Proverb desuet

Că-n pădure-s uscături
Ne-o spun toate gurile,
Dar mă-ntreb: - Ce secături
Ne-au tăiat pădurile?

epigramă de Gheorghe Burduşel din Pledoarie pentru epigramă (aprilie 2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Despre tăierea pensiilor speciale

Luând măsuri oficiale
Să ne astupe gurile,
În loc de pensii speciale
Ei au tăiat pădurile.

epigramă de Sorin Olariu
Adăugat de Sorin Olariu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Românii la Olimpiadă

În două zile-am luat medalii
Păream,, eroi" de neatins
Dar după probe cu detalii
În cea de-a treia zi... ne-au prins.

epigramă de Gheorghe Burduşel din Puntea Suspinelor
Adăugat de Gheorghe Burduşel
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lăsaţi-o mai moale!

Tema, cred că-i băşcălie,
Vouă vă provoacă hazul
Dar, vă spun, ca să se ştie,
Nu e de glumit cu... prazul!

epigramă de Gheorghe Burduşel din arhiva personală a lui Gheorghe Culicovschi (2006)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Colegei mele, de chimie

Cum e? răspunsuri mă şochează
Ca-ntr-o reacţie rapidă
Colegii spun că e bază
Elevii-n schimb, că e acidă.

epigramă de Gheorghe Burduşel din revista "Cugetul"
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mi-am adunat pietrele

din cartier să le arunc în spaţiul
schengen rece şi neprietenos
ne-au amanetat speranţa
şi pădurile le-am tăiat şi acum
urlă cerul când ne aşteptăm
sentinţa pentru gazele pierdute
şi petrolul din marea cea mare
am adunat toate pietrele din oraş
le-am scos din albia râului
moldova nu mi-a cerut un leu
voi umple schengenul cu pietre
în pieptul meu se zbate ura

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Absolvent al Facultăţii de fizică din Craiova (2010)

V-o spun deschis, acum, pe faţă,
Cu mâna pe inima mea
Că m-au călăuzit în viaţă
Einstein, Saliu, Bizdadea.

epigramă de Gheorghe Burduşel
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Adio, Europa!

România e condusă de indivizi
cu mâinile pline de sânge,
care-şi pipăie necontenit sexul
şi propovăduiesc familia tradiţională...

Apoi, îşi numără valizele cu bani
şi gagicile care siluiesc limba română,
ei, semisfertodocţii, având mania grandorii
şi rânjetul irevocabil al mafioţilor pur-sânge!

Iubesc aproape totul, minus Ţara,
pe care-o violează şi o vând în
piaţa publică, bucată cu bucată...

Au nostalgia haosului şi tot ce nu le satisface
poftele animalice devine eroare sau păcat
împotriva spiritului lor de infractori născuţi
şi nu făcuţi...

Putrezi de bogaţi şi de ei înşişi, aceşti şuţi
sunt înconjuraţi de oameni de nimic,
care ne-au ucis ciocârliile, ne-au scuipat părinţii,
ne-au secat fântânile, ne-au otrăvit pământul,
ne-au tăiat pădurile, ne-au umilit bătrânii şi copiii
şi sunt în stare să dea foc la ţară,
pentru a-şi păstra curul lor gânditor în libertate...

În felul acesta, ţara noastră a devenit locul predilect
al Satanei: o Vale a Plângerii, cu capitala la Ierusalim!
Adio, Europa!

poezie de Dumitru Sârghie
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Părinţii ne-au dat viaţă, dar numai banul ne-o păstrează.

citat din Ihara Saikaku
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Guvernanţii sunt de acord cu "micile atenţii, ca gesturi de politeţe"

Când încă mai sunt ugere de supt,
Spun ei - pe faţă - cu francheţe,
Nu poţi s-acuzi că-i cineva corupt:
E, doar, un gest... de politeţe!?

epigramă de Gheorghe Burduşel din arhiva personală a lui Gheorghe Culicovschi (2006)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

La un festival cu recital de epigramă

Cu atmosfera să consune,
Mă-ntreb cuprins de pietate:
Să spun şi epigrame bune
Sau doar ca cele premiate?...

epigramă de Gheorghe Bâlici
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

De ce ni se impun măşti

E-o metodă ce vizează
Să ne-astupe gurile,
Când vedem cum emigrează
Grâul şi pădurile....

epigramă de Alexandru Hanganu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

La plajă

Ne-o prezenta la toţi că-i e soţie
Şi noi priveam la el, cu gelozie.
Dar într-o zi (ce zi nefastă!)
A apărut... adevărata lui nevastă.

epigramă de Gheorghe I. Gheorghe din Rebus Bis (iunie 2003)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Femeia

Cochetă, plină de mistere
Femeia-i veşnic poamă sacră
Cu coaja fină, miezul miere,
Dar tot cu sâmbure de... soacră!

epigramă de Gheorghe Burduşel din revista "Cugetul"
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

cocoţare

Cocoţare. Salt antigravitaţional susţinut, cu coatele, de secături.

definiţie aforistică de Gheorghe Mihail
Adăugat de Petrescu Constantin
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pădurile s-au tăiat de tot, să nu se mai fure ca-n codru.

aforism de David Boia (12 noiembrie 2018)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Păgubiţii FNI

Am vrut s-avem şi noi mulţi bani
Şi să trăim pe picior mare
Dar astăzi dup-atâţia ani
Ne bate Vântu-n buzunare.

epigramă de Gheorghe Burduşel (2009)
Adăugat de Gheorghe Burduşel
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tăind abuziv pădurile, ungurii din Ardeal şi-au tăiat craca de sub picioare

Că pregătesc un "Cal troian"
Se spune - sunt şi semne -
Dar cred că ne-agităm în van:
De unde-atâtea lemne?

epigramă de Ştefan-Cornel Rodean din Daţi-mi voie! (2012)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Constatare

Fără să mă ţin de glume
Constat, dar nu-i nici o dramă,
După vârstă şi volume
Este toamnă-n epigramă.

epigramă de Gheorghe Burduşel din Printre epigramiştii olteni (2008)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Celor care ne taie pădurile

Mă uit la ăştia, prostănacii,
Şi râd de ei, ce tun le-am tras:
E drept că ne-au luat copacii,
Dar rumeguşul ne-a rămas!

epigramă de Sorin Olariu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Advocatus diaboli

presupun cu certitudine
faptul că trăim
în lumea buldozerelor
care taie fin pădurile
de la un capăt la altul

bunica torcea lâna mieilor
îndoiţi cu apă grea
se aşeza în genunchi
şi din palmele covată
îmi îngrijea mama oloagă

acum cincizeci de ani
secolul îşi făcea veacul
jumate în iad
jumate pe lângă

dar mama
cu o cheie ruginită de metal
a tăiat cordonul ombilical
aşa cum buldozerele
taie fin

pădurile

poezie de Lorena Craia
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!