Adaugă un citat | Citate la întâmplare | Votează! | Votate recent | Adăugate recent | Comentarii recente | Top general

În ploaie

Din cer cad lacrimi pe pământ,
Lacrimi argintii.
Văzduhul e-nnorat deplin,
Norii-s fumurii.

Alerg s-o-ntâmpin-n drumul ei
Cu picioarele desculțe,
Uite prima furtună de vară,
Din cer cad steluțe.

Acum, e liniște și pace,
O liniște de vis,
Doar picuri se-aud venind
Spre geamul meu deschis.

Vreau să îmbrățișez iar ploaia,
Iar ea să mă spele de păcate
Și să-mi șoptească-n fiecare clipă
Vorbe dulci, curate.

Uite, ploaie!
Am venit să te întâmpin
Cu cămașa-mi veselă și udă
Dansând sub lacrimile tale.

poezie de
Adăugat de Francesca ButaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Citate similare

Adi Conțu

Lacrimi peste suferințe

Cad lacrimile pe asfalt
Și se transformă-n inimioare,
Dulci picături vin din înalt,
Acolo sus, ceva ne doare

Cad lacrimile peste noi
Și cerul plânge îngerește,
Prea am rămas în suflet goi,
Deși Iubirea ne dorește

Cad lacrimi, Doamne, cad de sus
Și se transformă-n fericire,
Căci sufletul nu a apus
Și își dorește iar iubire

Cad lacrimi mari, dar nu din nori,
Peste păcate și dorințe,
Când le atingi începi zbori,
Lăsând în urmă suferințe

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Picuri, picuri

Picuri, picuri...
Picuri sălbatici,
Pămâmtul năvălesc
Reci și nebunatici,
Joacă printre crengi.
Frunzele lovesc,
Cu putere lină
Picuri năvălesc
Salcia senină.

Picuri, picuri...
Picuri de ploaie,
Din cer cad cu putere
Și parcă declar războaie
Copacilor plini de durere.
Cu ură lovesc
Natura blajină,
Picuri năvălesc
Salcia senină.

Picuri, picuri...
Picuri de lacrimi,
Din cer cad cu durere
Suflete pline de patimi
Se descarcă in tăcere.
Pământul lovesc
Cu lacrimă lină,
Picuri năvălesc
Salcia senină...

poezie de
Adăugat de gandesc deci existSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Doina Bonescu

Furtună de vară

Aleargă nebună
Se zbate și urlă,
Crengi le apleacă
Nori se adună,
Lumina o fură,
Nu știu unde tună
Pământul îl udă,
Se zbuciumă tare
Liniște n_are
Vânt se-ntețește,
Cerul troznește,
Fulgere cad,
Cer despicat,
Frunzele zboară,
Haos afară.
Si brusc s_a oprit,
Cer limpezit
Furtună de vară...

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Gânduri...

Cad picături de ploaie rece
Peste pervazul din fereastră
Și udă florile din glastră,
Iar ploaia nu mai trece...

Un fulger luminează-n noapte,
Un tunet se aude–n depărtare,
Prin ropotul de ploaie se-aud șoapte,
Și gănduri trecătoare...

Iar gândurile mele sunt confuze,
Deși e frig, eu ard de dor,
Vântul serii șuieră prin frunze,
Petalele se pierd în zbor.

Cad picături de ploaie rece,
Peste pervazul din fereastră,
Cad picături peste amintirea noastră,
Iar ploaia nu mai trece...

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Eugen Ilișiu

Cad perseide

Cad perseidele din cer,
Pe un Pământ în agonie,
De unde vin e un mister,
Spre ce zări zboară nu se știe...

Cad perseide peste tot,
Peste iubire, peste ură,
Peste bunic, peste nepot,
Peste îngheț, peste căldură...

Și-or mai cădea steluțe mii,
Căci Universu-i generos,
Din ale cerului tării,
De sus se prăvălesc în jos,

Dar ca și visele deșarte,
Chiar de trudesc pe drumul lung,
De fericire nu au parte,
Mereu la țintă nu ajung...

Cad perseidele din cer,
Pe un Pământ în agonie,
De unde vin e un mister,
Spre ce zări zboară, nu se știe...

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Să îți usuc lacrimile

Lacrimi cad din ochii tăi albaștri
Și inima-mi palpită la vederea lor.
Te strâng la pieptul meu
Și-ncerc îți alin durerea,
Făcând-o să devină a mea.
Îmi lipesc obrazul de obrazul tău,
Iar lacrimile tale îmi ard fața
Atunci când îți șoptesc la ureche
"Iubito, totul va fi bine".

Lacrimile noastre se amestecă
Acum durerea ta este a mea
Iar lacrimile noastre devin una
Și cad în cascadă pe așternuturi.

Îți usuc lacrimile de pe obraz
Cu sărutări blânde și delicate
Și te ascund de durere
În cotloanele iubirii mele.
Patul nostru devine un potir
Din care ne bem mâhnirea
Și-n el găsim alinare
Unul în brațele celuilalt.
Astfel, durerea trece
Și lasă loc pasiunii,
Așa că în scurtă vreme uităm
Că aici au existat lacrimi.

poezie de , traducere de Octavian Cocoș
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Furtuna

Soarele-a apus, învăluit în arămiul cerului.
Încet a dispărut, plecând dinspre această lume,
Lăsând loc lunii argintii.

Miros de primăvara-i peste tot,
Și triluri mii și mii se-aud în depărtare,
În jur e mare gălăgie, înainte de culcare.

Acum e liniște și nu se știe ce va veni fie,
Furtună, ploaie sau tot liniște...
Tăcere de mormânt ce ne-nfioară.

Calmul... încet, încet se pierde și foșnetul
De frunze multe realizat, preia iar scena.
Un fulger și un tunet vestesc o noapte de furtună.

poezie de
Adăugat de Claudia AntocheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Lacrimi din cer

picături mici de ploaie îmi lovesc geamul în liniște,
oh, aceste zile ploioase,
nu mai plâng singură,
cerul, cerul plânge cu mine.

poezie de din Golul dintre naștere și moarte
Adăugat de Alex DospianSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Dumnezeu mă vede

Pe un braț de verde crud
Am rămas ca să aud
Sufletu-mi cum tace.
Lacrimi de mesteceni cad
Și le-adun într-un răsad
Să-ncolțească pace.
Stelele mi s-au oprit
Lângă geamul aburit
De durere multă.
Mă dezleagă de pământ
Mă preschimbă-ntr-un cuvânt
Stau și mă ascultă.

Plâng cu palmele spre cer
Aș veni ca -Ți mai cer
Dar mi-e frică tare.
Mă înconjoară făclii
De mesteceni colilii
Ca să-mi cer iertare.

Pe un braț de verde crud
Am tăcut ca să aud
Inima cum crede.
Și mă duc ostenesc
Și pășesc sub cer domnesc
Dumnezeu vede...

poezie de
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

...din întuneric spre lumină...

Sentiment obscur, o stare latentă...
Privesc oglindirea ei într-o ființă inertă...
Nori de furtună se-adună pe cer,
Dincolo de ei lacrimi pălesc,
Cad în ocean, în întuneric,
Vibrații se simt până-n abis...
Sufletul se pierde, totul e trist...
Speranța nu moare...
Se-aude din cer bătaie de aripi...
Lumina m-absoarbe din depărtare,
În sufletul meu aproape o simt...
Acum e trăire, nu existență...
Acesta-i finalul în Paradis.

poezie de
Adăugat de Alexandru NicoviciSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Vladimir Potlog

Lacrimi de îngeri

Lacrimi de îngeri cad din cer,
Pline de taină și mister,
Plâng și zeii din Olimp
De câte rele se fac pe pământ.

Munții se cutremură de plâns,
Pământul de întuneric este cuprins!
Oamenii trăiesc ca într-un groaznic vis
Și vor fugă în paradis.

poezie de (18 noiembrie 2012)
Adăugat de Vladimir PotlogSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Pe palmele uimirii

ce frumoasă
este iarna
cu fulgi albi din cer ce vin
-ți
albească astăzi haina
și
s-o facă un dalb crin

cu
steluțe albe albe
totul
este transformat
chiar și câmpul
e-mbrăcat
și atâtea trotuare
prin oraș

ninge ninge
vin din cer
flori
steluțe ca un vis
cad pe palmele uimirii
soli fiind
doar ai iubirii
dintre cer
azi și pământ
împletite cu mireasma
frigului
scăldat în frig

poezie de (11 ianuarie 2019, Mănăștur)
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Lacrimi din Lună

cad din lună lacrimi pe pământ
se topesc ghețarii de la Polul Nord
vremea se complică eu frământ
des îmi ascult suspinele din cord.

pun multă pasiune pe cuvânt
lucrând la fișierele din word
cad din lună lacrimi pe pământ
se topesc ghețarii de la Polul Nord.

virușii în lume sunt purtați de vânt
moartea-i pretutindeni bate un record
pământul oftează după un alint
zeii sunt amețiți cu whisky la bord.

cad din lună lacrimi pe pământ
se topesc ghețarii de la Polul Nord.

hipersonet de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Rodica Nicoleta Ion

Glossă pentru Sfintele Paști

S-au scuturat de floare caișii
Și lumea toată-i vis și cânt,
Sub umbra ochilor albaștrii,
În ploaie, cad către pământ.
Plâng ploi de frunze-n fapt de seară,
Sunt, Doame, doar un ram plăpând,
Mă nasc întru căință vară...
Sunt fluture! Și taină sunt...

S-au scuturat de floare caișii
Iisuse blând, te-aștept vii,
La umbra ochilor albaștrii
În plâns recad în nopți târzii.
Mi-aleargă pruncii iar la tâmple,
Iisuse blând, Iisuse bun,
De Tine lumea iar se umple
Și vine Paștele acum...

Și lumea toată-i numai cânt...
Și lumea toată-i floare, vis,
Noi suntem doar un gol mormânt,
Tu, poarta care s-a deschis.
Azi alergăm la crucea Ta
Și-n dulci îngenuncheri picăm,
Căci, vezi, am învățat ceva:
Să ne iubim și să iertăm.

Sub umbra ochilor albaștrii
Cad flori din ramură de stea
Și-n ceruri se întorc sihaștrii.
Trec cerșetori prin viața mea...
Oh, Ție, Doamne, ne supunem,
Prin fapte bune îți slujim,
Nădejdea-n Tine noi o punem,
Căci numai astfel biruim.

În ploaie cad, către pământ,
Iubirile de Dumnezeu,
Trec îngerii și Duhul Sfânt
În noaptea mea, în gândul meu.
Ducem păcate spre mormânt,
Poveri și chinuitul trup...
Diavol împătimit, azi pleci
Călcând sfios spre Raiul scump.

Plâng ploi de frunze-n fapt de seară.
Prin spovedanii sunt iertat,
Greșala ființei mi-i amară,
Amar al inimii păcat.
Trec, râu de nesfârșite vicii,
Dar poticnit, -ntorc din drum.
Dă-mi Doamne, tainice suplicii!
Iartă-mi greșelile de-acum!

Sunt, Doamne, doar un ram plăpând,
O candelă arzând mocnit...
Cu toții-avem același gând,
Dar drumul, câți n-am rătăcit?!
Îngenunchem – altar de rugi,
Dar repetat, nedrept, greșim,
Căci suntem nesupuse cruci
Și timpul vieții-l irosim.

Mă nasc întru căință, vară.
Transcend de-acum spre Dumnezeu.
Cât mi-a fost viața de amară!
Și drumul cât a fost de greu...
Te chem în lumea mea, Iisuse,
Vreau lacrima-mi să-ți fie mir!
Ștergem veninul de pe buze,
Din suflet și din gând! Amin!

Sunt fluture și taină sunt
Caut candoarea lumii Tale,
Zadarnic om pe-acest pământ
Fără de rugi și închinare.
Oh, în zadar aș fi altar,
De-ar fierbe-n mine neputința
De a naște an de an
Prin Tine, eu, cu toată ființa.

Sunt fluture și taină sunt,
Mă nasc întru căință vară.
Sunt Doame, doar un ram plăpând,
Plând ploi de frunze-n fapt de seară...
În ploaie cad către pământ,
Sub umbra ochilor albaștrii
Și lumea toată-i vis și cânt.
s-au scuturat de floare caișii...

poezie de din Cartea glosselor
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Furtuna

Norii se adună și încep să se-negrească,
Se încruntă furios, trosnesc și luminează
Nu vor să se-astâmpere, parcă vor să mă vrăjească
Însă știu că asupra mea este El și mă veghează.

Vântul învăluie, trage și mă izbește,
Nu vrea să-mi dea pace, deodată îmi vorbește.
Nu vreau -l aud, sperie, vreau dispară
Strig disperată cu lacrimi în ochi, ca El apară.

Ploaie și grindină se aruncă asupră-mi, din văzduh
Pace nu vor să-mi dea, voiesc îmi strivească
Și ultimul meu gând și dor, și însuși duh
,, Vino și ia-", Îi spun, atât dorea, să mă stârnească.

Un fulger încălzește, devin lumină,
Mă ridic cu vântul la cer, încet-încet,
Iar ploaia și grindina acum trec prin mine
Nu mai opresc, și-L văd, am ajuns la El.

poezie de (3 iunie 2011)
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Rondel translucid

cad lacrimi Cristice ca boabele de struguri
ploaia de gânduri pure naște un curcubeu
vrea să se coloreze soarta celor singuri
dragostea să-și afle cum am aflat-o eu.

muguri de speranțe au răsărit în crânguri
simt că îmbrățișează bunul Dumnezeu
cad lacrimi Cristice ca boabele de struguri
idei de lumină străbat cugetul meu.

amintiri înfocate ard ca niște ruguri
urc pe Golgota din ce în ce mai greu
cu crucea în spate feresc de neguri
nu cad în capcana unui fariseu.

cad lacrimi Cristice ca boabele de struguri
ploaia de gânduri pure naște un curcubeu.

rondel de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiA fost scris un comentariu până acum.
Spune-ți părerea!
Rodica Nicoleta Ion

Drumul spre cer

E drumul ce te duce către cer...
Tată, de-acum, în stâlpul porții tale,
E doar un doliu fluturând stingher,
Amărăciune, dor și întristare.

Sfârșitul, eu cu lacrimi, ți-am stropit.
N-aș fi crezut vreodată că pot pierde
Visul ce în decenii, mi-a zidit
Drum drept și lin, pe ale vieții trepte.

Acum din înălțimi vei privi...
N-ai să-mi mai poți vorbi ca altădată.
Știi cât voi plânge și voi suferi,
Știi că n-ai mai fii cu mine, tată!

Eu am să-mi duc tristețea pe pământ.
Mama te-așteaptă... Spune-i "ziua bună"
Plecarea voastră, mamă, m-a durut.
Tristețea-n suflet, iar mi se adună...

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Corina Mihaela Soare

Gânduri de Crăciun

Cad din cer atât de singuri
Fulgii peste-al meu Crăciun,
Se așează peste muguri
De tăceri care îngân

E doar liniște, Crăciunul,
Ce-a intrat în casa mea,
El cu mine fac tot unul,
Adunat cu vremea sa.

Cad din cer stele de noapte,
Nu prea multe doua, trei,
Sunt răzlețe și sunt toate
Ale mele și-au văpăi.

Cad așa, însingurate,
Întind mâna le prind,
Sunt prea sus și sunt departe,
Cad arzând și-apoi se sting.

Caut prin casă și cotloane
Poate mai e cineva,
E-o lumină ce nu doarme,
A trimis-o luna mea.

Cad din cer atât de singuri
Fulgii care m-au albit,
Câte toamne, câte geruri,
Doamne, singur-am trecut.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Sanda Nicucie

Atenție, cad flori!

Cad flori de tei
ca un păcat
prin geamul verii care plânge
de dorul tău
ce-nsingurat
de dorul meu nu ți se frânge
Cad flori de tei
și ape reci
prin ploaia verii se strecoară
de-ai venit
doar ca pleci
pe dorul meu ploua-va iară
Cad flori de tei
din când în când
pe urmele cu vârfu'-n stradă
și-mi este teamă
că-n curând
nu va avea ce mai cadă.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Corina Mihaela Soare

Mi-e ploaie

Mi-e ploaie toată poezia,
În vers mă picuri cu-nțelesuri
Și-mi verși un pic din nostalgia
Tot timpului pierdut în mersuri.

picuri ore-ntregi cu vorbe,
Din doi în doi iar numeri ploaia,
Împerechind doar slove ude
Sperând ștergi din gând văpaia.

Îmi picuri șoapte peste noapte
Și visele-mi pudrezi cu ploaie,
Să-nmoi din dorul către mine
Spre dimineți scăldate-n soare.

Îmi picuri toamna să se ducă
Pe-alei de frunze-npăturite,
De ți-ar plăcea dulcea culoare,
În galben, versuri aurite.

Și poezia mi-e o ploaie
Și dragostea de picuri plină,
E tot o apă curgătoare
Și numai toamna e de vină.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info

Fani pe Facebook