarele luminilor stelare
Prin care Cerul iar aduce viața,

Ai da și tu lumina mai departe,
La fel de generos precum e Cerul,
Când chiar și de pe Cruce-a pus în Carte
Cuvântul ce dezvăluie misterul

Întoarcerii din moarte la-nviere,
Precum ea, îngropată sub răzoare,
Lumina rupe-a morților tăcere,
Când Cerul iar o trece într-o floare?

De n-ai fi om, ci floare pentru-o clipă,
Ai fi în stare lumii -i dai zorii
Precum o face-această floare-n pripă,
Să șteargă de pe inimă toți norii?

Dacă răspunzi cu "da" la întrebare,
Atunci când noaptea-ți va veni în viață,
Fii sigur că din om ajungi o floare,
Ce va-nflori și ea-ntr-o dimineață!

poezie de din Trubadurul cerului albastru
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Ion Untaru

Nimic nou

Nimic nou pe fontul
Abdicării noastre
Două inocente
Suflete sihastre

Ne luptăm cu valul
Ne luptăm cu soarta
Nouă ne închide
Toată lumea, poarta

Cine ne vadă
Cine ne știe
purtăm în gură
Gustul de leșie?

Eu te-aud în somn
Când vrei te-apropii
Ca o fâlfâire-a
Aripei de dropii

Soarele răsare
Pentru toți și totuși
Nouă ni se fură
Dragostea de lotuși

Vino mai aproape
Cât ți se dă voie
Semnul biruinței
Ascuns în noi e!

Pricini și dezastre
Pot ne frământe
Zborurile noastre
Nu pot fi înfrânte!

poezie de din Scara interioară (2007)
Adăugat de Ion UntaruSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Ion Untaru

Eu sunt acela

Eu sunt acela care cântă
O datorie de Poet
Tributul unui zbor ascet
Pierdut cu fiecare trântă

Iar salturile înspăimântă
O viziune de cadet
Pe care poate un profet
O vede cu aripa frântă

Și păsările care cântă
Apusurile violet
Sunt numai lacrimi, un buchet
Al celui ce binecuvântă

Eu sunt acela care cântă
O datorie de Poet
Când trece luna prin brădet:
Un zbor de Poezie sfântă!

poezie de din manuscris
Adăugat de Ion UntaruSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Ion Untaru

Rondelul primăverii care întârzie

Și iar primăvara-ntârzie
Cu soare și ploi pentru flori
Cu gâze și fluturi că mie,
Dor mi se face din nou de cocori

Uscatele vânturi adie
Când pier în adâncuri comori
Că iar primăvara-ntârzie
Cu soare și ploi pentru flori

Străin într-o lume pustie
Și-n noaptea cu plâns de viori
Din pricini știute doar mie
Mă simt vinovat uneori,
Că iar primăvara-ntârzie...

rondel de
Adăugat de Ion UntaruSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Ion Untaru

Toată lumea fură, fură

confuzia domnește peste lume
la tribună lideri spun povești
momârlanii fură din calești
sacii politicienilor cu glume

nimeni nu mai are chef de muncă
mai ușor e ieșim în stradă
strigăm un huuo!, la grămadă
ne dea guvernul bani de șuncă

toată lumea fură, fură
nouă nu ne-a mai rămas nimic
ni se spune tăcem chitic
și să ducem degetul la gură.

poezie de din Autoportret fără oglindă (2005)
Adăugat de Ion UntaruSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Ionuț Popa

Astenie de toamnă

Zadarnic pulsează natura.
Nu plouă, e bocet în groapă,
și oasele curg în morminte
când stropii sunt cioburi de apă.

Cerșind muritoare concluzii,
bătrân pare lemnul în zloată,
iar toamna lovește adesea
cu fulger albastru-n cravată.

Costumul de negru și vise -
covor peste oameni, afară -
îmbracă speranța în moarte
și urcă pe umeri povară.

Zadarnic pulsează natura.
Prin spatele frunzelor roșii
întinsul încalță năglodul
și cântă durerea cocoșii.

poezie de (11 septembrie 2008)
Adăugat de Ionuț PopaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Mai multe înregistrări în
Audioteca Citatepedia
înregistrare audio
Recită: Ionuț Popa
în alte limbiTextul original este scris în limba română.
cumpărăturiCartea "Liber Amicorum Liviu Pop. Reforma dreptului privat roman in contextul federalismului juridic European" de Ionuț Popa este disponibilă pentru comandă online cu o considerabilă reducere de preț, la -180.00- 143.99 lei.
Oana Frențescu

De-ar fi

De-ar fi să-mi umpli ochiul gol
Și gândul doar cu tine,
Spre tine aș veni în zbor
Și toată aș fi cu tine.

De-ar fi să fie iarăși verde
Și dorul m-aștepte în poartă,
Printre culori nu m-aș mai pierde,
Uitând de lacrima sărată.

Rotund m-aș face acoperit,
Cu ochi și mâini de-a valma,
Spre tine aș trece prin zenit,
Prin vânt și frig chiar iarna.

Aș ține-n brațe orice frunză
Și umbra pietrei mi-ar fi dragă,
Desculță aș dansa prin iarbă,
Doar eu -ți fiu mereu cea dragă.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Corneliu Neagu

Umbra

De ce te mai întorci acasă, tată? –
doar vezi prea bine, casa-i dărâmată,
în locul ei găsești o alta casă,
cu turlă-naltă și mai arătoasă,
dar nu este la fel de primitoare
precum căsuța noastră cu pridvoare.

Iar eu, când vin acolo câteodată,
parcă-s străin la mine-n curte, tată.
Doar mărul ce mai dăinuie la poartă
mă mai întreabă seara despre soartă.
Nici el nu cred că se mai simte bine,
stă aplecat, iar fructele-s puține...
Cu trunchiul său, cândva atât de falnic,
zidit între betoane pare jalnic.
Nici ploaia nu-i mai udă rădăcina
de când betonul a umplut grădina.

Eu știu că mai apari prin curte, tată,
reclădești căsuța dărâmat㠖
cobori din Constelația Licornul
doar noaptea când ne frânge somnul
și către zori, pe când cocoșii cântă,
te-ntorci în cer, cu aripa mai frântă.
Iar eu trezit, în plină dimineață,
văd umbra ta cum se topește-n ceață,
și lacrimi grele ochii mi-i inundă
când mira soarelui apare tremurândă.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Ion Untaru

Am descins de azi la mare

Am descins de azi la mare
La o mare care nu există
Câtă vreme mai persistă
Aderența la eroare

Cocoțat pe-un colț de stâncă
prefac că aștept corăbii
Și trec prin zăngănit de săbii
Pirații-n noaptea mea adâncă

Singur. Nimeni împrejur
Cale de-o leghe sau mai multe
Vin pescărușii asculte
Al catedralei ape, murmur

Și mă bronzez. Am pielea arsă
La țărm pierdutele iubiri
Făcând recurs la amintiri
Asupra mea se iar revarsă

Un vânt de senectute adie
Reconfortant pe deal și luncă
Și hăituit ca la poruncă
Mereu cu lipsuri la simbrie

Și stau așa înfipt pe scaun
Pun valurile vibreze
Zvârlindu-se spre metereze
Pe care s-a urcat un claun

Mi-nchipui sarea de omăt
Pe harta vieții cum transpare
Un punct de dincolo de zare
Din viitor spre îndărăt

Pe alții poate îi intrigă
Improvizația această
Când nu fac parte din vreo castă
Dar au pretenții la cvadrigă

poezie de
Adăugat de Ion UntaruSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Ion Untaru

Calul cu potcoave roșii

Fugea calul cu muscalul
-ncepuse-n lume balul:
Necheza ca o ispită
Jinduind a Făt-frumos
Da-ți trăgea câte-o copită,
Nu te mai sculai de jos!

Azi aici și mâine-n pustă
Și-a ajuns ca o lăcustă
Drumul lui pornit din stepa
Unde călărea Mazepa:
Călca greu și lăsa semne
Să le recunoști pesemne
Numai d-alea în cinci colțuri
De ți le bătea în bolțuri
Un colhoznic cu ciocanul
Ca vină și la anul
(Tot el, lovi-l-ar talanul!)

Ciocanul și secerea
Secera și se cerea
Tot ce are fiecare
Pentru călărețu-ăl mare
Iar de restul duceai lipsă
altminteri nu e chip
Construiești o eră nouă
Foame nouă, foame vouă
Împărțiți-o pe din două!

Dar i-a sunat și lui ceasul
Parastasul, bun rămasul
Cal frumos de porțelan
Care cade din tavan
Când își află și el nașul
Și se sparge nărăvașul
De-l adună cu fărașul
Femeia cu mătura
Bocceaua cu pătura
Care strigă-n gura mare:
Cioburi roșii de vânzare,
Cioburi roșii de vânzare...

poezie de din Domnul Liszt (1994)
Adăugat de Ion UntaruSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Gheorghe Gurău

Tratat despre... vin

Vin la vin și se îmbată
Când devin în grup o fiară
Iau și beau de o fac lată
Când nu-i vin ei vin și iară...

Vin la birt și vin la masă
Are vin de dat din cană
Vinde celor ce acasă
Nu au vin, deci vin la... nană

Vinde vin pus în ulcioare
Însă uite cum stă treaba...
Numai vin, fără mâncare?
Nu mai vinvin degeaba...

Vinde și vin de surcele
E un chin -l bei, da... lasă
închin, revin la cele
Ce vând vin ca vin de masă...

Are-n beci, da-n veci nu scoate
Vin de leac, aceeași nană
Dar nu-l vinde că socoate
e vin de pus la rană...

Vezi ce ne vinde vecine?
Vinde vin, de vină-i cine?...

poezie de (2009)
Adăugat de Gheorghe GurăuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.
Ion Untaru

Doar copiii mai visează

Împrejurui meu doar oarbe
Goluri negre, hăuri mari
Întuneric care soarbe
Păcura din păcurari

Vânt adie dinspre haturi
Lișițele sunt plecate
Tremur' apele sub zbaturi
Valuri, valuri speriate

Fug fantome prin ferești
Ca să nu le prindă zorii
Dintr-o carte cu povești
Și cu zâne iluzorii

Doar copiii mai visează
Un imperiu viitor
O lume ceva mai trează
Și care să fie-a lor!

poezie de din Vestitorul (1999)
Adăugat de Ion UntaruSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Am mai uitat...

Am mai uitat din când în când trec
Prin universul ce te înconjoară,
Am tot uitat și astăzi iarăși plec
Și-i frig și ninge în a noastră vară.

Am mai uitat -mi fii în amintire
Și încercând din când în când să vin
M-atinge clandestin a ta iubire
Și-n fiecare zi mai mor puțin.

Tot rătăcind prin dorul ce ne leagă
Doar am crezut că am și bucurii,
Și-am mai uitat -ți spun că îmi ești dragă
Și nopțile ți-au devenit pustii.

Am mai uitat -ți dăruiesc o floare
În lacrimi ți-am lăsat nuanțe gri,
Și-n inimă rămâne-un dor ce doare
Uitând uit de tine-n orice zi.

Am mai uitat și poate-am fost departe
Gândind că în uitare îmi revin,
Cu inima rămasă jumătate
Am și uitat... să mai trăiesc puțin...

poezie de din Din suflet
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Daniel Vișan-Dimitriu

Înger și talaz

Pianul nostru cântă cu-aceeași pasiune
O nouă melodie ce urcă înspre cer
Chemând în juru-i norii ce par să se adune
Ca în cetăți oștenii când vine-un curier.

O nouă melodie se-nalță înspre cer
Pe note de iubire, ușor, ca un descânt
Ce poartă-n valuri albe și negre spre eter,
Talazul care crește-n asaltul unui vânt.

Pe note de iubire, ușor, ca un descânt,
Mișcarea mâinii care de clape se atinge,
E-oprită de o alta, slăbită în avânt,
Iar valul ce vuiește, în mare,-încet, se stinge.

Mișcarea mâinii care de clape se atinge
E-oprită de iubire c-o forță ce învinge.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Ion Untaru

Agonia

față în față metereze,
archebuze și baliste
care flutură batiste
din ținuturi calabreze

acareturile mixte,
jucăriile chineze
dorm cu simțurile treze
și visează ametiste

gândurile prind sape
nopțile un alt prăpăd
oamenii doar nu mai văd
din mulțimea de atrape,
agonia lor hibridă
dintr-o nouă atlantidă!

poezie de
Adăugat de Ion UntaruSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Ion Untaru

Ne șterge apa din oglinzi

Stimată doamnă, amândoi
Privim oglinzile din noi
În care ape flutur' vag
Când amintiri adie trist
Ca un refren uitat de Liszt
Dintr-un regat de inocență
Ajuns la ultima scdență
Și-n care nu mai suntem noi
Copiii blonzi, căci amândoi
Am tot plătit la vămi întruna
Și-apoi ne-a despărțit furtuna
Cu dune de nisip și sare
Și-și duce crucea fiecare
Lăsând în urmă urme, urme
În care noaptea vin să scurme
Străini ce seamănă cu noi;

De-aceea doamnă, amândoi
Cu ochii plânși și suferinzi
Ne șterge apa din oglinzi
Cum valul mării lent nisipul
Când bate vântul și disipu-l

poezie de
Adăugat de Ion UntaruSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Ion Untaru

Rondelul maimuței care "pictează"

Pictorul frământă pasta
Și maimuța o întinde
Însă nimeni nu pretinde
e bună treaba asta;

Și-a îndrăgit maimuța Lasta
Nebunia ce-o cuprinde:
Pictorul frământă pasta
Și maimuța o întinde;

L-a bătut (că nu surprinde)
Numai în cap, un ceas, nevasta
Cu pantoful și-a zis: - Basta!
Du-te acum în târg și-o vinde!
Pictorul frământă pasta...

rondel de
Adăugat de Ion UntaruSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info

Fani pe Facebook