Adaugă un citat | Citate la întâmplare | Votează! | Votate recent | Adăugate recent | Comentarii recente | Top general

Veronica Micle

Și cum s-a stins…

Și cum s-a stins fără de veste
Amorul cel nemărginit
De-ți pare că e o poveste
Ce alții ți-ar fi povestit.

Și cum mereu în cale lungă
Trec norii peste mări și țări,
Astfel simțirile s-alungă
Și moare dragostea de ieri.

Și vecinic altă e simțirea
În sân de oameni muritori,
Schimbată e întreagă firea
Din ceas în ceas până ce mori.

Iată de ce gândind la tine
Nu plâng c-amorul tău s-a stins,
Căci astăzi, știu atât de bine
Că dorul care te-a cuprins,

Se va sfârși, fără de urmă,
S-a stinge ca și cel dintâi,
Iar moartea patimile curmă
Și-o biată pulbere rămâi.

poezie celebră de
Adăugat de Simona EnacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiA fost scris un comentariu până acum.
Spune-ți părerea!

Citate similare

Veronica Micle

Cel din urmă vis

O visul meu cel mai slăvit,
Frumos și cel din urmă,
Așa cum dulce te-ai ivit
Te stinge și te curmă.

Căci e demult de când am pus
Inimii mele pază,
Și-i mult mai mult de când i-am spus
Iubirii să nu crează.

Și prea târziu să mai aprind
Azi dragostei făclie,
Și-n mintea mea să mai cuprind
O dulce nebunie.

Destul c-o clipă l-am iubit,
Și-o clipă i-am dus dorul,
Te stinge vis cum te-ai ivit
Stingându-mi și amorul.

poezie celebră de
Adăugat de Simona EnacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiAu fost scrise 5 comentarii până acum.
Participă la discuție!
Leliana Rădulescu

O stea s-a stins

(In memoriam, PETRICĂ MÎȚU STOIAN)

O stea s-a stins deodată cu tine,
Lumea, astăzi, e cu mult mai săracă;
Nu știu de-oi mai putea să cred în bine,
Îmi simt Inima pustie și seacă!

Cerul e-acum mai gol, țara mai tristă,
Din lacrimi se nasc întrebări amare:
Există viață? Sau moarte, există?
Ce-i omul? Asta-i marea întrebare!

La ce bun să înduri atâta zbucium,
Dacă nici dragostea nu te salvează,
Te-afunzi in derizoriu și nu știi cum
Să mai distingi un fleac, de ce contează!

Oricât aș vrea de optimist să fiu,
Legile vieții nu le-oi intelege;
Cum poți să mori, când ești atât de viu?
Ce moartea strică, nimeni nu mai drege!

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Astăzi rămâne

"Am rupt pagini din al vieții album
De-astăzi nu mai suntem "doi"...
Ne-am spus grăbiți "un bun drum"
În spate rămân doar lacrimi și ploi.

Și-o ușă pentru totdeauna s-a închis,
Destinul e nedrept, iubirea o curmă.
Iar astăzi s-a stins un frumos vis
Din ce a fost cândva... rămâne o urmă.

poezie de (3 septembrie 2017)
Adăugat de Alina-Georgiana DrosuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Rămâi iubita mea! Rămâi

Rămâi iubita mea! Rămâi,
Cu amintirea cea dintâi.
Cu un sărut ce ți l-am dat
Stângaci, mai mult pe apucat,
Pe care eu nu l-am uitat
De-aceea... mai rămâi.

Și-așterne valuri de visări.
Eu nu uit desele-ncercări,
Când... Din păcate-ai reușit,
Cu dibăcie m-ai mințit
Și sufletul mi l-ai vrăjit,
Acum... am remușcări.

De astăzi? Cred m-ai invins.
Sărutul... ți-l păstrez aprins.
Și-mbrățișările cu dor,
Cuvântul sacru de amor,
Le mai păstrez ca un decor.
Of... dragostea s-a stins.

De ce ești rece când te chem?
mi-ai fost dulce, ca un gem.
Cu-atâtea vorbe m-ai convins,
Focul iubirii mi-ai incins,
Iar drumul nostru s-a întins.
Dar... s-a sfârșit un ghem.

Înflăcărați de-atât noroc
Ce-a dispărut chiar dintr-un foc,
Eu am știut mă trădezi,
Cu dibăcie mă trișezi,
Și pân-la urmă ce să vezi?
Experta unui joc.

Cum poți să pleci? Când bine știi
C-ai fost izvor de bucurii.
Câtă credință mi-ai jurat,
mă iubești și... implorat
Să-ți iert gestul necugetat,
Eu... n-am uitat. Să știi!

De aceea draga mea rămâi,
Cu amintirea cea dintâi.
Căci amintirile ce-au fost,
Rămân plăceri, dar fără rost,
În viață totul are... cost.
Tu! Nu ai căpătâi!

Sunt sigur vei regreta.
Când dorul te va bulversa,
Iar amintirea din trecut
Te va-ndemna la un sărut,
Să ai în suflet al meu scut,
Căci... nu te pot ierta.

Adio! Draga mea rămâi,
Cu amintirea cea dintâi,
Iar eu... orfan al nimănui.

poezie de (27 mai 2007)
Adăugat de Corneliu Zegrean-NireșeanuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

S-a stins Cavalerul (In memoriam - Arthur Porumboiu)

S-a stins Cavalerul, King Arthur s-a stins,
cu rana de cuvinte la vedere,
cu pana încleiată de albastrul
legendei propriei lui dimensiuni.

Aduceți căni și pahare și lume
să sece izvorul, aduceți și orbii
din Avalon, ce-i neînvins și solemn,
cu altă armură, la Tomis să vadă.

Un dux bellorum fără Camelot
stă neclintit peste fapte prescrise,
între străvezii și suave silabe,
"precum bugării pe apă".

"Poet de geniu"- cum îi plăcea să se-alinte,-
la pontul cu iarnă-noblețe,
s-a stins Porumbelul străpuns de ursită
și pasiunea luminii mărețe.

Durere slăbită, uitată departe,
ce bate din aripi tot mai încet,
s-a dus Cavalerul cu trupul inert
să ceară un tron de odihnă.

poezie de
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Daniel Vișan-Dimitriu

Stins

Culoarea trandafirului s-a stins
în furia ce-ntunecă privirea
ce, până ieri, pleca spre necuprins
din ochi ce-o îndemnau cu strălucirea.

Era privirea zorilor de zi,
a stelelor din nopțile senine,
o bucurie simplă de a fi
și de-a putea în juru-i să lumine.

E trandafirul meu? Nu este el!
Cum poate-atâta roșu să dispară?
Să strice pânza mea un alt penel
venit ca o furtună de afară?

S-a stins culoarea lui, a dispărut!
E alb acum sau doar mi s-a părut?

sonet de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Și Carpații plâng câteodată

(lui Mihai Constantinescu)

chitarele suspină cântecul e în doliu
s-a mai stins o voce în univers
peste țărână s-a asternt lințoliu
moartea își arată rânjetul pervers.

un suflet romantic a plecat la stele
să le cânte îngerilor cu entuziasm
spiritul muzicii îndură vremuri grele
cântecul de-odinioară astăzi este basm.

s-a mai stins o stea pe cerul veșnic
ziua nostalgică scurge lacrimi amare
glia românească a pierdut un sfeșnic
care a ars mereu ca o rază de soare.

moartea face victime printre artiști
lăcrimează Carpații și brazii lor triști.

sonet de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Dragostea a fugit până la cer

Când sunt cu tine
nu există timp
pare a fi o
veșnicie.
Și chiar dragostea
s-a uitat la timp
și a-nceput să râdă,
pentru știa
nu are nevoie de el.
S-a prefăcut
că moare
pentru o zi
pentru a-nflori seara,
fără legi de respectat.
A adormit cuminte
într-un colț
al inimii mele
pentru un timp
care nu există.
A fugit până la cer
fără să plece,
s-a întors
fără să plece,
timpul a murit,
iar ea a rămas.

poezie de (6 octombrie 2018)
Adăugat de Eugenia CalanceaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Dependenta

Eu nu știu fără tine cum se cântă
când se așază-n portativ diezi
de râs înalt și nu știu cum cuvântă
glasul iubirii... Zborul mi-l retezi

de-mi iei nemărginirea ta albastră
și-mi lași doar o fărâmă de apus
să-mi îmblânzească cerul din fereastră.
Și nu știu fără tine cât s-a spus

din gândul alb al iernii fără nume,
din cel al verii, încă auriu,
din cel lăsat pe margine de lume
să pârguiască roade de pustiu.

Nu știu măcar de unde până unde
hotarele poveștii se întind
căci fără tine răspândesc secunde
de timp confuz și-n zbucium mă aprind...

poezie de
Adăugat de dory58Semnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiA fost scris un comentariu până acum.
Spune-ți părerea!
Edgar Allan Poe

"Cea mai mândră zi, cel mai mândru ceas..."

Cea mai mîndră zi, cel mai mîndru ceas,
Inima-mi veștedă le-a cunoscut:
De-avînt și de mărire visu-mi treaz,
O știu, a trecut!

Ce-avînt, am zis? Da! Îmi închipui,
Dar de mult timp s-a dus pe veci!
S-a dus și tinerețea mea, și chipu-i;
Ci, ducă-se deci!

Și tu, mărire, ce mai am cu tine?
Alt cuget are-acum de moștenit
Veninul ce mi l-ai turnat în vine;
Suflete-al meu, fii liniștit!

Cea mai mîndră zi, cel mai mândru ceas
Ce mi-au fost date, le-am avut:
Și visul de mărire, visul treaz,
O știu, a trecut!

Dar dacă visul meu de-avînt și de mărire
M-ar îmbia și-acum cu-acel amar
Ce-l îndurai atunci, eu ceasul peste fire
Nu l-aș petrece iar!

Căci pe aripa lui plutea ca o pulbere.
Și cînd plecă în zboru-i, căzu de pe ea
O esență în stare să spulbere
Sufletul ce-l cunoștea.

poezie celebră de
Adăugat de Simona EnacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba engleză. Dacă îl găsești, îl poți adăuga la Citatepedia.com. Dacă există deja, ne poți semnala pagina, ca să creăm legătura.
cumpărăturiCartea "The Complete Tales and Poems of Edgar Allan Poe" de Edgar Allan Poe este disponibilă pentru comandă online cu o mare reducere de preț, la -159.00- 79.99 lei.
Mirela Crâșmaru

Apropiere

Mă arde-apropierea și gându-ți cel nebun
Ce naște pasiuni și versuri debordante
Mi-s buzele legate și totuși vreau să spun
nimeni pân' la tine nu m-a știut răzbate.

Mi-e trupul răvășit de ale tale mângâieri
Parcă mă rupi din tine când mă iubești duios
La miezul nopții arde poemul cel de ieri
Căci îi ia locul altul în zbor de albatros.

Nici gândul nu mai este în tâmpla-mi de copilă
Căci s-a mutat la tine cu dorul ce mă cheamă
Dezbracă-te de mine și du-mă fără milă
În lumea-ți de poveste, în Cerul de aramă.

Atinge-mă în noapte, căci trupul mi-este zbor
Să-ți simt iubirea pură cum mă ridică-n Cer
Să mai rămânem aștri și glasul unui nor
Ce fără noi se stinge ca tragicul mister.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Lao Tse

Cel ce cunoaște cât de cât pe alții este inteligent; cel ce se cunoaște pe sine este cu adevărat iluminat și înțelept. Cel ce poate să învingă pe alții este tare, cel ce s-a învins pe sine este cu adevărat mereu puternic. Cel ce este mulțumit cu ce are e foarte bogat. Cel ce este energic, are un scop în viață. Cel ce nu se depărtează de firea sa trăiește mult. Cel care de moare nu se stinge, posedă cu adevărat îndelunga viețuire pe care o dă numai nemurirea.

în Tao Te King, 33
Adăugat de Lucian VeleaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
cumpărăturiCartea "Tao Te Ching. Cartea despre Tao si calitatile sale" de Lao Tse este disponibilă pentru comandă online la numai 14.00 lei.

Iată cum trec

Și iată cum trec anii,
Privește cum se duc,
Lăsându-mă sărmanii
Stăpân în cuib de cuc...

Se-mprăștie pe dealuri,
Se spulberă-n văzduh,
Furați de idealuri
De trup fără de duh.

Mi-s pașii fără urmă
Și glasul fără cânt,
Zâmbirea mi se curmâ
La capăt de pământ

Și mi se uscă dorul
De vifor și stihii
, sugrumând amorul
Uitai mereu să vii.

Desprindă-se din soare
Un înger temerar,
S-aprind-o lumânare
În sufletu-mi amar

Când noaptea mă apasă
Din margini de nimic...
ești așa frumoasă
Eu nu o să-ți mai zic.

poezie de (10 noiembrie 2014)
Adăugat de Ioan Ciprian MoroșanuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Barbu Ștefănescu Delavrancea

Câte focuri, câte lumânări și câte văpaițe n-ai ars, poveste, și toate s-au stins, și multe se vor aprinde ca să se stingă iarăși, numai tu, poveste, nu te vei stinge decât cu cel din urmă om... și numai acela va ști bine că lumea asta a fost o lungă și aceeași poveste.

în Basme (1892)
Adăugat de Dan CostinașSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiA fost scris un comentariu până acum.
Spune-ți părerea!
cumpărăturiCartea "Neghinita. Lecturi scolare" de Barbu Ștefănescu Delavrancea este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar -19.17- 10.99 lei.
Rodica Nicoleta Ion

Magnolii plâng (dialog cu Ion Grigoraș și Liliana Trif)

Magnolii plâng și ramurile lor,
În unduiri, parcă se simt cum dor,,,
Mi-am sfărâmat iubirea pe trotuar...
Îmi plânge doina vieții-un felinar.

Cu marea ta de roz, de mov și alb
Sunt pregătită-n noapte să mă-mbrac.
Miros a floare și-a parfum de vis,
Numai iubirea mea s-a stins... s-a stins...

Cum nu sunt un destoinic marinar,
Mă-nalț pe val, mai sus mă-nalț pe val,
O lotcă fără șansa de a fi,
Mă-nalț mereu cu fiecare zi.

Dar lotca mea-i în doliu și-n derivă,
În urmă nimeni parcă nu-mi mai strigă,
Oh, nici un far nu-i să mă-ndrepte, vezi?!
Când spun n-am noroc, acum mă crezi?!

Sălbatică și îmbrăcată-n foc,
Pierind în valul greu de nenoroc,
Mi-a mai rămas un sentiment - speranța.
................................................
Deci vă întreb: "cum vi se pare viața?!"

poezie de din Culorile sufletului
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Gheorghe Gurău

E toamnă iar...

S-a stins căldura zilelor de vară
Copacii-și lasă straiele pe jos
Se țes la sol covoare maiestos
E toamnă iar peste întreaga țară...

Din ceruri se coboară mai frumos
Câte o rază caldă și ușoară
S-a stins căldura zilelor de vară
Copacii-și lasă straiele pe jos...

Ne doare iar pentru-a câta oară
Pe dealuri viile-s fără folos
Rămân doar amintiri și-s de prisos
Când poama lor în cramă se coboară...

S-a stins căldura zilelor de vară!...

rondel de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.

Zi de toamnă

E vremea, Doamne! Vara a fost lungă.
Aruncă-ți umbra peste cadranele solare
și vânturile pe câmpii le-alungă.

Dă fructelor din urmă porunci să fie pline;
mai dă-le două zile de la sud,
îndeamnă-le s-ajungă coapte bine,
și toarnă dulce suc în vinul crud.

De-acum cel fără casă mereu pribeag va fi.
Cel singur va fi singur vreme lungă,
va sta de veghe, lungi scrisori va scri
și prin alei mereu va rătăci, neliniștit,
când frunzele s-alungă.

poezie de din Cartea imaginilor, Partea a doua a cărții întâi, traducere de Alexandru Philippide
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba germană. Dacă îl găsești, îl poți adăuga la De.Citatepedia.net. Dacă există deja, ne poți semnala pagina, ca să creăm legătura.
cumpărăturiCartea "The Notebooks of Malte Laurids Brigge" de Rainer Maria Rilke este disponibilă pentru comandă online cu o mare reducere de preț, la -88.00- 34.99 lei.

Mihai Eminescu

Eminescu a fost un geniu
Și avere ne-a lăsat.
N-a stăpânit un Imperiu,
Dar era foarte bogat.

Operele consacrate
Sunt ale sale bogății.
În veci nu vor fi uitate
Frumoasele poezii.

"Luceafărul", "Lacul", "O rămâi",
"Ce te legeni", "Oricâte stele",
"Revedere", "Scrisoarea I",
"Adio", "Somnoroase păsărele".

În 1850 s-a născut
Luceafărul poeziei românești
Și-n Moldova a crescut
La Botoșani și Ipotești.

Creangă, prieten adevărat.
Alături mereu de Eminescu
Pe el nu l-a trădat
Cum a făcut Maiorescu.

O singură femeie a iubit
Scrisori de dragoste îi trimitea.
Și-n același an ei au murit
Veronica Micle se numea.

În 1889, Luceafărul s-a stins,
Dar pe Cer s-a ridicat...
De boală fusese învins,
Din aceasta lume a plecat.

El e poetul cel mai apreciat
Românii și-acum îl iubesc.
De noi nu a fost uitat,
Mulți poeziile îi citesc.

poezie de (30 martie 2016)
Adăugat de Alina-Georgiana DrosuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Valentin David

Replică la poezia "E toamnă iar..." de Gheorghe Gurău

S-a stins lumina într-un mod abrupt
Când soarele s-a plictisit de moarte,
Pe ceruri discul roșu să și-l poarte
Într-un periplu cosmic nentrerupt.

O cucuvea justiția împarte,
Dar când să aresteze vreun corupt,
S-a stins lumina într-un mod abrupt
soarele s-a plictisit de moarte...

Am renunțat cu norii să mă lupt,
Cu proștii ce n-au școală și nici carte
Și-observ uimit după ce am supt
O sticlă, c-o licoare mai aparte,

S-a stins lumina într-un mod abrupt

rondel de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

O iubire spulberată

O floare de păpădie
s-a deschis de dimineață
când voios soarele-adie
și o mângâie pe viață.

Și pe câmpul înverzit,
multă vreme-a strălucit,
dorindu-și mereu să stea
numai în lumina sa!

Dar, pe cer s-au adunat
norii care-au speriat
bănuțul ei aurit.
Chiar și vântul a venit

din senin, fără de veste
și-a făcut-o de poveste,
spulberând-o-n patru zări,
peste alte șapte mări.

Pufuleț de păpădie,
tu, ce zbori din loc în loc,
cine soarta să ți-o știe
și cine-i al tău noroc?

Cine te va prinde oare
te-ascundă-n al lui sân?
O fi un om bun sau poate,
unul rău, chiar și hapsân?

poezie de din Secvențe în alb și negru (14 februarie 2011)
Adăugat de Ioana Voicilă DobreSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info

Fani pe Facebook