Unui chelbos

A picat, fir-ar să fie!
Şi ce păr aveam din vechi.
Ce-a rămas... e-o farfurie
Răsturnată pe urechi!

epigramă de Ion Meca din Pledoarie pentru epigramă (aprilie 2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dezertor

Mă voi replia strategic,
Cu strategia de învins
Şi voi hălădui amnezic,
Printre bătrâni cu părul nins.

O zi, un an, ce-a mai rămas,
Printre calendele lumeşti,
Din drama de stupid retras,
Din tabăra celor oneşti.

O hoinăreală magistrală,
Cu urme noi, pe urme vechi,
În marş fără o ţintă clară
Şi fără goarne în urechi.

Nu sunt nicicum vreun intimat,
În sălile de tribunale,
Sunt un strateg ce-a dezertat,
Din catastrofele globale

poezie de Augustin Jianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Monumentul de fier vechi

Am avut o flotă "veche",
"Ruginită", fără vele.
Şi-un ministru-ntr-o ureche –
(Asta fără ghilimele!)

epigramă de Ion Meca din Pledoarie pentru epigramă (aprilie 2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ocaua lui Cuza

Cuza, om corect din fire,
A dat tuturor măsura...
S-a retras în amintire
Şi-a rămas... harababura!

epigramă de Ion Meca din Semne ale timpului nostru (2005)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

E foarte neplăcut să găseşti în farfurie un fir de păr al bucătarului şef, mai ales atunci când acesta e chel.

aforism de Ion Diviza
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Câinele sârmos şi dulăul

Un câine sârmos
Ce-a furat un os
De la un dulău
Ciobănesc şi rău,
Terminându-şi rosul
Îi întoarce osul!
-Măi, fir-ar să fie,
Mi-l aduci tu, mie
Flămând ca un lup!?
Vino să te pup!

Morala e uşoară
Şi nu mai are rost...
Dulăul, a doua oară,
N-a mai rămas prost!

fabulă de Constantin Păun din Zbor fără aripi (2011)
Adăugat de Constantin Păun
Comentează! | Votează! | Copiază!

Copil naiv cu păr bălai

Mă văd copil într-o căruţă
Mergând cu cei mai mari la târg
Când visele-mi dădeau în pârg,
Pe lângă hanul lui Măruţă;

Purtam cu mine-un univers întreg
Alai de Feţi-frumoşi şi cosânzene
Şi nu ştiam că, nota bene,
Va trebui să mă dezleg

de tot ce-a fost. Ce-a mai rămas
Din landu-acela cu poveşti,
Cu bunătăţile-i regeşti
Când te pune viaţa în impas?

O fi aievea sau doar cred
C-am fost un prinţ aşa ferice
Cu graţii, jocuri şi arşice
Sau numai visul lui Tancred?

Copil naiv cu păr bălai
Te cat întruna printre vise
Acum, bătrân, când pare-mi-se
Soseşte iarna-n luna mai...

poezie de Ion Untaru din manuscris
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unui Poet

Ne-a citit cu pasiune,
Versuri noi şi versuri vechi,
Şi-am fi zis că-s foarte bune,
Dacă nu aveam urechi!

epigramă de George Zarafu din Epigramişti români de ieri şi de azi (1975)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Light

aveam soare în păr şi nori în sandale
cu fruntea lipită de cer
dansam discret cu gândul la tine
gândul ţinea ritmul
eu făceam valuri cu Luna

aveam soare în păr şi nori în sandale
m-am scuturat
şi s-au împrăştiat

care-ncotro

poezie de Iulia Ardelean
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Coraline

Cireaşă roşie-n răspăr
De pofta viermelui aleasă
Nebănuită eşti în păr
Rubin pe vălul de mireasă

Mici coraline amăgitoare
Desfată zvonuri la urechi
Înţelepciunea iertătoare
Dă noului un rost mai… vechi

poezie de Silvia Miler
Adăugat de Raluca Dinu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rondelul timpului risipit

De trece clipa, ce-a rămas
După atâta viermuială?
Atâtea gânduri de pripas,
Risipa fără de sfială.

Dacă-ţi răpeşte câte-un pas,
Îţi râde existenţa goală.
De trece clipa, ce-a rămas
Dupâ atâta viermuială?

E ca un fruct de ananas
Clepsidra care te înşală,
Dar n-ai, la ceas de îndoială,
Să scoţi din mânecă vreun as.
De trece clipa, ce-a rămas?

rondel de Corneliu Vasile din ziarul Romanaţi (27 februarie 1991)
Adăugat de Corneliu Vasile
Comentează! | Votează! | Copiază!

Popas sufletesc

Fac un popas sufletesc pe-un tărâm fără nume
Şi încalec pe visul semeţ ce stă după mine
Să-mi potrivesc ceasul plecării din lume
Spre lumea ce-a fost, ce este şi vine.
Smâcesc din frâie şi dau din picioare
Dar visul nu caută să facă vreun pas!
Din noapte privirea-mi ridic către soare
Curtându-mi puţinul ce mi-a rămas
De împlinit anevoie pe vise călare
Şi îngân un refren de senin fără glas
Din cântul sublim ascuns în uitare,
Să-audă şi gândul cel vechi de pripas
Cum goana vieţii e-o pură visare
Şi vânt adunat pentru bunul rămas.

Mai fac un popas pentru-n suflet rămas de pripas,
Cu un scop definit şi prescris de-o anume
Alarmă-a trezirii de vis, din ultimul ceas
Al curtării divine ce duhu-a 'ncetat să-i zbuciume
Ca semn al celui mai groaznic şi mare impas.

poezie de Ioan Hapca (14 mai 2022)
Adăugat de Adelina
Comentează! | Votează! | Copiază!

Am fost şi eu

1. Am fost şi eu copil, ce-i drept.
Aveam şi eu, prieteni strânşi la piept.
Aveam şi eu, vise mari de împlinit.
Aveam şi eu, un timp de neoprit.

2. Aveam şi eu, o fată pentru care să compun.
Aveam şi eu, persoane pe care să le sun.
Aveam şi eu, experienţe de iubire.
Aveam şi eu, ceva legat de tine.

3. Aveam şi eu... dar nu aveam.
Aveam şi eu... dar nu ştiam.
Aveam şi eu... dar nu perfect.
Aveam şi eu... un "eu" defect.

poezie de Cosmin-Emanuel Petraşc (5 aprilie 2019)
Adăugat de Cosmin-Emanuel Petraşc
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unui amic

Dup-atâtea boroboaţe,
Meritai, fir-ar să fie,
Să îţi pun părul pe moaţe,
Dar n-am cum, că ai... chelie.

epigramă de Mitică Ion
Adăugat de Mitică Ion
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cu cireşe la urechi şi cu fragi

Această femeie pe care
O iubeam nebun în tinereţe
S-a şters ca un semn de-ntrebare
Când mor între vârstnici poveţe

Din toate-a rămas doar consemnul
Uitării precum o nălucă
De unde şi poate, îndemnul
Cu veşnice doruri de ducă

Această femeie de care
Întreabă amintirile-mi vagi
M-aşteaptă în nopţi viitoare
Cu cireşe la urechi şi cu fragi

poezie de Ion Untaru din Condorul (2001)
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vinul vechi

Mi-ajung, din Europa, la urechi,
De la acei ce educat-au gustul,
Superlative despre vinul vechi;
La noi, abia se învecheşte mustul...

epigramă de Ştefan-Cornel Rodean (2014)
Adăugat de Ştefan-Cornel Rodean
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nopţi

Doamne, vino Doamne,
Să vezi ce-a mai rămas din oameni!
Doamne, vino Doamne,
Să vezi ce-a mai rămas din oameni!

Nopţi lungi şi triste
Acasă mă gândesc
Şi pe voi acolo vă zăresc
Sunt nopţi pline de groază pentru mine, în război
Sunt nopţi de basm acolo, la voi
Şi Doamne, pentru ce o viaţă de coşmar
Şi pentru cine se moare în zadar?
Sunt nopţi pline de groază
Când teama mi-e să fiu
Sunt nopţi de basm de care nu mai ştiu

Doamne, vino Doamne,
Să vezi ce-a mai rămas din oameni!
Doamne, vino Doamne,
Să vezi ce-a mai rămas din oameni!

De ce nu încetaţi acest cumplit război?
De ce va gândiţi numai la voi?
Şi nici nu vă pasă de mama care-şi plânge
Copilul său ucis ce zace-n bălţi de sânge!
Şi nici nu vă pasă de cei ce nu mai sunt
De cei ce vă acuză de-acolo din mormânt!

Doamne, vino Doamne,
Să vezi ce-a mai rămas din oameni!
Doamne, vino Doamne,
Să vezi ce-a mai rămas din oameni!

cântec interpretat de Valeriu Sterian, versuri de Valeriu Sterian
Adăugat de Doina Bumbuţ
Comentează! | Votează! | Copiază!

Aveam un vis că pot să zbor ...

Aveam un vis că pot să zbor,
Să mă înalţ pe-un colţ de nor
Şi-n palme, strâns, să ţin o stea,
Ca pe un pui de rândunea.
Să stau cu luna la taifas,
Să depănăm tot ce-a rămas
Nespus, până în zori când pier
Toate sclipirile din cer,
Când în străfund de orizont
Doar zori de zi mai sunt în cont.
Aveam un vis că pot să zbor,
Dar astăzi nu e niciun nor
Pe-al cărui colţ să mă ridic,
Aşa că de la vis abdic
Şi cu aripi de vis înfrânt
Ce se vor zbate pe pământ,
Mă voi trezi din dor de zbor
Doar încă-o dată ca să mor...

poezie de Mihaela Banu din volumul de versuri Zăbrelind zadarnic zborul (2014)
Adăugat de Mihaela Banu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fie prin dorinţă, fie prin imaginaţie, nu poţi clinti niciun punct din fantezie, fără ca ordinea lucrurilor să nu fie răsturnată, atât în trecut, cât şi în viitor.

aforism celebru de Michel de Montaigne
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Viziune (Sonet XXIX)

nu sunt aici - e-o fantasmagorie -
şi tot ce-am spus la fel se va întrece
cu-avântul lumii grosolan şi rece
în ce-a rămas şi va urma să fie
al gropii rânjet plânsete petrece
pe spate-mi urcă un mânunchi de glie
când tot ce-i astăzi vânt de penurie
apleacă-n unde vocea s-o înece
e seară-acum şi trag de umbra-mi goală
cu-arome dulci amare - nu se ştie
pe-un alt zenit se frânge-o altă coală
mai albă decât prima... ce să fie?
şi mă întreb pierdut: "de ce banală
răsare din nimic o letargie?"

sonet de Ionuţ Popa (9 martie 2008)
Adăugat de Ionuţ Popa
Comentează! | Votează! | Copiază!

Constatare firească

Constatând ce bine minte
Şi că-i tare de urechi,
Noul nostru preşedinte
O să fie... tot cel vechi!

epigramă de Janet Nică
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!