Adaugă un citat | Citate la întâmplare | Votează! | Votate recent | Adăugate recent | Comentarii recente | Top general

Finalul unei nopți de dragoste beată

eram atât de aproape unul de celălalt
veniți din lumi diferite în care timpul
rămăsese pe loc agățat de inimile noastre
ne despărțea diagonala crescută în unghiuri egale
ne despărțeau cuvintele mele trezite fără identitate

îmi vorbeai despre fericire liniște bla-bla
deși liniștea o aflăm după ce murim
până atunci doar credem că știm ce înseamnă
fericirea n-are o adresă exactă
viața este ca o cutie cu bomboane de ciocolată
noi figurine pierdute-ntr-un sărut

să ne oprim aici
nu îți pot da veșnicia
răsuflă gândurile tale gâfâind
ca în finalul unei nopți de dragoste beată
aici
unde
tardiv
veșnicia există-ntre noi oameni roboți
scăpați din cușca iubirii
neinteresați de nicio altă trăire

poezie de
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Citate similare

Fără identitate

intrată în eclipsă luna părea un păianjen
agățat de cerul înclinat pe o margine
rămași fără chip sub pelerina întunericului
nu mai știam care dintre noi este cel adevărat
pierduți în înfățișări fără identitate
plutim deasupra pământului împovărat de blesteme

în noaptea cu fruntea înghețată
încerc te acopăr cu viul din mine
adormit în unghere umbroase
ca o rană cufundată în liniște

ne vom regăsi în partea neprevăzută a lumii
pe o margine de viață fără liman
asemeni păsării zeu

vom păși unul spre celălalt
cu tălpi desperecheate
fără să știm a cui oglindire suntem

poezie de
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Poemul de după

Nu se scrie niciodată, nimeni nu are litere și nici putere

Sau poate se scrie cu acea licărire fosforescentă
Pe care fiecare femeie o secretă în timpul unei nopți de dragoste

Din cauza neajunsului văzut ca primejdie sau mai degrabă
Se scrie cu așchiile sărite, el e așa... o dâră de fum inevitabilă
Care apare după ce ne ardem la foc mic, înăbușit, inimile
După care privim în gol ca și când: noi suntem aceia atât de ușori

Și trupurile noastre cumva moarte, neputinciose fac semne
Cu mâinile obosite, suntem aici, suntem aici, dar noi ne ducem în sus
Nu recunoaștem nicio voce, descărnați ne plângem de milă

Poemul de după e întotdeauna mai lung ca un oftat de la o fereastră anonimă
Un suflu evanescent surd și tenebros care se pierde undeva în zare
Dacă nu cumva zarea e chiar pielea ta mâncătoare de basme

Geamătul pe care nimeni nu l-a atins, nimeni nu l-a gustat
O pasăre care vine și bea apă din paharul pus la căpătâiul ușii

Unii spun seamănă cu un curcubeu după ploaie, dar nu pot jura
Pentru că noi de câte ori am făcut dragoste am orbit amândoi
Ca și când ne-am fi scos ochii cu buchete de flori

Ar trebui s-avem hambarele pline prin câte locuri am colindat împreună
Dar noi nu strângem nimic pentru iarnă, doar unul pe altul la piept
Poate că din slăbiciunea asta, mai mult o amorțeală, el se naște

Și când spun toate astea, imaginați-vă că eram pe un vârf de munte
Numai flori de colț ieșeau din coastele mele după fiecare sărut
Poemul de după este revolta astrelor mele la atingerea ta

Iar răzvrătirea asta nu se scrie niciodată, nimeni nu are litere și nici putere

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Noi credem...

Strămoșii noștri, Daci, au crezut în veșnicia sufletului.
Noi, românii, credem în veșnicia neamului nostru românesc.
Credem în hărnicia omului și în rodnicia pământului,
Credem în statornicia celor care, vremelnic îl locuiesc.

poezie de (aprilie 2017)
Adăugat de Dumitru DelcăSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.

Aburul descria îngeri

eram în bucătărie în timp ce
mâncărurile fierbeau în oale
iar aburul descria îngeri
sau draci pe pereți
care se tot strâmbau la mine

atunci ai intrat tu pe uș㠖
doar pe jumătate –
un sân îți rămăsese agățat
în trecut – cred era cel de care ziceai
e mai mic decât celălalt –

s-a rupt de tot până la urmă
și a rămas acolo în tocul ușii

iar tu ai venit la mine cu un sân rupt
și cu viața făcută vraiște
și ai avut pretenția te iubesc
fără să vezi deja eu fugeam

tot fugeam de tine

iar tu vorbeai numai cu pâlpâirea
care rămăsese după trecerea
sufletului meu
ca o cometă
prin viața și viscerele tale

nici nu mai sunt
și poate nici tu nu mai ești

doar ni se pare

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Singurul lucru care merită cautat în această viață este Fericirea. dar adevărata fericire nu este exterioară ci ea este interioară. Adevărata Fericire înseamnă să știm cine și ce suntem noi? Altfel doar trăim viața minții și nu viața infinită care suntem noi. Fericirea este deja fundamentul întregii noastre existențe doar că noi o acoperim de Gânduri. Trezirea nu există pentru tu ești deja trezit. Tu ești raza de soare care întreabă dacă nu știe cineva ce este soarele, lumina și căldura și cum se poate ajunge la el? Tu ești Acela nimic nu te poate despărți dacă nu crezi în gândurile de despărțire și spiritualitate ale minții tale!

în Fericirea și trezirea, partea 1
Adăugat de George Aurelian StochițoiuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Eric Hoffer

Credulitatea noastră este extrem de păguboasă în privința lucrurilor despre care știm prea puțin. Și, deoarece știm cel mai puțîn despre noi înșine, suntem gata să credem tot ce se spune despe noi. De aici provine misterioasa putere atât a flatării, cât și a calomniei.

citat din
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
cumpărăturiCartea "Adeptii fanatici. Reflectii asupra naturii miscarilor de masa" de Eric Hoffer este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar -22.11- 16.99 lei.
Petre Gigea-Gorun

Aici

Aici, eu supt-am lapte în ziua cea dintâi,
Aici, strămoșii mei au lutul căpătâi,
Aici, copilăria mi-e undeva rămasă
În pomii din grădină, în liniștea din casă.

În nucul cel bătrân, în apa din fântână,
În ochii mamei mele, pe fața ei bătrână,
Aici, îmi e iubirea de oameni și de sat,
De care niciodată nu m-am înstrăinat.

Aici și cerul parcă e altfel, mai senin,
Iar luna blânda-i rază o tremură divin,
Se scaldă mii de stele în depărtări de ape,
Dar pentru mine, aici, le simt -mi sunt aproape.

Aici este câmpia ce naște mereu pâine,
Speranța zilei de azi și-n zilele de mâine,
Aici e vraja vieții și mă îmbăt de soare,
Ca nici într-un alt loc în marea mea mișcare.

Aici e neamul meu, de veacuri și bătrân
Și unde gândul meu îmi spune rămân.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Wislawa Szymborska

Nimic de două ori

Nimic nu se poate-întâmpla de două ori.
Astfel adevărul trist, adevărul prim,
este că noi am ajuns provizoriu aici, simpli trecători,
și plecăm fără nici-o șansă de-a folosi ce știm.

Dacă n-ar fi nici un prost și deștepți ar fi puzderii,
iar tu ai fi singurul idiot din lumea toată,
n-o să ai șansa de-a repeta clasa-n timpul verii:
cursurile se țin numai o dată.

Ziua de ieri nu are cópii, replici,
nu te va extazia două nopți la rând același dans de fluturi,
în exact același fel, de-acolo până-aici,
cu precis, precis aceleași melodice săruturi.

Poate-într-o zi, molcom, o limbă-anume
îți va pronunța numele din întâmplare:
Voi simți-îndată un parfum de floare-n
casă și-o culoare se va insinua în lume.

În altă zi, deși tu ești aici, cu mine,
n-o săpot abține să nu privesc la ceas:
O floare? O floare? Văd eu bine?
Este o floare sau o piatră de pripas?

De ce trăim noi oare ziua care trece
Cu-atâta teamă și cu păreri de rău atâtea, zeci?
Este-n natura ei să nu rămână, ci plece,
mâine-i altă țară, în care astăzi pierdut este pe veci.

Cu-un zâmbet și-un sărut trebuie căutăm, clemenți,
acordul care sub steaua noastră să ne-încapă,
deși nu suntem la fel (adesea, concurenți) –
așa cum pot fi doar două picături de apă.

poezie clasică de , traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
cumpărăturiCartea "View with a Grain of Sand: Selected Poems Paperback" de Wislawa Szymborska este disponibilă pentru comandă online la 61.99 lei.
Gheorghe Ionescu

În vraja unei nopți de vară

Peste zăvoiul cu mistere
Cuprins de tainică tăcere
Luna argintul își presară
În vraja unei nopți de vară.

Iar noi în dulce contopire
Trăim povestea de iubire
Cu inimă caldă ușoară
În vraja unei nopți de vară.

Către înalte necuprinsuri
În lumi de basme și de visuri
Noi am pornit întâia oară
În vraja unei nopți de vară.

Din sufletele noastre pline
De tot ce e frumos și bine
Am aruncat orice povară
Sub vraja unei nopți de vară.

Și-acum în permanență gândul
La fericire noi avându-l
Vom reveni aicea iară
În vraja unei nopți de vară.

poezie de din Picături de rouă (2005)
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiA fost scris un comentariu până acum.
Spune-ți părerea!

Zidul

Am construit un zid negru pentru spații albe
Ca două lumi diferite în care tu și cu mine
Puteam trăi separat.
Era un zid intern al mizeriei umane,
Aproape invizibil din exterior.
Apoi noi am căutat cunoașterea.
Eram bărbat și femeie,
Dar căutam aceeși cunoaștere.
Și am tot căutat-o până când
Nu am mai simțit fiorul în noi,
Acel fior al iubirii.
Am căutat cunoașterea în pofida iubirii,
Pâna când, într-o bună zi, am ințeles
Fără iubire nu mai puteam trăi.
Cunoașterea nu mai avea nici un sens,
Dacă deveneam cu adevărat și definitiv
Inexistenți.
Atunci am început căutăm din nou iubirea
Și am ințeles trebuie darâmăm
Zidul pe care îl construisem
Cu ceva timp în urmă.
Dar zidul devenise alb, iar spațiile
Deveniseră negre.
Noi am încercat -l dărâmăm,
Dar zidul rămânea mereu alb,
Pentru el aparținea doar lui Dumnezeu.
Atunci L-am rugat pe Dumnezeu îl dărâme
Și Dumnezeu a creat o fereastră în zid,
Ca să ne putem vedea unul pe celălalt.
Noi ne-am privit mirați și îngroziți
În același timp,
Pentru că nu ne mai recunoșteam unul pe celălalt.
Și am înțeles relația noastra devenise
Imposibilă.
L-am mai rugat pe Dumnezeu facă o minune
Și Dumnezeu ne- a dat lacrima.

poezie de din Poeme
Adăugat de Marieta MăglașSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Ileana Nana Filip

Veșnicia iubirii

Vezi lumea noastră se învârte într-o subtilă vibrație
Și noi putem călători la limita dinspre creație divină și univers creat
Dă-mi mâna te conduc spre zări senine
În munți se vor așterne zăpezile târzii.
Până ce ceasul va sta în loc,
Până atunci lumii îi vom construi diversitatea
Adorm cu tine în veșnicia luminii
Caut recunosc raza din ochii tăi
Să gust limonada gurii tale
Să devin o zeiță din templul cunoașterii
Sau poate o parteneră de dans,
Un adversar sau un prieten de nădejde.
Hai visăm cu ochii deschiși pentru a ne găsi fericirea
Și astfel nici o lumină nu se va închide în unghiuri
ne parcurgem nourii imaginației
Pentru a găsi lumina ferecată de o fereastră a sufletului.
Picături de ploaie se aștern pe obrazul tău
Norii din argint se pierd în văzduh
Tu mă încânți, eu te surprind cu mici gesturi
Zâmbetul tău mă va adormi la noapte,
Printre petale de trandafir, printre sunete și senzații.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Nu vezi ce stă în cumpănă aici? Scopul ultim al fiecărei științe stă în pătrunderea în necunoscut. Nu îți dai seama că noi știm mai puțin despre Pământul pe care locuim decât despre stelele și galaxiile din spațiul exterior. Cel mai mare mister este aici, chiar sub picioarele noastre.

citat din
Adăugat de MicheleflowerbombSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Știi?

viața parcă ar fi o parcare cu plată
ce-i pasă ei uneori nu am bani plătesc
deși pentru fiecare greșeală scot din buzunar un bănuț

atunci când te-am cunoscut era soare și bine
și ce prost eram, dar un prost fericit
cardul era pe zero
dar eu continuam înot, alerg în picioarele goale pe nisipul ăla fierbinte

evident aici nu-i vorba de tine
privită printr-un obiectiv imaginea este cât se poate de clară
viața în esența ei pare un colac de salvare. eu unul
asta știu cel mai bine.
am învățat de mic cum stă treaba încât
orice ar fi nu mi-e frică
de ce să vrei ieși din mulțime dacă nu te privești în oglindă

și încă ceva, aici e vorba de mine
despre nopțile care curg
despre zilele fără de număr care se tot pierd fără niciun răspuns
dar ce răspuns aștepți atunci când frunzele copacilor se topesc pe asfalt

hai, spune
cât ai vrea țină ecoul într-un deșert? tu știi până unde poate te ducă un vis?
mă trezesc dimineața și îmi vine să îmi bag
picioarele în tot și în toate
de ce?
uite, de asta

da, prietene! aici e vorba de mine
despre ratările mele
despre femeile pe care le-am avut
și care după un timp mi-au întors spatele
ce contează am trecut printr-o o vară fierbinte
după o noapte de pomină petrecută cu prietenii într-un club, vine greața

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Oana Frențescu

Amintiri

(colegilor mei de liceu)


îmi cade umbra prin vreme,
printre aceiași pereți,
în aceeași școală
stând în același loc, doar bănci diferite
cu noi diferiți.

emoția umbla desculță de la unul la altul,
aerul era zgâriat cu amprente noi.
nimic nu avea liniște.
la catedră profesorul alb învia timpul.
catalogul ne striga pe rând,
unii erau doar amintiri dragi.
noi ne căutam cuvintele ce nu le găseam.
pământul părea pieziș.
am înghesuit în secunde
o viață din fraze cu greu adunate.
totdeauna surd, timpul a simplificat totul
lăsându-ne cu amintiri ce le-am luat cu noi.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Suntem răspunzători de ceea ce suntem și avem puterea de a face din noi înșine tot ce dorim fim. Gândurile, cuvintele și faptele noastre sunt firele țesăturii pe care o țesem singuri în jurul nostru. Când gândurile bune ne vor înconjura în mod constant, înclinația spre bine va crește atât de mult în noi, încât nu ne vom mai putea purta rău. Atunci când optăm pentru acțiuni ce le aduc celor din jur fericire și succes, fructele naturale ale karmei noastre vor fi fericirea și succesul.

citat din
Adăugat de George Aurelian StochițoiuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
cumpărăturiCartea "Raja Yoga: Conquering the Internal Nature Paperback" de Swami Vivekananda este disponibilă pentru comandă online cu o considerabilă reducere de preț, la -81.99- 51.30 lei.

Fericirea mea - Dumnezeu

În tăcerea și în pacea serii,
Gândul și inima mi se îndreaptă ades
Spre un tărâm feeric, luminat....
Spre acel tărâm unde izvoarele șoptesc,
În răsărit și în asfințit, povestea lor de dragoste,
Unde privighetoarea înalță un cânt sublim,
Iar iarba, vântul și ploaia,
Fluturii în zbor,
Pasărea ce se'nalță spre ceruri,
Floarea ce împrăștie candoare și mireasmă pretutindeni,
Porumbelul ce proclamă pace tuturor,
Chiar și micul greieraș,
Cu toții își laudă preabunul Creator!
Și fericirea lor plutește peste tot în natură...

Dar gândul mi se îndreaptă iar spre-un alt orizont,
Spre un alt tărâm necunoscut
În care fericirea nu o pot explica,
Nici nu o pot înțelege...
Și-ades mă întreb:
' Dar ce este fericirea?
Unde pot găsi mireasma fericirii?
Cum îi fac loc în inima mea?
Fericirea....
Ce este fericirea?'
Și în liniștea serii un glas blând îmi șoptește:

Fericirea nu se măsoară în numărul prietenilor,
Fericirea nu constă în cea mai mare avere,
Fericirea înseamnă Recunoștință,
Bunătate,
Afecțiune,
Dăruire...
Izvorul iubirii curs la Golgota este fericire!
Fericirea înseamnă Dragoste,
Dragoste este Dumnezeu!
Iată adevărata fericire!

O, acum înțeleg:
Fericirea mea este Dumnezeu!
DA, sunt fericit căci
Am un Dumnezeu așa de minunat!

poezie de (6 februarie 2013)
Adăugat de MicheleflowerbombSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Dacă atenția este ancorată în Liniște, sunetul nu este neglijat. Dimpotrivă. Orice sunet devine mai clar când este ascultat din Liniște; orice sunet este onorat când este ascultat din Liniște; orice sunet este celebrat când este ascultat din Liniște. Și toate formele sunt sunete, pentru , în lumea formelor, primul nivel de existență este chiar unda-sunetul-vibrația. Așadar, cel ce cunoaște Liniștea cunoaște și sunetul, însă această cunoaștere nu este mentală - pentru mintea relativă nu poate descărca informații absolute. Cunoașterea Liniștii nu este analitică, deoarece Liniștea nu poate fi nici explicată, nici înțeleasă, întrucât Liniștea nu este un concept. Tocmai de aceea, dacă vorbești despre Liniște ca fiind un concept, înseamnă că te-ai îndepărtat de la Liniște. Liniștea nu poate fi vorbită, dar se poate vorbi despre Liniște. Cuvintele pot arăta către Ea, dar nu o pot cuprinde. Și tu citești acum despre Liniște, însă nu cuvintele te conectează la Liniște, ci spațiile dintre cuvinte, spațiile dintre rânduri, spațiile dintre litere. Tocmai de aceea, cel care aleargă după informații despre Liniște nu va găsi Liniștea în direcția aceasta.

în Întoarcerea la Liniște, Liniștea, Partea I
Adăugat de George Aurelian StochițoiuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
cumpărăturiCartea "Intoarcerea la liniste" de Cătălin Manea este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar -20.00- 11.99 lei.

Astronomia iubirii

Pe cer de am privi Luna amândoi
Din două colțuri ale lumii diferite
Gândindu-ne-n același timp la noi
Norii ar lăsa stelele descoperite.

Și prin ploile Perseidelor
Cuvinte de dragoste să ne trimitem
Iar acestea roiască în jurul undelor
Iubirii noastre prin care noi renaștem.

Astfel se vor forma florile timpului
Alcătuite din roadele gândului...
Suntem visul în care jucăm de mult timp
Cu inimile noastre așezate în același anotimp.

Iar de în cale-mi te zăresc
Prin urma umbrii tale am te urmăresc
Căci fluturii ce mi se așează în suflet
Nu îmi dau pace și mă răscolesc
Să te tot iubesc!

poezie de
Adăugat de Anca-Denisa MoroșanSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Ce anume este de veacuri Aici? Frumusețea întrebării: "Cine sunt eu?" este că nu există niciun răspuns. Mintea va încerca te ajute, dar însăși cuvintele "eu sunt" apar în ceea ce deja "Eu-Sunt". Liniștea este aceeași. Acest "Eu-Sunt" este cel care este la granița dintre "cu formă" și "fără formă", percepția pură, fără niciun perceptor. Dacă acum, în această clipă, există doar cuvintele și doar auzul, dacă ele nu caută se asocieze unui individ - "eu", care încearcă înțeleagă ceva - ce mai rămâne? Pe Cel ce moare înainte de moarte, moartea nu-l mai poate atinge, pentru că este el însuși moartea morții. Îmi place spun, și chiar așa este, El a îngropat moartea în Inima Vieții Veșnice. Noi nu realizăm acest concept de naștere este o farsă la fel de mare ca și conceptul de moarte, chiar le credem reale. Noi credem că suntem o formă înlănțuită în lumea formelor. Când eu scriam Biblia, tu jucai table cu Dumnezeu. Pe mine mă interesează, ce anume este de veacuri Aici? Sinele nu este un concept, toate conceptele vin și pleacă din Prezență, dar Prezența rămâne. Ceea ce suntem noi este atât de evident, încât este inevitabil. Sinele este inevitabil!

în Când capul "eu-lui" este tăiat, ce mai rămâne?
Adăugat de George Aurelian StochițoiuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Noi nu realizăm acest simț al dihotomiei/dualității ne-a corupt atât de mult existența, încât am devenit extrem de sigur pe el. Chiar credem că suntem o identitate psihologică ce poate emite o părere ("obiectivă") despre soare, despre Sine, despre o altă identitate psihologică.

în Acest Acasă este de o Veșnicie Aici. – Satsang cu Atmaji, partea a III-a
Adăugat de George Aurelian StochițoiuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info

Fani pe Facebook