Arşi cu ciorbe

Ne-a fost Caritas-ul şcoală
Şi-am dat bac la F. N. I.:
Azi, prăjiţii, ştim gândi
Şi suflăm în… punga goală.

epigramă de Ioan Şiman din Pledoarie pentru epigramă (aprilie 2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Doctorul şi pacientul

Pe Dumitru, de la mină,
L-a tratat oricând de boală:
Îl primea cu punga goală
Dar cu… damigeana plină.

epigramă de Ioan Şiman din Pledoarie pentru epigramă (aprilie 2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Soţului păcălit

Erau un trup şi-a fost prea bine,
Când se plimbau pe sub castani;
Un suflet a rămas, în fine,
Căci celălalt s-a dat pe... bani!

epigramă de Ioan Şiman din Epigrame cu şi despre femei (2010)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dezavantajele crizei

Un moş prins la înghesuială
De doi şuţi de mare şcoală,
Le-a răspuns plin de sfială:
- "Punga" mea de mult e goală...

epigramă de Constantin Enescu (10 martie 2011)
Adăugat de Constantin Enescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Emoţii la ultimul examen

domnului profesor Paul Popescu

Azi, algebra liniară,
Pe toţi ne-a băgat în boală,
Căci profu' ne-a picat iară;
Cică... n-am prea fost la şcoală.

epigramă de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Apa trece, pietrele rămân

Beau doar apă minerală,
Sfătuit de papagali,
Şi-am rămas cu punga goală,
Başca, calculii renali!

epigramă de Valentin David
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

O comisie de bac a strâns de la elevi un miliard

Profesori, doctori, universitari,
La bac au dat cu oiştea-n gard,
Purtându-se ca simpli lăutari,
Au luat elevilor un "miliard".

epigramă de Paul Constantin (6 iulie 2008)
Adăugat de Paul Constantin
Comentează! | Votează! | Copiază!

Bac 2011

Unii au trecut prin şcoală
Ca un catâr încet prin ceaţă.
Nu sunt bolnavi, dar au o boală:
De carte li se face greaţă...

epigramă de Ioan Murar
Adăugat de Ioan Murar
Comentează! | Votează! | Copiază!

Magna Cum Laude

Deşi-mi predase foaia goală,
Studenta mea de la seral
Absolvă azi această şcoală
C-a fost de 10 la oral!

epigramă de Sorin Olariu
Adăugat de Sorin Olariu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cugetare

Atunci când ai punga plină,
Mândrele încep să vină;
Când rămâi cu punga goală,
Una câte una zboară...

epigramă de Florea Radu din Izvorul cu epigrame
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Boala secolului

Medicii spun, c-un suspin,
Că, pe plaiul carpatin,
Azi cea mai cumplită boală
E, de-o vreme, punga goală.

epigramă de Gheorghe Enăchescu din Terapie intensivă (2011)
Adăugat de Mihai Enachi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Bacalaureat 2017

Frunză verde din copac,
De-aş mai fi copil de bac,
Aş fi înger şi-aş fi drac,
Aş sări din puţ în lac,
Cu o sticlă de coniac,
Fără minge şi colac,
Înotând ca un brotac,
Fetelor să fiu pe plac...

Dar eu nu-s copil de bac,
Sunt bătrân şi sunt posac,
Cu o nişă în stomac,
Bag tequila şi tabac,
Sunt mahmur şi sunt buimac,
Supărat, insomniac,
Cu probleme la dovleac,
Sunt dator şi sunt sărac...

În comisia de bac...

poezie de Petru Ioan Gârda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

În goană disperată după voturi, premierul plagiator Victor Ponta şi guvernul lui au dat liber ca elevii fără bac să se înscrie la facultate

Din elevii fără bac,
Mari "specialişti" ei fac;
Ţara au făcut să arză
Şi învăţământul varză.

epigramă de George Budoi din În Ţara lui Invers (10 septembrie 2014)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cu gândul la şcoală

Toţi cu tărtăcuţa goală,
Se-ngrozesc, fir-ar să fie,
S-ar întoarce iar la şcoală
Cu o falsă... bucurie.

epigramă de Vasile Iuşan din Estivale (2009)
Adăugat de Vasile Iuşan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dumnezeu ne-a dat cuvântul

Dumnezeu ne-a dat cuvântul,
Dar noi de mult nu mai vorbim.
El ne-a dat şi gândul,
Dar noi de mult nu mai gândim.

Dumnezeu ne-a arătat lumina.
Dar noi am abuzat de ea.
Şi ea sărmana de frica noastră
S-a ascuns în umbra sa.

Dumnezeu ne-a făcut şi cerul,
Cu bolta lui alb-albastră
Dar noi nu i-am înţeles misterul
Şi l-am închis ca pe o fereastră.

Dumnezeu ne-a dat pământul.
Să ne naştem şi să rodim,
Dar noi am uitat un lucru simplu.
Pământul să-l iubim.

Dumnezeu ne-a dat de toate
Şi putere ne-a mai dat.
Dar noi ne temem de moarte,
Dar nu ne temem de păcat.

poezie de Vladimir Potlog (31 martie 2020)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tăierea mieilor

Acum când lumea sapă gropi comune
La margini de infern în paradis,
Cu inimile reci şi minţi nebune
Lumina să ne-o vândă s-au decis,
Aceiaşi de milenii care L-au dat la moarte
Pe însuşi Tatăl Nostru întruchipat în om,
Prezenţi în zi de astăzi aici şi-n altă parte,
Născuţi din putregaiuri şi pleavă de atom.

I-au dus cu vorba goală la urne să-i voteze
Pe oameni ca pe vite cu circ şi cu pomeni,
Ca cifre adunate şi fără să conteze,
Cu feţe zâmbitoare de buni samariteni.
Acum îndrumă plebea să moară la-nviere,
Vor capital politic... nevolnice făpturi,
Să meargă bieţii oameni ca mieii la tăiere,
Nu cumva să le scape ciolanele din guri.

Ştim că îi doare-n coate de crez ori de tradiţii,
Ştim că pe contul propriu suntem şi-am fost mereu,
Şi că s-au plâns într-una de termeni şi condiţii
În culmea impotenţei atunci când ne-a fost greu.
Aceiaşi viermi şi larve de saprofiţi politici
Care se cred de-a dreptul profeţi închipuiţi
Îşi mână fals în strungă berbecii mioritici,
În cârdăşii funenbre cu popi nefericiţi.

poezie de Ovidiu Vasile
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ultimul mesaj... (aşa zisă piesă de teatru)

Ne-a fost dat să mai trăim
Să-l vedem din nou pe Afrim.
Am văzut vreo,, n''-şpe scene,
Şi-am plecat la cele... obscene.

epigramă de Vasile Iuşan din Academice (2011)
Adăugat de Vasile Iuşan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Decebal Traian Remeş

După cum se ştie-n lume,
Decebal ne-a dat strămoşi,
Iar Traian ne-a dat un nume
Şi doar Remeş caltaboşi.

epigramă de Ioan Fârte din revista "Epigrama" (2008)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ne-a făcut să fim o rouă

Nici n-a fost şi nu va fi
Nimenea ca şi Isus
Să trăiască cum trăi
Domnul sfânt venit de sus

El a fost pururi curat
Fără pată fără vină
Omului cum nu s-a dat
Să trăisacă în lumină

Doar Isus a împletit
Adevărul cu lumina
Căci a fost desăvâşit
Şi iubire-ntodeauna

Numai El este viaţa
Creatorul în mărire
Ce ne spală-n rouă faţa
Şi ne-mbracă în iubire

Plin de Duhul Sfânt era
Şi în milă şi-n răbdare
Pentru oameni El trăia
A vieţii vii cărare

El era Lumina lumii
Ce pe om îl luminează
De pe căile minciunii
Pe stâncă El îl aşează

Şi-l tranmsformă-ntr-o lumină
El însuşi să lumineze
O viaţa mai deplină
În sine el să creeze

Reazim sfânt şi sprijin dulce
Pentru om Domnul a fost
În lumina-i ce străluce
Ne-a dat viaţă ne-a dat rost

Pe cărarea Lui Divină
Pe atâţi Domnul ne-a luat
Ne-a spălat şi fără vină
Pe stâncă ne-a aşezat

Ne-a făcut să fim o rouă
Pentru a Sa împărăţie
De e soare ori de plouă
Mire veşnic să ne fie

Glorie dar Lui Mesia
Slavă cinste şi onoare
Căci ne arată veşnicia
El fiindu-ne salvare

poezie de Ioan Daniel Bălan (31 octombrie 2017, Cluj)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Trecător prin "La puerta del sol"

Erau doar vise de nebuni
Să-ţi faci în Spania castele.
Azi, tot spre plaiurile-acele,
Dai buzna la... cules căpşuni.

epigramă de Ioan Şiman din Antologia epigramei româneşti, 2007 (2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Plânge codrul

Plânge codrul şi suspină
Fiindcă moare fără vină
Că nicicând nu ne-a trădat,
Ne-a fost frate-adevărat
Ne-a dat lemn să facem case,
Fluiere, viori frumoase,
Şi pătuţuri la copii,
Şi-alte lucruri mii şi mii.
Ne-a ascuns când ne-a fost greu
Şi ne-a ocrotit mereu,
Iar când am ajuns bătrâni
El ne-a pus bastoane-n mâini
Ne-a dat lemn pentru sicrie
Să dormim pe veşnicie
Şi tot el ne-a înfipt întâi
Cruci de lemn la căpătâi.
Dar noi nu-i mai suntem fraţi
C-aşa-s oamenii, ingraţi
Sunt prieteni doar la bine,
Iar la rău uită de tine.
Plânge codrul că-i tăiat,
Însă nu ne-a blestemat,
Ci se roagă către astre
Pentru sufletele noastre,
Fiindcă într-un anume fel
Vom muri şi noi cu el.

poezie de Octavian Cocoş (12 septembrie 2020)
Adăugat de Octavian Cocoş
Comentează! | Votează! | Copiază!