Protecţia socială

Este mână ce pretinde
Că ne-ajută fără preget,
Dar se lasă a o prinde
Doar de-un deget.

epigramă de Ioan Miclescu din Pledoarie pentru epigramă (aprilie 2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vis urât

Vreau să întorc fără de preget
Toată lumea pe un deget
Şi mă rog, dacă se poate,
S-o îndrept înspre... dreptate.

epigramă de Ioan Fleşaru din Urmaşii lui Cincinat (2004)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fără de preget, chiar de ştim priveliştea iubirii

Fără de preget, chiar de ştim priveliştea iubirii,
Şi ţintirimul cel mărunt cu nume care plâng,
Şi groaznicul abis a-toate mut în care alţii
Sfârşesc: fără de preget mergem amândoi
Afară spre copaci bătrâni; fără de preget
Întârziem, loc printre fiori aflând, în faţa cerului.

poezie de Rainer Maria Rilke din Poezii (1906-1926), Desăvârşite, traducere de Nicolae Argintescu-Amza
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Autoepitaf

Sub această cruce zace
Cel ce-n viaţă, fără preget,
A visat că totul face
Fără a mişca un deget.

epitaf epigramatic de Dumitru Râpanu din revista "Lohanul" (2011)
Adăugat de Dumitru Râpanu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tineri îndrăgostiţi

A tot gândit el, fără preget,
Să-i ceară mâna, nobil ţel.
Dar ea i-a dat numai un deget,
Pe el să-i pună un inel.

epigramă de Sorin Cotlarciuc din Epigrame cu şi despre femei (2010)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Neînţelegere

Spui de mine, fără preget
Că n-am ridicat un deget!
Şi mă-ntreb, contrariat:
De dictat cu ce-am dictat?

epigramă de Iulia Tatomir din Antologia epigramei româneşti, 2007 (2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Purtări şi purtări

Pare-o căsnicie calmă;
Zilnic însă, fără preget,
El o ţine ca în palmă,
Ea îl joacă pe un deget.

epigramă de Mihaela Banu din volumul de versuri Bolta-şi răsfrânge straiul peste brazi (2017)
Adăugat de Mihaela Banu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Zici că la război

Zici că la război, iubito,
Vii cu mine fără preget...
O, dar cum plângeai asară,
Când te-ai înţepat la deget!

epigramă de George Topîrceanu
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Să nu ne ascundem după deget, nu toţi muncesc fără preget; succesul adesea poate fi explicat prin faptul că x (ics) e prieten cu y (igrec) ce îl cunoaşte pe z (zet) în cinstea căruia toastăm şi noi un pahar de Moet!

citat din Michelle Rosenberg
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poem neruşinat

Cuvântul ce-l aştept de mi l-ai spune,
ţi-aş alerga la piept fără să preget...
Aş trece-înot Oceanul Nord-Atlantic
doar să îţi mângâi buzele c-un deget...

Buze ce-mi muşcă visele de sfârcuri!
Buze de drac! Buze de Făt Frumos...
O, bietu-mi deget beat de frumuseţe
cum ar aluneca pierdut în jos!...

Ar trece toropit peste bărbie...
ar săruta despicătura sfântă...
Şi iar ar coborî în chinu-i dulce
spre pieptul gol ce sângele-mi frământă...

Ce junglă ai găsit, deget obraznic!
Cu sfârcuri dulci... şi peri înmiresmaţi...
Din toate-ar vrea flămând să se-nfrupte
şi şi-ar chema şi ceilalţi patru fraţi!

Apoi mi-ar luneca mâna pe pântec...
şi ar roşi cumplit (că e fecioară!)...
Ce bine că s-a terminat poemul
cât mâna mea coboară... şi coboară...

poezie de Crista Bilciu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ruga zilelor noastre

Doamne, fie-ţi milă ţie,
Şi ne-ajută la alean,
Am scăpat de-un hoţoman
Dar au răsărit o mie.

epigramă de Ştefan Boboc-Pungeşteanu din ziarul "Viaţa Buzăului" (14 mai 2004)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cei mai aleşi dintre oameni se lasă conduşi în viaţă de-un ideal născut din ei înşişi: sunt ca orbii, care se lasă purtaţi de mână de copii lor.

citat celebru din Lucian Blaga
Adăugat de Corneliu Tocan, Ph.D., M.Sc.
Comentează! | Votează! | Copiază!

Metamorfoză electorală

Ni se-nfăţişează unii
Plini de ei precum păunii
Şi-au rămas fără mandate
Tot atâtea curci plouate.

epigramă de Ioan Miclescu din Antologia epigramiştilor români (2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Prudenţă politică

Nişte minţi înfierbântate
Îşi doreau anticipate,
Dar, gândind la rezultat,
În final, au renunţat.

epigramă de Ioan Miclescu din Cuget, deci exist, dar nu mai rezist (2005)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Jianul

N-aţi auzit de-un Jian,

De-un Jian, de un oltean,

De un hoţ de căpitan

Care umblă prin păduri

Cu doisprezece panduri,

Cu ghebe şi cu poturi?

El ia miei de la ciobani,

Armăsari de la mocani,

Fără plată, fără bani!

Şi pândeşte la strâmtori

De despoaie negustori,

Şi tot prinde la boieri

De-i curăţă de averi!
(...)

poezie celebră de Vasile Alecsandri
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Degete?

Lasă-mă să-ţi spun acum
despre femeia fără degete:
A venit într-o seară,
pe când lipeam cearşaful de ferestre,
ca să fac baia de seară.
Eram gol până-n deget
şi ea era femeia oarbă şi fără niciun deget
în deget.
Când m-a pipăit gol, s-a speriat
şi mi-a spus să-i pun mâna pe sân să-mi confirme;
când mi-am agăţat degetul de sfârcul ei alb
mi l-a furat în ventricul
şi a dispărut cum a venit.
Şi la prietenul meu din camera vecină,
şi la vecinul prietenului meu din camera vecină,
tot câte un deget.
Clădirea fără deget este porecla clădirii noastre.

Aceasta-i povestea femeii care n-avea niciun deget.

poezie de Gherasim Luca din revista "Alge", nr. 13
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Bietul "Zdreanţă"

Cine credeţi că, se crede
C-ar fi cineva în viaţă?
Este cel ce nu se vede
Că nu-i alta decât "Zdreanţă"

Când unii, din interese,
Îl vorbesc de bine-n faţă
El se umflă şi îşi iese
Din fire; sărmanul "Zdreanţă"!

Dar de-ar şti c-aceiaşi semeni
Ce-azi în slavă îl ridică,
Mâine, doar cu schimb de termeni,
Ca pe-o "Zdreanţă" îl critică.

Şi de ce o lume-ntreagă
În eroare să se-afunde?
O, sub haină de-aur largă
Doar o "Zdreanţă" se ascunde...

Îmbătat de tămâierea
Linguşirii fără preget,
--Care-i mai dulce ca mierea--
Bietul "Zdreanţă", cu un deget,

Crezând că-i ceva în viaţă,
Socoteşte-n slaba-i minte,
--Bietul clovn, biata paiaţă!--
Că lumea o dă-nainte.

Cât i-ai spune că, în lume,
Nu e decât o paiaţă,
El consideră că-s glume.
"Zdreanţă" minte nu se-nvaţă...

poezie de Nicolae Martinescu (12 noiembrie 1981)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Urmaşilor lui Cincinat

Umbriţi de gloria-i postumă,
Pe el, ce este astăzi humă,
Urmaşii, iată,-l prefăcură
În unitate de măsură.

epigramă de Ioan Miclescu din Urmaşii lui Cincinat (2004)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Parveniţii: Roxana Madjar. Pentru a parveni, linguşirea şi mimetismul acestei agramate faţă de şefa ei, Velicica Davidescu, a mers până acolo încât a purtat haine identice cu ea; de i-ar fi luat casa foc, n-ar fi plecat de la serviciu decât o dată cu ea

Dacă, la un păhărel,
Şefa haina şi-ar păta,
Şi-ar păta-o tot la fel,
Doar pentru-a o imita.

Dacă printr-o întâmplare,
Sefa-şi rupe vreun deget,
Fără nici-o ezitare,
Şi ea-şi rupe fără preget.

Dacă dintr-o neglijare,
Şefei casa i-ar lua foc,
Fără nici-o ezitare,
Foc i-ar da-alei ei pe loc.

pamflet de George Budoi din Pamflete şi satire (6 iunie 2006)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

De Rai, numai de bine?!

De Rai, am auzit numai de bine;
Curge doar lapte, miere de albine.
Pomii sunt doldora de poame coapte,
De-ajuns să-ntinzi o mână, zi sau noapte.
Mănânci sarailie, halviţă, baclava,
Fistic, sugiuc, rahat turcesc, susan, halva.
Nu trebuie să mişti nici dintr-un deget,-
Îţi pică toate-n poală, fără preget.
Nici zi de muncă, nici dureri, sau treabă,
N-ai nicio-nsărcinare, nicio grabă.
Te plimbi agale, ca un gură-cască,
Fără ca vreun pericol să te pască.
Stai tolănit la umbră, sau la soare,
Asculţi în ramuri păsări cântătoare.
Copii se joacă-ntr-una cu ciute, iepuri, iezi,
De când începe ziua şi până la nămiezi,
Când pe alei în floare, aşteaptă să se vadă,
Mergând de mână-n tihnă, în pas de promenadă.
Doar Sfânt' Sisoe pare că-i picură din gură
Saliva, că râmnise, sărman', la murătură.
Sătul de-atâta lapte şi miere şi peltele,
I s-a urât cu ele, vrea acrituri, sardele!
Morala este una ce-n minte îmi revine:
Unii din noi, adesea, se satură de bine.

poezie de Mihaela Banu din In volumul Eu râul tău, tu matca mea (2015)
Adăugat de Mihaela Banu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Infirmităţi

Poţi fără dubii să afirmi
Că-s multe feluri de infirmi:
Infirmi de-o mână, de-un picior,
Infirmităţi ce-ţi dau fior,
Infirmi de-un ochi sau de-amândoi,
Infirmi de pace, de război;
Dar mai frecventă-i cea grotească:
Infirmitatea sufletească.

pamflet de George Budoi din Pamflete şi satire (2 aprilie 2018)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!