Adaugă un citat | Citate la întâmplare | Votează! | Votate recent | Adăugate recent | Comentarii recente | Top general

Gigi Stanciu

La icoana Mântuitorului

Privește spre noi resemnat
Din cadrul de lemn încleiat
Iisus chinuit, răbdător
Și cuiele lui cât ne dor!

Golgota cu el toți urcăm,
În pietre desculți ne-ncurcăm
Ne vrem cât mai puri, mai senini,
În soartă pășim plini de spini.

"- Marie și tu, Magdalenă,
Nu plângeți, e viața arenă,
Spartacus și el a luptat
Și crucea romanii i-au dat.

Eu nu sunt ca el, sclavul trac,
Sunt sâmbure-al lumii și-mbrac
În albe veșminte, curate
Din veacuri păcatele toate..."

Privește spre noi mai senin
La anii ce curg ca un vin,
Cu pâinea cea frântă în mână
Iisus vrea cu noi să rămână.

Am plâns, am negat și am crezut
Și cuiele cât ne-au durut!
Iisus a murit și-a -nviat,
Nu-i loc pentru noi de păcat.

Iisus a-nviat și ne-a spus:
"- Priviți totdeauna în sus!
E vremea ca azi fiecare
Să-și scalde simțirea-n candoare".

poezie de (2005)
Adăugat de Gigi StanciuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Citate similare

Priceasnă

Mai plânge Maica din Carpați și inima-i se frânge,
Își mai așteaptă fiul drag și-o Dacie mai plânge.
Mai sângerează rana lui Iisus pe crucea putrezită,
Și cuiele bătute-n mâini le simte inima-mpietrită

La Cina cea de Taină în limba sacra a cuvântat,
Dar au cântat cocoșii în zori și frații l-au trădat.
Nici țintele bătute-n carne nu L-au durut mai tare,
Decât trădarea aproapelui în Vinerea cea Mare.

Voi nu l-ați cunoscut în Rusalim bătut cu pietre,
Cetatea l-a primit cu sălcii, crescute în perete.
Pribeag în țara lui de sus, pe muntele cel sfânt,
El ne-a iubit și ne-a iertat, murind, ne-a mântuit.

Mai plânge Maica din Carpați, și inima-i de piatră,
Îl mai așteaptă pe Messia o Dacie îndoliată.
Nu plângeți frații mei de cruce, ne spune El de sus,
Mă doare crâncen rana voastră, sunt Dacul cel Iisus.

poezie de (5 aprilie 2018)
Adăugat de Tamara Tomiris GorincioiSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Sfânta Lumină

Dragi cititori... "S-a întâmplat"
Așa-n... "Mass-media", au relatat;
S-a întâmplat... Sfânta Lumină
Foarte-adevărat... vină.

Așa e omul păcătos
Nu crede în Iisus Hristos;
Te duci... cu ochii tăi vezi
Apoi, văzând, pe loc să crezi?

Lumina Sfântă care vine
Uimește ființa din tine;
Mormântul Domnului e sfânt
Iisus, a fost pe-aceast pământ!

-N-am crezut și am venit
Aici... din Târnăveni - privit
Și-ntradevăr... Sfânta Lumină
A coborât – este Divină!

Privind spre cer, așa a spus
O tânără, despre Iisus
Golgota, este-adevărată
O vizitează: lumea toată.

Ridică-ți ochii om spre cer
Acest Mormânt nu-i un mister;
Te rog din: "Suflet", tu, vezi
Divinitatea o crezi.

Iisus Hristos a înviat!
Nume lui Dumnezeu a dat;
Căci, Dumnezeu, este "Cuvânt"
El ne-a Creat pe-acest pământ!

Ridică-ți ochii și-ai -L crezi
Unde vei merge ai -L vezi;
Ridică-ți ochii cât mai Sus
Iubindu,-L pe Domnul Iisus.

Hristos a înviat!

poezie de (15 aprilie 2012)
Adăugat de Paul Preda PăvălacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiAu fost scrise 14 comentarii până acum.
Participă la discuție!

Mamă, uite ce durere!

Mamă, uite ce durere!
Domnul, pentru noi, azi piere,
El le rabda, mamă, toate
Și ne scapă de păcate.

Pe cerul însorit se-adună
Nori care prevestesc furtună,
Și pământul, mamă, iată!
Se cutremură deodată...

Ce-a făcut El mamă, oare?!
Printr-o moarte-ngrozitoare,
Suferind, cu răni pe spate
Și-a dus crucea pân la moarte.

Iată! Maica Sfântă plânge!
Oh! Iisus al ei se stinge!
Doamne, cât ai mai răbdat!
Alinare n-ai aflat...

Plin de răni și însetat,
Către Tatăl te-ai rugat.
"Iartă-i, Tată! Nu știu ei
Că Tu binele le vrei!"

Oh, Iisuse, ești cu noi!
Sprijin marilor nevoi,
Ne-ai șters lacrima amară!
Noi nu te-am băgat în semă...

Fapte bune-ai săvârșit,
Oamenii te-au chinuit...
Coroană de spini ți-au pus,
Bunule, Prea Scump Iisus!

Vai, ce repede-au uitat
Cum pe toți i-ai ajutat!
Morții cum i-ai înviat
Și poporu-ai ajutat.

O, Miel Blând și Răbdător,
Mântuirea tuturor!
Mamă, ce povară-a dus
Scumpul nostru, blând Iisus.

poezie pentru copii de din Lumea copilăriei
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Rodica Nicoleta Ion

Oriunde-ai fi

Oriunde-ai fi, oricât ai fi de mare,
În Tatăl Dumnezeu ai o salvare...
În sufletu-ți de crezi cât o fărâmă,
Cu brațul tău, mergi, muntele-l sfărâmă!

Oriunde-ai fi, oricât de mare-i truda,
Vei reuși, cât numele de Iuda
Nu-l vei purta în gând ca pe-o povară...
Pune-ți nădejdea-n Tânăra Fecioară!

Aprinde iar lumina spre dreptate
ai lumină dincolo de moarte!
Maică Marie, Pruncului Iisus
Îngenunchem, căci viața-i un apus.

Noi, cei care greșim și în păcate
Ne ducem viața dincolo de moarte,
Noi, cei ce-n mântuire, cu credință
Ne vom pleca genunchiu-n pocăință,

Vrem sorbim din lacrima cerească
Sufletul nostru se mântuiască,
Ascunși, plângând, sub talpa lui Iisus,
-mpărățim în lumea cea de sus...

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Răstignirea

Spini pe frunte în coroană,
Fără milă ei I-au pus,
Și cu vorbe de ocară
Pe Golgota-n vârf L-au dus.
Și acolo-L răstigniră,
Sus pe cruce L-au întins,
I-au bătut în mână cuie,
Și picioarele I-au prins.
Maica Domnului se roagă
De o salcie pletoasă
Ramuri tinere rupă;
Crengile în jos se lasă.
Și-o coroană împletește
I-o ducă lui IISUS,
-I mai curme din durere,
Suferința de nespus.
Sub coroana grea de spini,
Crengi de salcie așază,
Astfel, fruntea lui IISUS
Parcă nu mai sângerează.
De-atunci, salcia pletoasă,
Nu s-a mai uitat în sus
Și-a rămas pe veci plecată
îl plângă pe IISUS.

poezie de din Lacrima din rugăciune (aprilie 2009)
Adăugat de Mariana DobrinSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Iisus răstignit

Cu crucea-n spate, spre Golgota
Bătut, scuipat, batjocorit
Iisus, Care-a zidit făptura
De om se lasă răstignit.

Zdrobitul trup, cumplit Îl doare
Îl arde fruntea-nsângerată
Dar El e copleșit de milă
Pentru mulțimea-ntărâtată.

Iar în nedreapta-I pătimire
Se roagă Tatălui Ceresc
Ca le ierte rătăcirea
Celor ce azi Îl osândesc.

Și de atunci, de peste veacuri,
La fel de cruzi și de haini,
Noi Îl mai răstignim o dată
Și-L mai încununăm cu spini.

Dar, dă-ne Doamne, vindecare
Cum ai făcut cu slăbănogul;
Și scrie-n cartea vieții noastre
Cu îndurare, epilogul!

Și curățați prin pocăință,
De răutăți și de păcat
Să ne-adunăm cu bucurie
Cântând:"Hristos a înviat!"

poezie de
Adăugat de Girel BarbuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Pavel Lică

LA MOARTEA FRATELUI MEU, IULIAN

Din lut făcuți suntem și-n lut plecăm,
Dar tot din lut, mereu la Cer visăm;
De ce suntem de Cer mereu străini,
De ce, de-aici, noi nu plecăm divini?

S-a spusnoi de Cer suntem iertați,
Că-n cruce-i suntem lui Iisus toți frați;
S-a spus că Înviere-i într-o zi,
Dar când va fi-nviere, când va fi?

Azi sufletul îmi este sfâșiat,
azi un frate-i este morții dat,
De vechiul Iuda-atât de nemilos
Ce l-a vândut și pe Iisus Hristos!

Tu, frate-al meu, plecat de pe pământ,
Vei fi în ceruri, cu Iisus, un sfânt,
Că-i ești prin Cruce, frate viu, mereu,
Soldat al țării și-al lui Dumnezeu!

poezie de din Rătăcitor prin cer
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Sfântă Marie, pentru noi te-ai născut (Priceasnă)

Sfântă Marie, pentru noi te-ai născut.
Sfântă Marie, pentru noi te-ai născut.

Maica Sfântă a cerului
Bucuria Domnului
Ești mijlocitoarea noastră
Pentru noi roagă-te.

Sfântă Marie, pentru noi te-ai născut.
Sfântă Marie, pentru noi te-ai născut.

Maica celor oropsiți
Și pe pământ pedepsiți
Tu ne faci viața ușoară
Atunci când ne rugăm.

Sfântă Marie, pentru noi te-ai născut.
Sfântă Marie, pentru noi te-ai născut.

Maica fiului cel Sfânt
Soare în cer și pe pământ
Zorii toți ar fi apus
Fără de Iisus.

Sfântă Marie, pentru noi te-ai născut.
Sfântă Marie, pentru noi te-ai născut.

Toți îngerii duc în zbor
Vestea bucuriei lor
tu ești mărirea noastră
Maica tuturor.

Sfântă Marie, pentru noi te-ai născut.
Sfântă Marie, pentru noi te-ai născut.

cântec, versuri de (25 august 2014)
Adăugat de Valeria MahokSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Rodica Nicoleta Ion

Maică Marie!

Unde ești, Maică Marie,
Căci Iisus Mântuitorul
Plânge-n noi de necredința
Ce i-o dăruie poporul.

Crucea-i e și-acum povară...
Sufletu-i e ne-mpăcat,
Că-ntinată ni-i menirea.
El din morți a înviat.

plătească legea firii
Păcătoasă și mizeră...
O, ca sângele se scurge
Viața noastră austeră.

Sângerând, cu spini pe frunte,
Însetat și plin de răni,
Ne așteaptă să ne ierte
Și ne plânge uneori...

Ne-a iertat o veșnicie,
Noi mereu păcătuim,
Omule, îți spun: ajunge!
Pentru toate-o plătim!

Fii mai bun și cu iertare
-N gând și-n fapta ta privește!
Unde ești, Maică Marie?!
Vino și ne mântuiește!

poezie de din Culorile sufletului
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Amintiri suntem noi!

Peste noi, nesfârșite talazuri,
Anii vin, anii trec și se joacă cu noi.
Stăm la rând la dureri și necazuri -
Unii râd și petrec, alții dau sevei ploi.

Cât mai sunt picătură în mare,
Cât mai sunt biet actor pe o scenă de lut,
Viața mea e un semn de-ntrebare:
Astăzi sunt, mâine mor... sau e alt început?!

Peste noi - inocentă candoare -
Anii vin, anii trec, ce rămâne din noi?!
Biete flori, amintiri trecătoare...
Amintiri care-au fost, amintiri suntem noi!

Viața mea e-un semn de-ntrebare?!
Viața mea e glumă, sau vânt?
Orice-ar fi, mă bucur de soare,
Orice-ar fi, îmi place cânt!

poezie de din ziarul" Flacăra" (20 iunie 1984)
Adăugat de Stefan BăiatuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Poporul român este un popor sfânt. Un popor care este sub controlul și sub ochiul divin al Fecioarei Maria și al lui Iisus Hristos. Noi de două mii de ani ne știm în această credință, dar anii dinainte de Hristos au fost tot anii lui Hristos, pentru că venirea Lui a fost în momentul oportun, dar El a existat din toate timpurile. Noi suntem supravegheați de ochiul divin de când acest popor a luat naștere, fiind considerați ca aleșii lui, pentru că prin păstrarea tradiției muzicale, a sunetului divin, noi ne-am păstrat însăși întreaga divinitate în Iisus Hristos. Aceasta este părerea și convingerea mea.

în interviu (30 noiembrie 2009)
Adăugat de Simona EnacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Crucea jertfei

Pe crucea răstignitului Iisus
cu lacrimi și cu sânge și cu apă
de două mii de ani ni se adapă
credința-n mântuirea cea de sus.

Pe crucea Lui din lemn a stat moară
batjocorit de-ai lui, de-o-ntreagă lume
răbdând până la capăt, printre glume,
batjocorit și azi, a câta oară?

Cât vei mai sta departe de pământul
cu oropsiți, bolnavi, fără speranță,
cu o Sodomă și-o Gomoră tari în clanță
cei ce Te știu, știu și deznodământul!

Așteptătorii Tăi grăbesc venirea
pe norii aurii, Tu plin de slavă,
pământul -l salvezi, cu foc, cu lavă,
iar frații Tăi să-și vadă mântuirea.

Iisus Hristos, o, Domn plin de răbdare,
știu și potrivnicii că n-au vreo șansă
turbarea ce le crește, ca-ntr-o transă,
fatală le va fi și-a lor trădare.

Apoi, când pacea Ta va umple lumea
cea nouă, fără lacrimi ori durere
Te cunoască le va fi plăcere
și să Te vadă le va fi cununa!

poezie de (4 aprilie 2010)
Adăugat de Petre ConceatuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Actorul Diogo Morgado, cel care îl interpretează pe Iisus, este prea atrăgător. Acest Iisus arată mai mult ca Brad Pitt și mai puțin ca cel din reprezentările din icoane. Este greu de crezutIisus avea în realitate un abdomen cu pătrățele.

citat din
Adăugat de MicheleflowerbombSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Rodica Nicoleta Ion

Și-am plâns...

Și-am plâns trecutul ca pe-un mort... Durere
Îmi picura, nespusă, pe obraz...
Și i-am făcut din roze diademe...
Oh, amintirea-i încă mi-a rămas.

Cu giulgi brodat din aurul divin
Și chiparoase, l-am împodobit...
Pentru acel trecut cât ne jertfim...
În el o veșnicie a pierit.

Și cât de mult l-am plâns... și l-am tot plâns...
Dar pentru toate astea suferim?!
Târziu, în nopți de sângeri a apus...
Iar noi spre mâine trebui privim...

Îngenunchem la alte veșnicii...
Nu suntem prunci... Nu suntem nici profeți.
Precum Iisus adesea suferim
Și ne rugăm, oh, Doamne, să ne ierți.

Un pumn de oase pe pământ străin
Și generații noi ne-or arunca
Într-un abis, ca pe un suvenir
Trudit și inutil în lumea sa.

Deplânși actori în lumea de apoi
Cu-nțelepciune, trudnic fredonând,
Un plâns străin ce nu mai e cu noi,
În umbra unui neștiut mormânt...

Ce drept trecutul verbului "a fi"
se-mplinească?! Ramuri de argint
Despart în noapte două veșnicii
Într-un poem haotic și succint...

Despart în noapte două veșnicii...
Cu toți avem trecut și viitor
Și n-avem încă vreme "a muri"
Cât rătăcim și suflete cât dor.

poezie de din Culorile sufletului
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Corina Mihaela Soare

Ne despart pe noi de flori

Nisipul ridicat de vânt
Ne-a astupat din ochi
Și n-am mai văzut
Cât de curând, cât de curând,
Suflarea lui din când în când
Aruncă depărtarea lată,
țină clipă la distanță...
Atâtea depărtări și zări
Azi ne despart pe noi de flori,
Azi sub același cer plăpând
Când ne e soare, când e vânt,
Când e noroiul peste noi,
Când ne mai spală ochii ploi
Și fiecare cu-a lui noapte
Vorbește și se ceartă poate
Și fiecare cu privirea mută
Privește dimineața slută
Însingurată, bând cafea,
Gândindu-se la vremea rea
Ce trebuie o străbată,
Cu ochii ce nu văd prin ceață.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Vladimir Potlog

Și iarăși e Duminică

Și iarăși e duminică, e o zi cu soare,
Și clopotele sună a mare sărbătoare.
Oamenii cu bucurie în biserici se adună,
audă vestea cea bună, azi s-a născut Iisus,
Așa un înger de mult la niște păstori le-a spus.

Și iarăși e duminică, e o zi sfântă,
Oamenii osanale cu bucurie cântă,
E o zi de dumnezeu binecuvântată,
Azi fiul lui intră pe a Ierusalimului poartă.

Și iarăși e duminică, e o zi frumoasă,
Oamenii stau așezați la masă,
Și se bucură, și se veselesc
Și pe domnul Iisus îl slăvesc,
Căci el din morți azi a înviat
Și pe noi de păcate ne-a scăpat..

poezie de (27 iulie 2014)
Adăugat de Vladimir PotlogSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Titina Nica Țene

Cheia Bătrânei

Stă bătrâna gârbovită
pe o bancă sub un tei,
toate tristețile lumii
sunt ascunse-n ochii ei.

Se gândește neîncetat
la căsuța ei umilă
ce i-au vândut-o copiii
ca să-și construiască vilă.

Dar în vilă n-are loc,
i-au făcut lângă grădină
cămăruță cu un geam
privească spre lumină.

Căci copii-s ocupați,
se plimbă în jos și-n sus.
Merg chiar la Biserică,
-L slăvească pe Iisus.

"Fii, măicuță, mulțumită
să ne-ajuți pe fiecare!
Cine astăzi ți-ar mai da
farfuria cu mâncare?

Că dacă ai îmbătrânit,
nu este a noastră vina,
vila se-ntreține greu,
vrem să schimbăm și mașina!"

În clipele de răgaz,
ascunzând o cheie-n mână,
se îndreaptă către casa
unde a fost, cândva, stăpână.

Numai cheia i-a rămas,
în rest toate sunt duse,
casă, tinerețe, soț,
sunt durerile-i nespuse.

Lung privește printre gard
și își vede viața toată,
simțind cum din ce în ce
de puteri este lăsată.

Însă, într-o dimineață,
au găsit lângă grădină,
moartă, pe bătrâna mamă,
tot strângând o cheie-n mână.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
cumpărăturiCartea "Un strop de vesnicie" de Titina Nica Țene este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar -11.56- 8.99 lei.

Cât?

între tristeți și bucurii,
între noi doi prea cusurgii,
cât te-am dorit, cât m-ai dorit,
cât m-ai iubit, cât te-am iubit

și sus pe cer prin vântul alb,
prin nori albaștri, soare cald,
cât te-am privit, cât m-ai privit
cât m-ai gonit, cât te-am gonit

pe gânduri moarte, fără vise,
pe raza lunii prea aprinse,
cât te-am chemat, cât m-ai chemat,
cât m-ai uitat, cât te-am uitat

pe amintirile din noi,
se scaldă soare și noroi,
cât te-am durut, cât m-ai durut,
cât m-ai avut, cât te-am avut

pe noi albeața ne-a cupris,
în noi mai arde foc nestins,
cât te-am simțit, cât m-ai simțit,
cât m-ai jelit, cât te-am jelit

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Elena Farago

De ajunul Crăciunului

Toată noaptea asta, colo-n ceruri sus,
Stelele lucrează fără de-ncetare,
Căci le-adună-n claca steaua sfântă care
A-ndrumat pe vremuri Magii la Iisus.

Torc de zor în noaptea Sfântului Ajun
Câlți de nea și raze harnicele stele,
Pentru noi, copiii, torc facă ele,
Funia cu trepte pentru Moș Crăciun.

Lungă cât e drumul din pământ la cer,
Trainică să-i țină coșului povara,
Vor întinde-o-n noapte, nevăzută, scara
Moșului ce luptă cu-ndârjitul ger,

Ca să ne aduca iar, de colo sus,
Pe la toți copiii darurile care
Ni le va trimite, iar, la fiecare
Sfânta și duioasa mamă-a lui Iisus.

poezie clasică de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
cumpărăturiCartea "Catelusul schiop si alte poezii" de Elena Farago este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar -8.00- 3.99 lei.
Mirela Nicoleta Toniță

Noi oamenii

când vremea testamentului
va alunga minutarul de pe cadran
noi, oamenii, vom fi încă aici
respirând greu și aproape fără suflare
versuri mai albe ca aburul locomotivei.

cândva poștașul bătea de două ori
iar sârma ghimpată mai despărțea
gardul vecinilor de câmpul cu maci.

problema întotdeauna este o ecuație
cu o necunoscută sau două,
viața,
Iisus răstignit pe troiță
plânge cu lacrimi de sânge
satul ce-a rămas în copilărie
parcă nu mai este nici măcar
în pietre de hotar
la marginea lumii.

testamentul se scrie în noi...

poezie de (2008)
Adăugat de Mirela Nicoleta TonițăSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info
Cineva are nevoie de răspunsul tău: Ce nume există în mod tradițional și se scrie la fel în cât mai multe limbi? Fii primul care răspunde!
Direcționează
3,5%
către Asociația Culturală Citatepedia!

Citește detalii »

Fani pe Facebook

 
Poți promova cultura română în lume: Intră pe www.intercogito.ro și distribuie o cugetare românească într-o altă limbă!