Adaugă un citat | Citate la întâmplare | Votează! | Votate recent | Adăugate recent | Comentarii recente | Top general

Tudor Arghezi

Testament

Nu-ți voi lăsa drept bunuri, după moarte,
Decât un nume adunat pe o carte,
În seara răzvrătită care vine
De la străbunii mei până la tine,
Prin râpi și gropi adânci
Suite de bătrânii mei pe brânci
Și care, tânăr, să le urci te-așteaptă
Cartea mea-i, fiule, o treaptă.

Așeaz-o cu credință căpătâi.
Ea e hrisovul vostru cel dintâi,
Al robilor cu săricile pline
De osemintele vărsate-n mine.

Ca să schimbăm, acum, intâia oară
Sapă-n condei și brazda-n calimară
Bătrânii au adunat, printre plăvani,
Sudoarea muncii sutelor de ani.
Din graiul lor cu-ndemnuri pentru vite
Eu am ivit cuvinte potrivite
Și leagane urmașilor stăpâni.
Și, frământate mii de săptămâni,
Le-am prefecut în versuri și-n icoane,
Făcui din zdrențe muguri și coroane.
Veninul strâns l-am preschimbat în miere,
Lăsând întreaga dulcea lui putere
Am luat ocara, și torcând ușure
Am pus-o când să-mbie, când să-njure.
Am luat cenușa morților din vatră
Și am făcut-o Dumnezeu de piatră,
Hotar înalt, cu două lumi pe poale,
Păzind în piscul datoriei tale.

Durerea noastra surdă și amară
O grămădii pe-o singură vioară,
Pe care ascultând-o a jucat
Stăpânul, ca un țap înjunghiat.
Din bube, mucegaiuri și noroi
Iscat-am frumuseți și prețuri noi.
Biciul răbdat se-ntoarce în cuvinte
Și izbăvește-ncet pedesitor
Odrasla vie-a crimei tuturor.
E-ndreptățirea ramurei obscure
Ieșită la lumină din pădure
Și dând în vârf, ca un ciorchin de negi
Rodul durerii de vecii întregi.

Întinsă leneșă pe canapea,
Domnița suferă în cartea mea.
Slova de foc și slova faurită
Împarechiate-n carte se mărită,
Ca fierul cald îmbrățișat în clește.
Robul a scris-o, Domnul o citește,
Făr-a cunoaște ca-n adâncul ei
Zace mania bunilor mei.

poezie celebră de din Cuvinte potrivite
Adăugat de Ionuț PopaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Mai multe înregistrări în
Audioteca Citatepedia
înregistrare audio
Recită: Tudor Arghezi
cumpărăturiCartea "Pagini Alese - Versuri Proza" de Tudor Arghezi este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar -22.00- 13.99 lei.

Citate similare

Argheziana

Nu-ți voi lăsa, nepoate, alte bunuri,
Decât tutun și patru ori cinci tunuri,
Uitate din rezbelul celălalt,
Dar eu voi un altul, tu un alt.
Se răzvrătește seara, marea,
Când plânge-n țărmuri toată țara,
Mă-mpac eu cu străbunii mei,
Dar nu am pax cu unii, azi mișei.
Cu fiecare carte nu am parte,
m-apropii blând de moarte, de ne-moarte,
nu sunt morbid, fudul, credul,,
încerc fiu, s-ar zice, very cool,
ce să schimbăm? Vezi bine, drag vecine,
în Rai un mărăcine cum se ține.
Se-ntinde, se ridică fără frică,
Nerefuzat, înțeapă doar și strică.
Sudoarea muncii sutelor de ani
Se duce pe pustiu printre plăvani.
Din cântec și picturi kitchioase,
Noi arte, sume grandioase,
Să nu punem coroane, doar butelci,
Nu sunt otrăvuri, lacrimi sunt, de melci.

poezie de
Adăugat de Boris Marian MehrSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.

O poezie tristă

Se face seară-n viața mea
Și încurând e noapte.
Inima mi-e tot mai grea,
Iar vorbele-mi sunt șoapte.

Întunericul pândește
Mai rău ca un scorpion.
Boala multă mă slăbește,
Mă face din om, neom.

Dumnezeu la el mă cheamă.
Am să merg ca să-l slujesc.
De moarte nu-mi este teamă.
Nu vreau mai chinuiesc.

O viață-ntreagă am muncit
Ca să vă las moștenire,
Averile ce-am dobândit,
Întru pomenire.

Cuvintele pline de har
Le-am așternut într-o carte.
Vouă vi le las în dar
le duceți mai departe.

Cuvinte de-nvățătură
În versuri am adunat.
Fără pizmă, fără ură,
Vouă vi le-am dedicat.

Când o fi la despărțire,
În piatră voi să sculptați
O carte, drept amintire.
Citind-o, nu mă uitați.

Iar pe file -ncrustați
Următoarele cuvinte:
"A trăit pentru Carpați
Și s-a dus la cele sfinte".

poezie de (16 septembrie 2012)
Adăugat de Dumitru DelcăSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.

Ochii mei

Ochii mei ți-au dăruit
sclipirea stelelor
prin albastrul infinit
din adâncul mărilor.

Ochii mei te-au dorit
vis de fată-ndrăgostită
prin reveria de argint
din privirea adormită.

Ochii mei ți-au visat
dorințele sufletului
prin aleile din parc
din rătăcirea gândului.

Ochii mei te-au urmărit
al primăverii zefir
prin zborul liniștit
din licuricii de safir.

Ochii mei ți-au zâmbit
strălucirea soarelui
prin focul mocnit
din adâncul sufletului.

Ochii mei ți-au dedicat
prin versuri rimate
cel mai prețios smarald
din poeziile create.

Ochii mei te-au adorat
iubite, înger – ireal
prin curcubeul desenat
din puritatea de cristal.

Ochii mei ți-au lăcrimat
ploaia amintirii
prin suavul picurat
din tristețea despărțirii.

Ochii mei acum sunt cenușii
și-au pierdut strălucirea
de umbre și neguri fumurii
când le-ai furat tu iubirea.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Ion Untaru

Am luat din raft o carte

am luat din raft o carte
rătăcesc printre cuvinte
ulițe cu nume sfinte
într-un târg cu geamuri sparte

mustrare grea creionul bont
un drum unește, altul desparte
șapte arte într-o carte
cu scadențele la scont

cât pustiu, atâta sete
lin răcoarea din fântână
recompensa și-o amână
trubaduri pe îndelete

își petrec răcoarea duzii
a secat de cald cișmeaua
sacagiul cu giubeaua
vânzătorul de iluzii

pâlpâie un foc de vreascuri
neputințele din sobe
numai gusturile snobe
nopțile dau foc la teascuri

poezie de
Adăugat de Ion UntaruSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Viorel Muha

Gânduri de trecut, în ziua de astăzi

seninul de sus curge-n ochii mei
primăvara-mi șoptește-ncet, am venit
pășesc agale printre petece de ploaie
și cânt cu pașii mei rătăciți, un mozaic
cu sufletul pe un asfalt, rece, încremenit

sus, plâng norii printre copaci cu crengi
de gânduri, prin muguri rătăciți
și florile-și scutură-n vânt nebun petale
de ieri gândurile le-am făcut inele, pentru
trei de mâine și astăzi, visările le-am adunat
de la fereastra trecutului tău și-al meu, în mine
apoi le-am dat păsărilor care zboară-n, înălțimi
de suferință, să le poarte în depărtări, de tine

am rămas cu o rană-n soare, care mă doare
pun lacrimi în țărână, pansând tristeți
întorcerea lor îmi va fi balsam în gânduri
sădesc în pământul vieții și-n arături de timp
iubiri în primăveri care renasc și nu în veri
aștept acum un fragment de ploaie, îngândurat
asfaltul fie cald, pentru ca lacrima mea
ce-mi picură, să se evapore în calea ta
și-n gândul tău, pot sa zbor prin el
pe-o pasare albă, pe cer senin, cu adieri de dor

poezie de (mai 2009)
Adăugat de Viorel MuhaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Tudor Arghezi

Tot omul se naște cu cartea lui în sân... Nu o lăsa niciodată, căci se întunecă lumea și nu mai poți cunoaște slova. Cauți cartea altuia, și a ta îți rămâne străină. Răsfoiește-o la timp, înainte ca limba ei să treacă și să o uiți.

citat clasic din
Adăugat de MicheleflowerbombSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Nicolae Iorga

Fiecare popor are sufletul său, format în sute de mii de ani, din firea pământului, din freamătul codrilor, din floarea albă a primăverii, din raza soarelui, din ceața toamnelor și gerul iernilor, din toate frământările, suferințele, silința, gloria, din nesfârșit de multe amintiri îngrămădite pe urma morților, care astfel n-au murit întregi, ci din adâncul tăcerii lor sprijină răsfățarea la lumină a urmașilor ce au venit din ei și trăiesc după dânșii. Acest suflet e prețul, mare sau mic, al fiecărui popor.

citat din
Adăugat de Avramescu Norvegia ElenaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.
cumpărăturiCartea "Istoria romanilor Vol. 1" de Nicolae Iorga este disponibilă pentru comandă online cu o considerabilă reducere de preț, la -84.00- 54.99 lei.
Teodor Dume

Așa am păcălit moartea

în tot ceea ce am scris nu știu dacă
am scris cartea cărților
știu doar că
am scris adevărata poezie a lumii
o lume fără pretenții cu doar
câteva provizii
pentru atunci când moartea
mă va privi pe geam
în lumea aceasta
greu de definit
dimineața
la amiază și seara
fără ca cineva să se așeze
la masă cu mine
mă hrănesc cu aceleași cuvinte
cu firimiturile căzute
îmi hrănesc singurătățile
timp în care
ai mei
mă privesc îmbătrâniți din
fotografia uitată sub pioneza
prinsă pe grindă

nu
n-am scris cartea cărților dar
seară de seară
când Dumnezeu întoarce capul
crezând că voi termina
ultima carte
de morală
a lumii din mine
scriu pe timp cu sânge de înger

așa îmi păcălesc moartea

stau pieziș și împletesc șuvițe
din timpul rămas doar
doar îmi voi putea vindeca
mușcătura de pe suflet...

poezie de (6 octombrie 2016)
Adăugat de Teodor DumeSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.

Călătorie

oriunde am mers
am purtat universul în mine
am mers cu autobuzul, că am mers pe jos
l-am ținut înfășurat în umbră
nu se topească la soare

cele patru puncte cardinale
le-am pus într-o lacrimă crudă
și n-au simțit durerea când le-am smuls
din hotarele lor nesfârșite

am adunat totul în praful din suflet
și acum de abia mă mai târăsc
printre gropi și schelete de stele
ce au murit deodată cu Eva

mi-am câștigat libertatea
prin simplul fapt că exist,
port universul în mine
și mor

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

De ziua ta, Emine (scris cu ocazia celui de al 162-lea an de la nașterea sa)

din trecut, din adâncuri de cer,
ai căzut ca o stea orbitoare,
peste iarna noastră de vis,
ruptă probabil din margini de soare,
aveai chip și nume de om
și te-ai numit pe scurt: Emin,
voievodul limbii române,
născut din goluri de chin.

viața ta, un dor ancestral și enorm
de țărâna în care străbunii tăi dorm,
obraz lângă obraz cu dungile- amare,
prin zloata istoriei, făcându-și cărare,
lumi lângă lumi, născute din greu,
aceasta e viața Eminului meu.

de ziua ta, Emine, te-am adunat din flori,
din leagăn de istorii, din dulcile candori,
din versul tău hipnotic pe care l-am iubit,
din limba ta frumoasă cu care m-am hrănit,
din dragostea păgână pentru femeia-ți dragă
din viața ta amară, străină și pribeagă.

cenușa ta târzie arzând pe rana mea
e ca o dulce piatră de-albastră peruzea,
tu mi-ai hrănit poemul cu explozii solare
de aceea, Emine, a ta viață mă doare.


tu ești Shakespeare-ul nostru pământean
ce coboarând în inimi an de an,
ești demonul nostru iubit și ești înger,
ascult cum rănile tale încă mai sânger.

cu tine arde doina cântând pe frunză-n vânt,
tu ne-ai deschis cărarea dintre cer și pământ,
cu limba ta de aur, veche și înțeleaptă,
noi am urcat prin vremuri, așa, treaptă cu treaptă,
paseri măiastre rotesc peste-al tău creștet
și-ți înfrunzesc coroana frunzișului veșted,
te-ai ridicat luceafăr pe cerul cu stele,
și strălucești acolo în rânduri cu ele,
ești visul nostru și durerea noastră,
ce-a-ncremenit în veci pe bolta albastră.

poezie de (5 ianuarie 2012)
Adăugat de Ion Ionescu-BucovuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiA fost scris un comentariu până acum.
Spune-ți părerea!

Sfânta carte

Sfânta Carte, Cartea legii
De tine n-o depărta
Caută tu zi și noaptea
Să faci ce e scris în ea.
De Domnul e insuflată
Și ea este de folos
Să învețe și să-ndrepte
Omul ce e păcătos.

Nu te îngrozi pe cale
Când Domnul e însoțitor
Căci în toate ce vei face
Vei ieșii biruitor.

Slovele ce-s scrise-n Carte
Abat ochii de la rău
Ele dau înțelepciune
Sunt Cuvânt din Dumnezeu.

Martoră-i cartea aceasta
Martora-mpotriva ta
Ea este spre bucurie
Sau ea te va condamna.

Nu te abate de la calea
Care ție ți-o arată
Zi și noaptea-n orice vreme
Suflete pe ea o cată.

Har și pace de la Domnul
Curge din Cuvântul sfânt
Flacără-i, iubire sfântă,
Călăuză-i pe pământ.

Odihnă și mângâiere
Pentru suflet ostenit
Alinare-n suferință
Pentru omul necăjit.

Te îndemn la Domnul vieții
Să păzești porunca Lui
Să citești în Sfânta carte
Și ca îndrumar s-o pui.

Te îndemn să te apropii
De lumină, fericire
Ea, frate, să te conducă
Până sus în nemurire.

poezie de
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
detalii despre carte

Am adunat în această carte momente din viața publică, încercând refac, din ceea ce a selectat memoria, traseul profesional care m-a adus de la catedra de fizică la ipostaza de candidat pentru președinție. Am inclus în ea și lucruri personale, dar nu am făcut-o neapărat pentru a răspunde curiozității celorlalți. Am recuperat acele întâmplări, întâlniri sau detalii care au spus ceva despre felul în care m-am format, despre valorile pe care le-am prețuit. Identitatea mea personală a umplut, prin intermediul faptelor, dar și prin aceste principii în care am crezut, rolul de persoană publică pe care l-am ocupat mai bine de paisprezece ani.

în Pas cu pas (2014)
Adăugat de Simona EnacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
cumpărăturiCartea "Pas cu pas" de Klaus Iohannis este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar -14.45- 8.99 lei.
Valeriu Barbu

piscul iubirii (poemul renașterii iminente)

Ce bine mai era în vara care vine – am fost
acolo, repar un cocor de piatră
arcurile chimice ale dorințelor voastre
i-am dizolvat aripa, i-am refăcut-o din
rotulele genunchilor mei
acum totu-i aproape… dar aveți grijă
la ce poftiți cu atâta îndârjire de acum încolo!

În jurul muntelui
pe piscul căruia se-nalță cocorul sculptat de vânt – semn
de circulație pus speranțelor în drumul lor spre fapt㠖
erau grădini din cristal
mi-am construit aici un templu cât o lacrimă
pentru numele prietenilor și neprietenilor deopotrivă
pentru iubita și neiubita
pentru numele meu sub toate acestea
pentru anti-numele meu vinovat – rostirea răsucită
a unei iertări m-a aruncat în urmă…

voi traversa toamna, această ciudată toamnă
mă va prelinge iarna la rădăcina ierbilor promise
mă va înmuguri Martie aspru și-n vara care vine
voi izbi năvalnic cu pieptul în pliscul cocorului de piatră
murindu-mă voi reface întreaga alcătuire
a bieților mei atomi pe dimensiunile lumii – miez
cristalului din grădinile viitorului

dacă nu veți învăța în tot acest timp surâsul
nu mă căutați

poezie de
Adăugat de Mariana FulgerSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Poruncile

Puse pe listă, le-am numărat: zece
Una mai grea ca cealaltă
Ochii, privirea, gândurile toate
Neliniștite s-au trezit, speriate.
Erau pe deal cinci mii
Fără femei,
Fără copii.
Când le-ai zis ia și peștele și pâinea
Și să le-o dea,
Au zis că n-au, că-i prea puțin,
Că orișicât ai încerca nu s-ar putea...
Câți le-au citit,
Câți le-au privit,
Câți le-au gândit din foi
La număr nu sunt multe
Și nici pe-o limbă ne-nțeleasă
Că’ncepe de sus, că’ncep de jos,
Eu nu le pot purta. Încercați voi!
Din mine ți le-am pus în mână
La început erau din piatră moartă
Dar au făcut din mine piatră vie.
Tu-ai coborât pe deal...
Și pașii mei și pașii lor spre Tine suie
Și când le-ai luat, în mână ți-au fost cuie.

poezie de
Adăugat de Ruben BucoiuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Polen de cuvinte I

Din streașina gândului picur polen de cuvinte
În dor îți scriu cu lacrimile sfinte
Mă aplec în-genunchi strofa se-nchina,
În versuri dansează, muza, suavă balerină.

Cuvintele se nasc se dizolvă-n mine,
Din vise-necate cu lacrimi divine,
Din furtunile vieții ce-au săpat în noi
Cratere brăzdate adesea de vânt și ploi.

În noi pocale adun polenul de cuvinte
Din soarele sufletului meu să te alinte,
Picurând speranță în gând, în dorurile tale
Poeme desculțe scrise cu degete de mare.

Din lacrima copacilor care mereu plâng,
Când frunzele în toamnă sub talpă se frâng,
Am să vă învelesc gândurile reci și nude
Cu versuri calde din mine să nu vă ude.

În iernile cu lapoviță, zăpadă și gheață
Cu raze din inimă mea voi lumina a ta față,
În polen de cuvinte cu zâmbetul lui Dumnezeu
Împletite vise în culorile ploii care nasc curcubeu.

poezie de (22 august 2014, Mioveni)
Adăugat de dory58Semnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Tudor Arghezi

Jignire

Neprețuind granitul, o, fecioară!
Din care-aș fi putut să ți-l cioplesc,
Am căutat în lutul românesc
Trupul tău zvelt și cu miros de ceară.

Am luat pământ sălbatic din pădure
Și-am frământat cu mâna de olar,
În parte, fiecare mădular,
Al ființei tale mici, de cremene ușure.

Zmălțându-ți ochii, luai tipar verbină,
Drept pleoape, foi adânci de trandafiri,
Pentru sprâncene firele subțiri
De iarbă nouă că-a-nțepat lumina.

Luai pilda pentru trunchi de la urcioare
Și dacă-n sâni și șold a-ntârziat
Mâna-mi aprinsă, eu sunt vinovat
n-am oprit statuia-n cingătoare

Și c-am voit simtă și să umble
Și să se-ndoie-n pipăitul meu,
De chinul dulce dat de Dumnezeu,
Care-a trecut prin mine și te umple.

Femeie scumpă și ispită moale!
Povară-acum, când, vie, te-am pierdut,
De ce te zămislii atunci din lut
Și nu-ți lăsai pământul pentru oale?

poezie clasică de
Adăugat de Simona EnacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Colind poetic

Pentru oricine daruri mai așteaptă
Port slova cea mai caldă și mai dreaptă!
Voi colinda mereu cu bucurie, tot omul bun
Care mai vrea știe ce e metafora fierbinte
Din slova dor, din dalbele cuvinte!

poezie de din Darul meu
Adăugat de Ioana Voicilă DobreSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Am scris o singură carte, care se numește "Gânduri". Am scris-o, mai ales, din îndemnul cuiva, care se aștepta ca fiul lui Noica scrie o carte. Și când a deschis această carte, prima pagină era albă, a doua era albă și toate celelalte la fel. Acum, la sfârșitul vieții mele, mă gândesc scriu altă carte care s-ar numi "Memorii", fiindcă așa scriu toți oamenii mari. Or, cum eu mi-am pierdut memoria, această carte va fi asemenea celei dintâi!

în Celălalt Noica - Mărturii ale monahului Rafail Noica
Adăugat de Simona EnacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiAu fost scrise 6 comentarii până acum.
Participă la discuție!

Printre mărunțișuri...

Prin mărunțișuri, câte-a strâns cuminte,
Bunica, am găsit și-o amintire,
O carte cu coperți îngălbenite,
Purtând în ea cuvinte de iubire.

Era acolo, lângă ea,-n tăcere,
Parcă-așteptând din cerurile sfinte
Un zâmbet și o dulce mângaiere,
În poză, fiu de tată de părinte.

Se așezase praful peste toate
Și doar cuvintele-n tăceri vorbeau...
Un trandafir se scutura-n cenușa
În care doi tăciuni mai străluceau.

Am luat în brațe ia... Și un clopot
În pieptul meu bătea cu îndârjire...
Fusese a bunicii. Și ițarii
Ai bunului bunic întru slăvire!


Am luat cu mine și o lampă veche,
Un fus tocit și caierul de lână,
O toartă de argint dintr-o cutie...
Și le-am urat la toți de noapte bună.

Prinsă-n ștergar țesut de mâini muncite,
Era icoana... Și mi-am amintit
De bunii mei, de tata și de mama,
De drumul unui timp ce-a împietrit...

Am alergat într-o îmbrățișare
Eternă, să-i cuprind și să-i sărut,
Dar prin atâta taină așternută,
Prin praful amintirii i-am pierdut.

Am plâns atunci... E părul din basma
Atât de alb, de rar și despletit,
Că mă întreb acum, bunica mea
De ce-ai plecat... de ce-ai mai fi venit?!

poezie de din Drum de cuvinte
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Tudor Arghezi

De-a v-ați ascuns

Dragii mei, o să mă joc odată
Cu voi, de-a ceva ciudat.
Nu știu când o sa fie asta, tată,
Dar, hotărât, o să ne jucăm odată,
Odată, poate, după scăpătat.

E un joc viclean de bătrâni
Cu copii, ca voi, cu fetițe ca tine,
Joc de slugi și joc de stăpâni,
Joc de păsări, de flori, de câni,
Și fiecare îl joacă bine.

Ne vom iubi, negreșit, mereu
Strânși bucuroși la masă,
Subt coviltirele lui Dumnezeu.
Într-o zi piciorul va rămâne greu,
Mâna stângace, ochiul sleit, limba scămoasă.

Jocul începe încet, ca un vânt,
Eu o să râd și o să tac,
O să mă culc la pământ.
O să stau fară cuvânt,
De pildă, lângă copac.

E jocul sfintelor Scripturi.
Așa s-a jucat și Domnul nostru Isus Hristos
Și alții, prinși de friguri și de călduri,
Care din câteva sfinte tremurături
Au ispravit jocul, frumos.

Voi nu vă mâhniți tare
Când mă vor lua și duce departe
Și-mi vor face un fel de înmormântare
În lutul afânat sau tare.
Așa e jocul, începe cu moarte.

Știind că și Lazăr a-nviat
Voi nu vă mâhniți, s-așteptați,
Ca și cum nu s-a întâmplat
Nimic prea nou și prea ciudat.
Acolo, voi gândi la jocul nostru, printre frați.

Tata s-a îngrijit de voi,
V-a lăsat vite, hambare,
Pășune, bordeie și oi,
Pentru tot soiul de nevoi
Și pentru mâncare.

Toți vor învia, toți se vor întoarce
Într-o zi acasă, la copii,
La nevasta, care plange și toarce,
La văcuțe, la mioare,
Ca oamenii gospodari și vii.

Voi creșteți, dragii mei, sănătoși,
Voinici, zglobii, cu voie bună,
Cum am apucat din moși-strămoși.
Deocamdată, feții mei frumoși,
O să lipsească tata vreo lună.

Apoi, o să fie o întârziere,
Și alta, și pe urmă alta.
Tata nu o să mai aibă putere
vie pe jos, în timpul cât se cere,
Din lumea ceealaltă.

Și, voi ați crescut mari,
V-ați căpătuit,
V-ați făcut cărturari,
Mama-mpletește ciorapi și pieptari,
Și tata nu a mai venit...

Puii mei, bobocii mei, copiii mei!
Așa este jocul.
Îl joci în doi, în trei,
Îl joci în câte, câți vrei.
Arde-l-ar focul.

poezie clasică de
Adăugat de Simona EnacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiA fost scris un comentariu până acum.
Spune-ți părerea!
Cineva are nevoie de răspunsul tău: Care sunt cele mai folosite 500 de cuvinte în limba engleză? Fii primul care răspunde!

Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info

Votează pagina

Dacă îți place această pagină, o poți vota cu un clic, pentru a-i ajuta pe alții să o găsească mai ușor.

Fani pe Facebook

 
Poți promova cultura română în lume: Intră pe www.intercogito.ro și distribuie o cugetare românească într-o altă limbă!