Atunci ca şi acum

Amza Pellea, cum se ştie,
Era plin de modestie.
L-ascultai şi-aflai: vedeta
Totdeauna era... Veta!

epigramă de Gheorghe Culicovschi din Cenaclul Umoriştilor al Casei de Cultură Buzău (august 2006)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

"Mărin şi Veta" este un omagiu adus unui unchi de-al meu, care a murit pe front, pe care-l chema Mărin şi care era foarte vesel, cu mult haz, iar pe nevastă-sa o chema Veta.

citat din Amza Pellea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Apropo de un videoclip electoral folosind imaginea defunctului Amza Pellea

Amzo, dacă mai trăiai,
Preşedinte te-alegeai:
Defilând, la pas, călare
Te votau şi mic şi mare!

epigramă de Gheorghe Culicovschi din Cenaclul Umoriştilor al Casei de Cultură Buzău (august 2006)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Actorului Amza Pelea pe când era director artistic al Teatrului Naţional Craiova

Ca oltean îţi făcuşi planul,
Dar plecând cu Nea Mărin,
Sucă, Veta şi curcanul,
Ajunseşi... director plin.

epigramă de Barbu Morcovescu din Printre epigramiştii olteni (2008)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Amza Pellea era atât de viu, atât de tonic, atât de plin de umor spontan de cea mai bună calitate! Muncitor până la epuizare, talentat, dar modest. Întotdeauna egal cu el însuşi, prietenos şi cald ca o zi luminoasă de vară.

Sanda Toma în revista Teatrul (decembrie 1983)
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Olteni au fost, şi mai sunt încă...

Pellea Amza, când trăia,
Povestea de Sucă.
Astăzi, de mai vieţuia,
Ne-ar fi zis de... Tucă!

epigramă de Gheorghe Culicovschi din Cenaclul Umoriştilor al Casei de Cultură Buzău (august 2006)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Adaptare. S-au scumpit mult tarifele şi pentru felicitări

Când era tariful mic,
Vi le trimiteam în plic.
De acum, vreau să se ştie:
O fac prin... telepatie!

epigramă de Gheorghe Culicovschi din Pledoarie pentru epigramă (aprilie 2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

După ce-am jucat în Mihai Viteazul, unii trecători mă arătau cu degetul: "uite-l pe Amza Pellea!". După ce-am apărut la televiziune, alţii, mai mulţi, mă arătau familiar: "uite-l pe Nea Mărin!".

Amza Pellea în revista Teatrul (mai 1972)
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Modestie

Cine spune că ştie ce e... nu ştie!

monostih de Gheorghe Leu din Punctul pe i (2008)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Eminescu era un om obişnuit, ce-i drept, foarte plăcut şi charismatic, dar om era. Şi era şi foarte discret. Nu era nici «sifiliticul» sau «nebunul», aşa cum de multe ori a fost numit. Nu era nici omul pus pe harţă în versuri şi înnebunit din dragoste, aşa cum îl prezintă eronat unii, dar nici sfânt cum îl vor alţii. Era un om cu defectele, calităţile şi patimile lui.

citat din Gheorghe Median
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!

Timpul şterge... Da, dar el ştie să păstreze - ca nimeni altul - ceea ce nu trebuie pierdut...

citat celebru din Amza Pellea
Adăugat de Adriana Pleşca
Comentează! | Votează! | Copiază!

Am visat că mă uitam la cer: era plin de stele mari şi frumoase. Am ridicat un deget şi am aprins o stea. Şi încă una.

Oana Pellea în Jurnal 2003-2009
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Profesorul meu de neuitat a fost Mihai Popescu. Mihai Popescu nu era numai un mare actor, ci şi un excelent pedagog. El mi-a deschis ochii, primul, asupra fenomenului teatral. Ne îndemna mereu să renunţăm la comoditate, să luptăm cu inerţia, să depăşim sfera intereselor mărunte.

Amza Pellea în revista Teatrul (mai 1972)
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Legătura formată între noi nu era una care să poată fi ruptă de absenţă, distanţă sau timp. Şi oricât de deosebit, de frumos şi de deştept sau de desăvârşit era el, spre deosebire de mine, era tot atât de implicat ca şi mine în mod ireversibil. Aşa cum eu îi voi aparţine lui pentru totdeauna, tot astfel şi el îmi va aparţine mie pentru totdeauna.

Stephenie Meyer în Lună nouă
Adăugat de Georgi G
Comentează! | Votează! | Copiază!

Indicaţia Fumatul interzis

Era pe un perete scris
Cum că fumatu-i interzis,
Să văd eu însă n-aveam cum:
Era localul plin de fum.

epigramă de Petru Marian din Fumuri (culegere de epigrame) (2002)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Modestie

Laudele nu-mi prea plac,
Fiindcă-s om cu "modestie",
Însă nu ştiu cum să fac
Toată lumea să mă ştie?!

epigramă de Elena Buică din Antologia epigramei româneşti, 2007 (2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Era un lucru deosebit să fii parlamentar, nu era orice găinar deputat. Nu. Dacă era deputat, era un om cu o personalitate, cu o atitudine, cu o corectitudine. Şi în acelaşi timp trebuia să ştie să vorbească bine, pentru că toţi vorbeau bine, să se exprime cum trebuie, să nu vorbească fără socoteală. Fiind gazetar cu trecere la Cameră, aveam simpatii şi antipatii.

Nicolae Carandino în interviu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Primul ministru era şi el conştient de faptul că oamenii nu mai fuseseră de mult atât de năpăstuiţi cum erau în momentul de faţă. Până şi vremea era deprimată, se lăsase o ceaţă rece cu toate că era mijlocul lunii iulie... nu era normal, ceva nu era în regulă...

J.K. Rowling în Harry Potter şi Prinţul Semipur
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

În viaţa de zi cu zi, Cioran nu era deloc o fiinţă sinistră. Era un om vesel, cu umor. Şi aş spune că nu-i scăpau bucuriile şi frumuseţea lumii. Dar nu scria decât atunci când era trist, în accesele lui de disperare, totdeauna noaptea.

Simone Boue în interviu (1996)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Se ştie că, în mod obişnuit, la un croitor îţi comanzi costumul după măsură. La Cinematografie există întâi costumul şi apoi se caută omul. Pledez deci pentru planificarea folosirii materialului uman artistic.

Amza Pellea în revista Teatrul (mai 1972)
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Simt că lui Amza Pellea nu-i putem spune "adio", ci numai "la revedere". Cine ştie, cândva, într-un ram înflorit, într-un bob de grâu, într-o toartă de lut, într-o picătură de ploaie sau într-un fir de iarbă – cine ştie... cândva, poate, ne vom reîntâlni.

Sanda Toma în revista Teatrul (decembrie 1983)
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!