Părinţii

Două vieţi au investit
În copilul lor iubit,
După un bilanţ atent –
A fost primul faliment.

epigramă de Marian Popescu din Pledoarie pentru epigramă (aprilie 2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un copil nu este imaginea a două fiinţe, rodul a două sentimente liber contopite – pentru părinţi, copilul trebuie să fie o miniatură încântătoare, în care se regăseşte poemul celor două vieţi duse în taină de ei – vieţile lor; el trebuie să le ofere un izvor de emoţii rodnice, să fie în acelaşi timp întregul lor trecut şi întregul lor viitor.

citat celebru din Balzac
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Două vieţi, un singur om

Eu nu trăiesc doar într-o viaţă
Trăiesc în două cel puţin.
Când mă trezesc de dimineaţă
Şi seara după ce mă-nchin
Încep de fiecare dată
Din două vieţi câte-o bucată.

poezie de Marius Robu din Carte de bucăţi (15 februarie 2008)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Moartea

Sus pe deal şi-a înălţat
Primul cimitir privat;
Guvernării-i mulţumeşte
Că... afacerea-nfloreşte!

epigramă de Marian Popescu din Antologia epigramei româneşti, 2007 (2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tata este eroul copilăriei mele. Tata a trăit două vieţi, una înainte de comunism, alta după comunism; două vieţi complet diferite. A fost un om care a avut un cult pentru succes şi care vedea că dintr-odată toată această credinţă a lui în realizarea individuală s-a neantizat. A pierdut totul cu seninătate.

citat din Dinu Patriciu
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un surâs în plină vară [Bilanţ]

Distribuţie: Sebastian Papaiani, Dem Rădulescu, Matei Alexandru, Draga Olteanu Matei

secvenţă din Un surâs în plină vară, regia Geo Saizescu, scenariu de Dumitru Radu Popescu (1963)
Adăugat de Veronica Şerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Două vieţi

Două vieţi, cu drumuri alte.
Doi flăcăi. Doi fraţi.
Abel — tot pe piscuri nalte,
Cain — fără să tresalte
La vreun dor mai sfânt, încalte,
Fără, peste văi, să-şi salte
Ochii-nneguraţi...
Două vieţi, cu-aceiaşi trudă,
Pururi în nevoi! Cain, inimă zăludă
Care-njură şi asudă,
Plugărind cu mâna-i udă
Spini şi pălămidă crudă;
Abel — după oi...

poezie de Simion Cubolta
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

ANCESTRAL?...

*
Ea te-a iubit...
A fost un vis?
Voi doi, aparitii
Ancestrale şi atemporale!
Nu, n-aţi fost vis,
Ati fost reali.
*
Ea te-a iubit...
I-ai fost iubirea iubita,
Iubirea dorita,
Iubirea coplexa,
Iubirea completa,
Absoluta, adorata,
Adevarata si cantata...
*
Ea te-a iubit... te-a iubit
Cand te alintai,
Cand o minteai
Cand radeai si citeai
Cand scriai si oftai
Cand visai, cand "vroiai",
Cand veneai,
Cand plecai si taceai
*
Ea te-a iubit...
Subit, a disparut.
Ca a pierdut
Ce-a pretuit,
Şi un trecut
Cum a stiut
Şi-ai vrut.

poezie de Garofiţa Popescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vouă!

Voi muri fără voi, veţi muri fără mine,
Cine ştie de-i rău, cine ştie de-i bine?
Exponat ruginit, rătăcit printre zile,
Nu e loc în muzeu, doar umile azile.

Mă mai mint că nu-i rău, mă mai mint că-i mai bine,
Şi zâmbesc incolor, spre copilul din mine.
Din bilanţ în bilanţ mai întârzii totalul,
Ce-a fost bun, ce-am greşit, unde-i Doamne finalul?

Vă salut şi vă iert, dar iertaţi-mi şi mie,
Eu spre ultima zi, voi spre ce va să vie,
Uneori se-ntâlnesc printre drumuri destine,
Şi aflăm prea târziu, ce e rău, ce e bine.

În lumină pe rând şi pe rând în finaluri,
Singuraticii zei pe-ale vieţilor maluri,
V-am iubit, m-aţi iubit, să ne fie de bine,
Acest ultim nonsens fără noimă ne ţine.

poezie de Augustin Jianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Copilul meu e şi bilanţ şi scuza bătrâneţii.

citat celebru din William Shakespeare
Adăugat de Doina Bumbuţ
Comentează! | Votează! | Copiază!

Profesorul meu de neuitat a fost Mihai Popescu. Mihai Popescu nu era numai un mare actor, ci şi un excelent pedagog. El mi-a deschis ochii, primul, asupra fenomenului teatral. Ne îndemna mereu să renunţăm la comoditate, să luptăm cu inerţia, să depăşim sfera intereselor mărunte.

Amza Pellea în revista Teatrul (mai 1972)
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Am fost vulcanică, pasională şi am iubit cu patimă.

citat clasic din Stela Popescu
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Noi, românii, nu am progresat decât împinşi de la spate, dar şi atunci - doar în două cazuri: când am avut parte de nişte conducători geniali sau când am fost conduşi de străini. Faptul că prima universitate din spaţiul românesc a apărut (1860, Iaşi) la mai mult de o jumătate de mileniu după Universitatea din Praga (1348), este, probabli, primul argument care susţine această tristă constatare.

Marian Pătraşcu (iulie 2015)
Adăugat de Marian Pătraşcu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Postelectorală

Cetăţeanul turmentat,
Înţelept şi plin de haz:
"Eu cu cine am votat?
Ce păcat că n-am fost treaz..."

epigramă de Marian Popescu din Reflexe (şi reflecţii) într-o picătură de cerneală (2005)
Această epigramă face parte dintr-o serie | Toată seria
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ocaua lui Cuza

O măsură a dreptăţii
Ancoră în viitor,
Cinste, semnul demnităţii -
Pân' la primul... vânzător.

epigramă de Marian Popescu din Pledoarie pentru epigramă (aprilie 2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Populus (disperat): Tată!
Poporan (patetic): Populus! Fiul meu iubit...
Populus: Cine te-a închis în celula aceasta strâmtă, tăticule?
Poporan: Tirania, fiule!
Populus: Tată! Dar tirania a fost abolită!
Poporan: E doar o iluzie, copilul meu... Priveşte atent în jur... E doar o iluzie...
Populus (privind atent în jur): Bine, dar nu văd nimic...
Poporan: Tirania se ascunde în miezul fiecărui lucru...
Populus: Papa! De ce stai, ca un papagal, în colivie? Suntem la guvernare!
Poporan: Acesta e locul meu de penitenţă, copile! (Grav). Viaţa de martir înseamnă o continuă suferinţă...

replici din piesa de teatru Partidul Naţional al lui Tata (Fantezie balcanică), scenariu de Valeriu Butulescu (2010)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Primul sărut

Tu, poezia şi sărutul versurilor
Primul sărut mi l-ai dat pe ecranul unui telefon
Al doilea sărut prin versuri atent scrise,
Aprofundate de ascultarea sufletului tău.
Primul sărut mi l-ai dat cu primul cântec
Ne-ai fost alături cu inima aprinsă.
Primul sărut a fost prin primele cuvinte duioase
Primul sărut a fost ca o necesitate
Şi ca stăvilirea setei de iubire.
Primul sărut a fost acela ce te-a curăţat de sentimente vechi
Ce nu-ţi dădeau pace, sentimente incerte
Neîmpărtăşită iubire.
Atunci când îţi vei deschide sufletul
Nu uita că doar asta ţi-ai dorit,
Un vals al versurilor în libertate maximă...
Iubesc poezia şi ţi-am răspuns promt
Sunt oricând aproape de ale tale trăiri.
Şi atunci când vei pleca din versuri
Va rămâne doar o amintire frumoasă.
Iubesc poezia... Cum îmi respect respiraţia...

poezie de Ileana Nana Filip
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

6 februarie - Ziua falimentului personal

Afacerea cu viaţa
Îmi merge şi-n prezent,
Atent îi innod aţa
Şi nu dau faliment.

epigramă de Nicolae Matei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Două primăveri

O floare niciodată
Două primăveri nu a trăit,
Să fiu vreodată n-am visat
Primul tău iubit

Niciodată n-ai ştiut
Că iubită eu te-am vrut
De când ne-am cunoscut
În noaptea aceea de amor.

Ca frunza cutremurată de furtună,
E posibil să fi fost femeia căutată,
Dar, aşa cum florile se ofilesc îndată,
Poate mai târziu ajung în a iubirii grădină.

poezie de Enrique Antonio Sanchez Liranzo (2016), traducere de Ioan Friciu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Băcanul din sat a dat faliment

În afaceri neglijent
A ajuns la faliment
Că i-a zis unul: "Ilie,
Te-ai făcut de băcănie".

epigramă de Petre Gigea-Gorun din revista "Cugetul" (2009)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

CÂND ŞI DE CE PLÂNG OAMENII?...

*
Oamenii plâng uneori,
Dar plang... si-n fiece zori.

Plang cei ce-au iubit,
Dar au fost parasiti...
Greu, sa te faci iubit!

Plang si cei ce iubesc,
Vor sa stie, "de ce "
Dar "nu stiu", doar iubesc.

Plang "singurii'-n lume,
Cand viata le-apune,
Si n-au cui sa spuna.

Plâng cei ce-au gresit
Şi nu au reusit,
Fiind prabusiti.

Plang toti, inselati,
Dar atent ridicati,
De "cei adevarati"

Plang si nici n-au riduri,
Crezand, ca iar, sunt singuri.
Plans frumos... de "muguri'!
.........
Lacrimile sunt "vorbe"
- Nevorbite, ivite-
Ale sufletului nostru
Lasati-l sa vorbeasca!
E-n firea omeneasca...

poezie de Garofiţa Popescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!