Drum spre sarbatoare

Se apropie noaptea luminii,
A impacarii si a sarbatorii.
In fiecare an, Craciunul Sfant
Inalta inca o treapta
De aici de pe pamant
Spre Dumnezeu.

De stii sa urci incet si cu rabdare
Treapta cu treapta,
Poti multumi Celui de Sus
Ca n-ai fost singur nici o clipa,
Durerea ta a disparut
Ca o bataie de aripa.

Sunt stele-n cer, sunt stele-aici,
E sarbatoare-n fapt si-n gand
Se-mbraca lumea in lumina,
Colindele rasuna-n cant,
In preajma noptii de Craciun
Cand Dumnezeu surade bland.

poezie de Iulia Comaniciu (noiembrie 1999)
Adăugat de Iulia Comaniciu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Arta de-a invinge

Sa stii sa taci cand ai dreptate
Si-apoi sa razi cand inima te doare,
Sa-ti fie mersul plin de demnitate,
Si sufletul sa poti sa-l lasi sa zboare.

Sa poti zambi cand toata lumea plange
Chiar cand speranta, cea din urma... moare,
Cand tot ce ai si esti, incet, incet se frange
Sa poti sa te ridici si sa privesti spre Soare.

Cand prietenii, cu toti, pe rand, te-au parasit
Si intristarea te apasa zilnic, greu
Cand esti uitat si singur... necajit
Sa poti pastra Credinta vie-n Dumnezeu.

E-o alta sfanta, "arta de-a invinge"
Puterea fara margini ce-ai primit in dar,
Prin Cruce, Dragoste... prin Sange,
Prin Inviere, Viata si prin... Har!

poezie de Marius Alexandru din Doruri Sfinte
Adăugat de Marius Alexandru
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ganduri pentru voi

Din firul ierbii impletesc un gand,
Asemeni unui cantec de iubire.
Il las sa se inalte catre cer,
Tremurator si bland, spre nemurire.

Culorile din flori le-adun in suflet
Si simfonia lor o-ndrept spre voi,
Spre inocenta ce exista inca
Dinspre nobletea ce se afla-n noi.

In frunzele de arbori... bland fior,
Ascund cu teama greul disperarii
Sa-l duca vantul pe aripa lui,
In ceasul de visare-al inserarii.

In limpezimea de cristal a apei
Pastrez speranta mea de zi cu zi,
Eliberandu-mi sufletul de neguri.
A fost iubire, este si va fi!

poezie de Iulia Comaniciu
Adăugat de Iulia Comaniciu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Drumul catre perfect

cu fiecare treapta pe care urc,
simt ca mi-e din ce in ce mai greu sa respir
aerul devine tot mai fortat, chinuitor

cu fiecare treapta pe care o trec
simt ca e ultima,
picioarele au devenit inerte
la orice miscare de a mea, la orice incercare

cu fiecare treapta pe care ajung,
imi dau seama ca inaintez spre nimic,
totul din mine se pabuseste.
nimeni si nimic nu ma mai vrea,
peretii au devenit verzui-negri,
balustrada nu ma mai lasa sa o ating,
ultimul etaj e departe.

nici un simt al meu nu mai e in viata.

lumina s-a stins, inaintez,
mi-e teamă ca nimeni nu va fi
sa ma astepte la ultimul etaj.

poezie de Victoria Pepa
Adăugat de Victoria Pepa
Comentează! | Votează! | Copiază!

Copilărie

La jumătatea scărilor,
Este treapta
Unde Chris se odihnea
Nu mai este altă
Treapta
Chiar ca
Ea.

poezie de A.A. Milne din Când eram foarte tineri
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!

Scara vieţii

Cândva, nălucă-mi era zborul
Din treapta "vreau", pe treapta "pot".
Azi - temperat - întâi socot
Şi dacă urc, iau ascensorul.

epigramă de Mircea Trifu din Epigramma (1976)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pe măsură ce urci spre vârful societăţii, găseşti tot atâta noroi câtă mocirlă există pe treapta de jos; numai că acolo sus, ea se usucă şi se aureşte.

Balzac în Istoria celor treisprezece, Ducesa de Langeais
Adăugat de scofieldutza
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poem de infinit

Infinitul e în fiecare
In care treapta din spate dispare
Depinde ce ai ales
Să urci spre lumină
Sau să cobori in abis

poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Solitudine

A zilei pleoapa-ncet se lasa
Si noaptea e la inceput,
Aprind luminile in casa,
In suflet totul e tacut.

Tacere e in jurul meu,
Nici o fiinta pe aproape,
Doar Bunul Dumnezeu si eu,
Si amintiri... nenumarate.

O mare de singuratate,
Sau solitudine, ce-o fi?
Eu sunt aici, ei sunt departe
In orice timp, in orice zi.

E dorul meu sfasietor,
Pasesc spre MAINE cu sfiala,
Se-aprinde-un gand ratacitor
Si alte mii, vin in navala.

poezie de Iulia Comaniciu (1 august 2010)
Adăugat de Iulia Comaniciu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Steaua Polara

Visez la Steaua Polara
Nu pot ajunge la ea niciodata.
Am nevoie de ea
Sa-mi fie calauza,
Sa nu-mi pierd drumul,
Sau sa mi-l gasesc
Urmand lumina ei, neabatut.

Incerc sa nu ma ratacesc
In intunericul din mine.
Caut Steua Polara.
Daram intuneric dupa intuneric
Si gasesc in mine lumina ei
Si, o vreme, ma calauzesc
Dupa stralucirea ei.

Apoi ma pierd din nou
Cand Steaua Polara paleste.
Ma aflu intr-un hatis,
Ma cuprinde panica,
Simt forte potrivnice in atac.
Strig numele Lui Dumnezeu
Si lumina stelei apare.

Nimeni nu e singur pe pamant
Si, totusi, cat de singur e fiecare...
Dar daca e singur, cu Steaua Polara,
Atunci e impreuna cu Dumnezeu
Si poate merge mai departe,
Cu fruntea sus si fara-ncovoiere
Pana la ultimul... apus.

poezie de Iulia Comaniciu (ianuarie 2000)
Adăugat de Iulia Comaniciu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cea mai inalta treapta a
inteligentei umane este
capacitatea de a observa
fara sa judeci.

Dan Chindris (5 aprilie 2022)
Adăugat de Dan Chindris
Comentează! | Votează! | Copiază!

Adancul necurmat al iubirii

Am incercat mereu sa aflu pacea,
Am cautat-o inlauntrul meu,
Am rascolit prin amintiri si vise
Si am gasit doar cerul meu, mereu...

Doar cerul meu. Albastru infinit,
Si dincolo de-albastru, Dumnezeu.
De-acolo pan-aici, intr-o secunda
Nici o distanta;numai cer si eu...

Pe aripa de suflet ma inalt,
Iubind ce-mi este dat, fara oprire,
Iubindu-L mai intai pe Dumnezeu
Ce m-a vegheat mereu de la sosire...

A fost cu mine cand eram copil,
Cand, tanara, iubire-am intalnit,
Cand greu mi-a fost pe cale deseori,
EL niciodata nu m-a parasit.

poezie de Iulia Comaniciu (27 iunie 2011)
Adăugat de Iulia Comaniciu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Izvorul poeziei

Privesc in gol pustiul noptii ce se lasa
Si ma tot rog, norocului sa-i cad
macar o data in plasa!
Si in fiece ungher din casa
Se joaca umbrele, si-n mine
Se aprind-un dor imens de tine

Si n-apari tu iubita mea, tristeti ma inconjoara
Speranta nu mai e in asteptarea mea
Eu sunt aici, tu esti acolo
Si intre noi oceanul
Lung si lat

Si mai deznadajduit ma regasesc
In fiecare clipa care trece
Inca te mai astept si e firesc
Sa simt cum timpu-i rece.
Ma macina incet un gand:

Revino, draga mea! Speranta mea..

poezie de Mădălin Vasile Costache
Adăugat de Yunonna
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă vrei să urci o scară, trebuie să începi cu treapta de jos.

proverbe indiene
Adăugat de Corneliu Tocan, Ph.D., M.Sc.
Comentează! | Votează! | Copiază!

Teiul

Era un tei frumos in curtea scolii,
Ce plin de flori si viata stralucea,
In primavara de dupa decembrie,
Acel decembrie trist ce renastea.

Credeam atunci, cu-atatia ani in urma,
Ca visele desarte au plecat,
Spuneam sperantei:"Vino, esti primita,
Te-am asteptat un timp indelungat".

In primavara, dupa acel decembrie,
In gand cu aripi si iubire-n noi,
Il regaseam pe Dumnezeu din ceruri,
Stergeam din minte anii tristi si goi.

A fost o clipa, la-nceput de drum,
Cand fauream din nou un ideal,
Cand galbenul din flori si albastrul boltii,
Ne ridicau incet, pe vertical.

Acum, din teiul falnic de atunci,
Un ciot stingher ramas-a-n peisaj...

poezie de Iulia Comaniciu (mai 2009)
Adăugat de Iulia Comaniciu
Comentează! | Votează! | Copiază!

N-ai să ştii

tu, nu-mi vei şti vreodată simţământul
şi nici de ce culori pictez in mintea ta
n-ai să-mi cunosti atingeri ce-s flamande
şi nici de cate ori te strig cand nu-s a ta.

tu, n-ai să-mi ştii vreodata gustul ce ma arde
neobosite soapte-n buzele tacand,
n-ai sa ma afli de strangi la pieptu-ti nuferi
si nu-mi vei recunoaste glasul meu razand.

n-ai sa ma poti culege din petale
plapande si ucise cand se duc
sfarmate de parfumul mintii mele
n-ai sa-mi cunosti vesmantul in care ma usuc.

tu, nu ma stii si ratacesti prin mine
imi bati atat de bland si ma tresalti
as vrea sa-ti spun, oprindu-te-n secunda
cand dusa-i vara cu pasii ce ma cauti.

n-ai să ma ştii de-n zbor te port cu mine
şi nici de-ti cant sau ochii de-ti sarut
ramai scultpat in vremea neimplinirii
şi n-ai sa stii nici chipul, cin' ti l-a facut.

poezie de Loredana Nicoleta Viţelaru
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Drum spre eternitate

Deschide-ti inima spre lume,
Fereastra sfanta spre etern.
Acopera cu ea pamantul,
Cu fruntea sus si chipul demn.

Invinge teama si-ndoiala,
Deschide-ti sufletul spre cer
Celestul foc ti-arate drumul,
Din nicaieri spre efemer.

Si intre-aceste doua tarmuri
Invata sa traiesti frumos,
Dinspre neant inspre abisuri
Cu gand curat si cu folos.

Din viata ta sa soarba altii
Ce insetati sunt de iubire,
Le lasa zestre bucuria
De-a te urma spre fericire.

Invinge greul cu-ndrazneala
Asteapta binele, rabdand.
Nu dispera daca-ntarzie
Veni-va, sigur, in curand.

Curaj de n-ai, sa-ti faci cu-ncetul,
Fara de el nu izbutesti.
Intelepciune si rabdare
Doar cu curaj le dobandesti.

Apoi, iti trebuie credinta,
Smerenie si bunatate.
Fara de ele viata-i goala
In drumul spre eternitate.
(febr.2000)

poezie de Iulia Comaniciu
Adăugat de Iulia Comaniciu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fara regrete

Ce-as putea sa-ti urez acum
Cand suntem aproape la capat de drum?
Buzele tale ti-s stepa arida
Si dus e nispu'n clepsidra

Cand inima ta vrea inca sa bata
Iar vantul nebun devine soapta
Vrei sa-ntelegi, dar mintea-i neclara
E iz de migdala amara

Cu pasii greoi, inca mai speri
O secunda sa mai fii tu cel de ieri
Timpul de poti, sa-l intorci pentr-o clipa
Sa poti reveni, ce dulce ispita

Aprigi dorinti ce inca mai vor
Sa tinda spre stele pentru inca un zbor
Din abis in neant, un singur pas
Fara regrete, doar bun-ramas.

poezie de Alex Dospian
Adăugat de Alex Dospian
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cantec pentru pace (Cleopatra Stratan)

Eu am venit din alte lumi,
Eu am venit sa cant aici,
C-a sa-nvatati sa fiti mai buni
Cum sunt copii cand sunt mici.

Eu am venit sa cant la voi
Si sa va spun sa va iubiti,
Sa nu mai mergeti la razboi,
Cu totii-n pace sa traiti.

Eu am venit la voi sa cant
Ca voi cu totii sunteti frati
Si e nevoie pe Pamant
Sa va iubiti si sa iertati,

Ca voi sunteti cu totii una
Cum sunt si frunzele la pom
Si cum piciorul si cu mana
Formeaz-acelasi trup la om.

Voi ati uitat ca nu sunteti
Doar masca ce-o purtati de zor,
Ca-n adevar suntei mareti
Si-aveti puteri de Creator.

Eu vad Lumina cum pulseaza
Si cum in inimi prinde forta,
Cum fiecare lumineaza
Si fiecare e o torta.

Si-n marea asta de Lumina,
Voi va treziti acum din "vis"
Si-aflati ca-n "propria gradina"
Puteti crea un Paradis.

Pamantul nu e doar mormant
Pentru parinti si pentru frati,
Ci vi s-a dat acest Pamant
Cu el mai sus sa "va-naltati".

Eu am venit la voi sa cant
Si impreuna sa cantam:
"Sa fie pace pe Pamant!"
Si-n hora pacii sa jucam.

Veniti cu toti: arabi, evrei
Si neamuri toate, cate sunt,
Sa-ncingeti cu romanii mei
O hor-a pacii pe Pamant!

Eu va iubesc pa toti asa
Cum il iubesc pe tatal meu,
Cum o iubesc pe mama mea,
Cum il iubesc pe Dumnezeu!

Eu va iubesc pe toti asa
Cum il iubesc pe tatal meu,
Cum o iubesc pe mama mea,
Cum il iubesc pe Dumnezeu!

cântec, muzica de Marian Cioaca, versuri de Marian Cioacă (2006)
Adăugat de Marian Cioacă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Înţelepciunea stă pe treapta cea mai de sus a condiţiei umane...

aforism de Corneliu Vornicu din Pomul Înţelepciunii (23 martie 2015)
Adăugat de Corneliu Vornicu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Începe cu treapta de jos pentru a ajunge cu binele sus.

aforism de Vasile Maricel Grosu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!