Nu vreau să plec
viața-mi este popas de picături de lacrimi, în căuș de stâncă
în bocet îmi târșesc cu greu pașii, pe-a cerului albastră boltă
vântu-mi cu zbateri în depărtări îmi umilește, sorta-mi crudă
astăzi mi-a venit singurătatea pentru mine și este prea adâncă
am tâmple ce strigă și sălbatec dor, apăsate de grele clipe
brațele-mi atârnă-n trunchiuri de copac, ce sunt mult prea grele
picioarele-mi sunt piatră grea, povară ce poartă numai durere
sufletul mi-e rană fără putere și sângerează, fără a vrea a piere
privire-mi devine oarbă și pierdută-n searbădă și-n tulburată ceață
am devenit tablou de strigoi, ce umblă printre gânduri, în astă viață
destinul meu acum se certă la un hotar al morții, în grea și amară luptă
nu vreau să plec sa fiu uitare, o flore pe un mormânt ce vrea să plângă
poezie de Viorel Muha (noiembrie 2008)
Adăugat de Viorel Muha
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre devenire
- poezii despre viață
- poezii despre uitare
- poezii despre suflet
- poezii despre stânci
- poezii despre strigoi
- poezii despre singurătate
- poezii despre prezent
- poezii despre plâns
Citate similare
Lumea-lumină II
salamandrele sunt unduiri în ape
triunghiul bermundelor ascultă-n tăcere
zborul aripii frânte de taifune
coboară adânc în mine și are a-mi spune
că dincolo de pânza de ceață și nadă
întunericul devine lumină și-n altă viață
și eu sunt mireasă pe valuri cu spumă
când strigă și nimeni nu vrea să mă audă
trecutul îl duc în spate grea și veche ancoră
am o mână agățată de o pană, grea povară
dar ea îmi este prea mică fragilă și fină
însa are curajul să mă poarte prin cuvinte...
în lumea-lumină
poezie de Viorel Muha (noiembrie 2008)
Adăugat de Viorel Muha
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre întuneric, poezii despre zbor, poezii despre tăcere, poezii despre trecut, poezii despre nuntă, poezii despre lumină sau poezii despre cuvinte
Rugăciune
ochiul văzduhului vede
plângerile mele aride
lacrimi ce ne desparte
tot ce ne-a ținut aproape
timpul încă prea devreme
prin moara lui mi-a luat din zile
prin fragmente prea mărunte
m-a stins încet prin grele clipe
gheara mă strânge cu durere
inima-mi tresaltă bătând cu putere
sunt ființa plăpândă ce alergă prin viață
nu cred că mai am și-o altă șansă
balustrada vieții mele
strigă la mine cu putere
toboganul îmi aduce aminte
că am fost de multe ori fără minte
vreau să-n-torc timpul spre început
să mut acele timpului cu cei sfânt
nu mai vreau clipele ce-au fost în urnă
vreau mintea mea cea de pe urmă
poezie de Viorel Muha (septembrie 2008)
Adăugat de Viorel Muha
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre timp, poezii despre început, poezii despre zile, poezii despre sfinți, poezii despre sfințenie, poezii despre religie sau poezii despre ochi
Lumea - lumină
salamandrele sunt unduiri în ape
triunghiul bermundelor ascultă-n tăcere
zborul aripii frânte de taifune
coboară adânc în mine și are a-mi spune
dincolo de pânza de ceață și nadă
întunericul devine lumină și-n altă viață
eu sunt mireasă pe valuri cu spumă
strig și nimeni nu vrea să mă audă
trecutul îl duc în spate grea povară
am o mână agățată drept ancoră
dar îmi este prea mică fragilă și fină
să mă poată ține în lumea-lumină
poezie de Viorel Muha (octombrie 2008)
Adăugat de Viorel Muha
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre aripi
Dor morbid
Sub noaptea palidă și rece,
Pecetluit de al tău dor,
Îmi ascund strigătul în lacrimi,
Stingându-l în ardoarea lor.
Pașii mă poartă înainte,
Sufletu-mi pare mult prea greu;
Piatră durerii ce-l apasă,
Vrea iar să stea în drumul meu.
Mi-am înnoit vechi jurăminte,
Privindu-mi chipul gol și șters;
- Ești mult prea slab să porți o luptă!
Aud o șoaptă-n al sau mers...
Și-n noapte-ți caut iarăși pașii,
Pe o cărare ce cândva,
Alături ne-am plimbat... dar astăzi,
Păstrez doar amintirea ta.
poezie de Tai Bu
Adăugat de Emilia Nedelcoff
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre promisiuni, poezii despre plimbare, poezii despre noapte, poezii despre durere, poezii despre dor sau poezii despre amintiri
Acasă
viață trecătoare, nu mă lasă
drumul nu-l opri, trezește-mă
strigătul pământului atârnă, povara-i grea
deschide ferestre, spre casa mea
aș vrea să zbor, chiar printre umbre
nu lăsa să se surpe speranțele mele
colțul ruginit îl simt al apei ce curgea
piatra fântânii când șoptea
nu pleca, cumpăna-i grea
buzunarul sufletului îmi duce o povară grea
plânge vatra, copilul rămas statuie
stâlpul porții, coloană amintire
lacrimile-mi curg pentru durerea din mine
sunt agățat de firele lumii
nordu-i umed, plouă rece, lumea nu-i a mea
căteodată ne regăsim printre cețuri, păsări migratoare
străzile sunt pustii, ne dor pașii, nu suntem noi din ea
vreau întoarcere, vreau drum spre casa mea
să nu mai fiu umbră, nicăieri,
călător în timp uitat
vreau întors să fiu, în țara mea
poezie de Viorel Muha
Adăugat de Viorel Muha
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre țări, poezii despre sculptură, poezii despre păsările călătoare sau poezii despre păsări
* * *
Sunt clipe în viață ce dor ca și o rană,
Sunt clipe de disperări adeseori,
Sunt clipe când visul ușor ți se destramă
Și cauți zadarnic în jur un ajutor...
Sunt clipe când îți copleșesc ființa toată
Furtunile-acestei lumi fără zăvor,
Dar nu uita, vine o clipă odată
Când vei zbura dincolo de nori....
Când încercările. s prea grele
Și nu știi când se vor sfârși
Mai este doar puțină vreme
Și Cel ce vine. va veni...
Chiar dacă viața. i mult prea crudă
Și te întrebi cât va dura,
Ce mai contează o secundă
Pe lângă veșnicia ta.......
Sunt clipe în viață când guști dezamăgirea
Și vezi adevărul că e mult prea amar,
Sunt clipe când nu poți găsi în tine puterea
Să schimbi clipe de gheață în clipe de jar,
Sunt clipe când multe poveri prea greu te-apasă
Și ești cu fiece pas tot mai obosit,
Dar nu uita că în curând tu, Acasă
Lângă Iisus te vei odihni...
poezie de Mariana Daniela Bidascu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre visare, poezii despre secunde, poezii despre schimbare, poezii despre odihnă sau poezii despre nori
Uitări
pașii tăi nu vreau să-mi fie povară, trădării
nu vreau ca dunga buzelor tale, pe obraji
...
da, nu mă simt confortabil
nu oricine coboară în fântâna fără apă ca să ardă
de sete
rujul roșu, de sânge, nu vrea să plângă cu lacrimi
este interzis
Gogol în Suflete Moarte s-a proscris
sufletul nu vrea să-mi fie cădelniță
nu-s biserică pentru suflete moarte
era prietenul meu și ai avut nesimițirea
să nu mai fi femeie
poezie de Viorel Muha (ianuarie 2016)
Adăugat de Viorel Muha
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre trădare, poezii despre sânge, poezii despre ruj, poezii despre roșu, poezii despre prietenie sau poezii despre moarte
Iubire de femeie
Iubirea femeii mi-e dulce, mi-e hrană,
Mi-e zbucium continuu, cărbune pe foc,
Iubirea femeii mi-e cruce, mi-e rană,
Îmi este destinul, îmi este soroc
Ce mi-aș fi eu mie, un corp fără umbră,
Copac fără frunze, un mal fără val,
O zi fără soare, o noapte prea sumbră,
Pătrat fără colțuri, un cerc mai oval
Iubirea femeii mi-e aer, mi-e viață,
Apusul de august, un nou răsărit,
E roșul petalei cu gust de dulceață,
Pe clipa în care mă duc și-am venit
Mai dă-mi-o o dată, îmi lasă crâmpeie,
În suflet, în gânduri, în inima mea,
Iubește-mă iarăși, iubește femeie,
Eu n-aș fi nimic fără dragostea ta
poezie de Adi Conțu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre iubire, poezii despre femei, poezii despre inimă, poezii despre gânduri, poezii despre frunze sau Ne poți propune o poezie de dragoste?
Gândurile...
... Picături de rouă, ca lacrimi de dor
Curg pe petalele florilor tale
În noapte-argintie, zbor
Prinse-n cântec de iubire, gândurile...
... Sus, departe-n patru zări
Pe-angelici, firesc, se odihnesc
Lângă al meu... Înger Alb... chemări
Clipe de dor și durere, zămislesc!
... Numele tău... rămâne lacrima nestinsă
Inima și gândul clocotesc în cuvinte
Până când viața-mi va fi stinsă
Am să mă țin de jurăminte!
... Se lasă liniștea printre suspine
Doru-mi greu... în tăcere
Singurătatea știe, doar, de mine
Se-adâncește, mocnit, nu piere!
... În lacrimi fierbinți, timpul se disipă
În zile și clipe... pe Cer, norii
De picături lungi nu fac risipă
Lăsând loc altor frământări și gânduri!
poezie de Geta Grigorescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre îngeri sau poezii despre rouă
* * *
Lasă-ți sufletul să plângă
Când o vrea și cât o vrea...
E nevoie să ajungă,
Să-și mai spele o rană grea.
O lasă-mă,
Lasă-mă, Doamne, iar
Să văd lumea din jur,
Dă-mi acest dar!
De atâta greu...
Mi se topește sufletul meu,
Lacrima văzul meu îl albește,
Lacrimă, sufletul meu obosește,
Orbește...
Strigăte, proteste în mine, mă înec...
Șoapte, rostite-n surdină!..
Doresc peste tot să pășesc, să trec!
Și... caut lumină, Lumina din mine!..
Dar unde e? Unde e acel zeu,
Să mă-nțeleagă,
Să mă asculte, să mă vadă
Al meu Dumnezeu?!
Ah, viață!
Da, viață!..
Sunt, poate,
Prea mulți
Ca mine,
Ce îți cer
O povață!..
poezie de Nina Lavric
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre sfaturi, poezii despre proteste sau poezii despre dorințe
În depărtări
În depărtări privind cu ochi de gheață
Încercând să lupt cu-a inimii grea ceață,
Păstrând în minte amintirea celei ce mi-a dat viață
Punând capăt sorții ca și cum aș tăia o ață
Visez la mine pribeag prin astă viață.
Și tunetul ce-mi țiuie-n urechi a moarte
Un semn de de drumeag spre depărtări deșarte
Mă poartă deasupra norilor pe-a sa aripă
Nu am curaj să privesc în jos clipă de clipă.
Nonsensuri și neînțelegeri îmi brăzdează fruntea
Barcagiul mă ia cu el binecuvântată fi-ei luntrea
Și mă duce spre continente interzise
Pe valurile sorții și pe-ale morții vise.
poezie de Ionuț Nistorescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre urechi, poezii despre interdicții, poezii despre gheață sau poezii despre curaj
Oglindire... Sunt un paradox!
Și mă ascund de oameni... să dispar!
Așa îmi este bine... mult amar,
Se risipește, când sunt eu și cu mine...
Liniște și taine... și cugetări divine.
Și îmi este drag, să-mi fiu, să mă iubesc!
Am învățat din greu, iertând să reușesc...
Și la final de viață, două legi avem:
Iubește-te pe tine, să rupi un blestem!
Iubește-ți și aproapele, ce rar îl mai găsești...
Asumă-te pe tine, învață să iubești!
Lumina dă putere! Devii înțelept,
Doar iertând, iubind... la modul cel corect!
Iubesc singurătatea! Iubesc să-mi aparțin!
Fără obligații, îmi vreau duh alpin!
Sunt mult prea rebelă, tu prea mic și jos...
Destinul pentru mine, Rai si tenebros!
Îmi ador extremul, cel neînțeles...
Sunt stelară, colind prin Univers!
Atipică, star-seed al timpului final...
Trăiesc prin spirit înalt și astral...
Habar n-ai ce zic! Sunt ce n-ai să vezi!
Mult atipică și cu unde verzi...
Vin din alte ere... nu sunt eu ca voi!
Sunt Lumina plină, mai ales pe ploi...
poezie de Adina-Cristinela Ghinescu din Șoptit de Dumnezeu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre învățătură, poezii despre înțelepciune, poezii despre înălțime, poezii despre verde sau poezii despre stele
Decalogul
am vrut să fiu pisc înalt de vis în tăcere
m-am regăsit târziu rămas agățat fără putere
în rădăcini ce nu mai vor sentimente
posed gânduri care curg cu multă durere
mi-am desfăcut în bucăți simțurile mele
am rămas vorbă nerostită și-n grea vreme
vreau să fiu învinuit de trecere prin lume
că nu am putut să dau cei mai bun din mine
simt gust amar de fiere și nu ofer decât decădere
tălpile mele nu-și mai au rostul
pașii mei prin viață și-au pierdut firescul
cărările mele mi-au schimbat norocul
sunt fiară care nu respectă nici postul
de mult de om nebun ce sunt cu gândul
am ajuns să nu respect nici dialogul
nu cer iertare cer pedeapsă mare
timpule dacă exiști nu vreau îndurare
poezie de Viorel Muha (august 2008)
Adăugat de Viorel Muha
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre superlative, poezii despre simțuri sau poezii despre respect
Îmi este trunchiul...
îmi este trunchiul ofilit pe frunze,
în el sunt scorburi de dureri
și rădăcina toată plânge,
fără lăstari mă tem că pier
îmi este trunchiul fără nici o floare,
ici colo frunze ruginii,
trec peste el vâltori de oarecare,
rezist, dar cât? e greu a știi
îmi este trunchiul prins de o scânteie,
cândva, de mult, puiet a încolțit,
l-acopăr cu a mea putere,
de iernile cu ger cumplit
îmi este trunchiul așezat spre cerul,
albastrului prea infinit,
în el mi-e taină, luna mi-e misterul,
atâtor clipe care le-am trăit
poezie de Radu Mihăilescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre infinit, poezii despre iarnă, poezii despre ger, poezii despre frică sau poezii despre flori
Gânduri de trecut, în ziua de astăzi
seninul de sus curge-n ochii mei
primăvara-mi șoptește-ncet, am venit
pășesc agale printre petece de ploaie
și cânt cu pașii mei rătăciți, un mozaic
cu sufletul pe un asfalt, rece, încremenit
sus, plâng norii printre copaci cu crengi
de gânduri, prin muguri rătăciți
și florile-și scutură-n vânt nebun petale
de ieri gândurile le-am făcut inele, pentru
trei de mâine și astăzi, visările le-am adunat
de la fereastra trecutului tău și-al meu, în mine
apoi le-am dat păsărilor care zboară-n, înălțimi
de suferință, să le poarte în depărtări, de tine
am rămas cu o rană-n soare, care mă doare
pun lacrimi în țărână, pansând tristeți
întorcerea lor îmi va fi balsam în gânduri
să sădesc în pământul vieții și-n arături de timp
iubiri în primăveri care renasc și nu în veri
aștept acum un fragment de ploaie, îngândurat
asfaltul să fie cald, pentru ca lacrima mea
ce-mi picură, să se evapore în calea ta
și-n gândul tău, să pot sa zbor prin el
pe-o pasare albă, pe cer senin, cu adieri de dor
poezie de Viorel Muha (mai 2009)
Adăugat de Viorel Muha
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre vânt, poezii despre viitor, poezii despre vară sau poezii despre tristețe
În străinătate
Dorurile mele-s multe!
N-are cine să le-asculte,
Că-s plecat demult, în depărtări.
Numai dorul mi-e aproape
Aici, în străinătate,
Chiar și el se pierde printre zări.
Am plecat plin de nevoi,
Dar cu gândul tot la voi,
Să cutreier lumea-n lung și lat.
Unde-am fost, am dat de chin,
De lacrimi și de suspin,
Zile bune tot nu am aflat.
Tare m-aș-întoarce-acasă,
Dar n-avem pâine pe masă,
Și mă doare de copiii mei!
Inima îmi este scrum,
Dar nu mă pornesc la drum,
Voi munci din greu doar pentru ei.
Cât mai pot, și sunt ființă,
Nu îi las în suferință,
Că nici tatăl meu nu m-a lăsat.
Acum sunt prea mici, e greu,
Știe numai Dumnezeu,
El secretul vieții mi-a aflat.
Mă ajuta zi și noapte,
Că-s străin și sunt departe,
Doamne, pentru toate-ți mulțumesc!
Ține-mă tot în putere,
Nu doresc multă avere,
Doar copii, Doamne, să mi-i cresc!
Și nici bani nu vreau prea mulți,
Dar să nu umble desculți,
Că nu pot să-i știu în suferință.
Nu vreau mult, nu sunt avar,
Vreau doar strictul necesar.
Mulțumesc că am a ta credință!
poezie de Nicanor Casandruc
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zgârcenie, poezii despre suferință, poezii despre secrete sau poezii despre pâine
A nins în părul meu...
A nins în părul meu cu ghiocei
Și iarna vieții își arată blana,
Eu o sfidez trăind din amintiri,
Care îmi completează zilnic hrana.
Nu vreau să îmbătrânesc precum copacii,
Ca obrajii să mi se asemene cu scoarța lor,
Dar recunosc că toate oasele mă dor
Și asta mă disperă, ca și anii.
A nins în părul meu cu ghiocei
Și rău îmi pare că îmbătrânesc,
Dar ciclul vieții e normal, firesc,
Degeaba contra timpului mă răzvrătesc.
Voi face și eu ce face toată lumea veche,
Mă voi plimbe pe-alei fără pereche...
Cu traista amintirilor la purtător,
Ca să închei frumos ultimii ani sau clipe.
Nici să trăiesc prea mult n-aș vrea,
Să fiu povară celor dragi din jur,
Bătrânețea haină veche, grea,
Aș vrea s-o port cu demnitate, nu s-o îndur.
De moarte nu îmi este frică,
Simt că sfârșitul este un nou început,
Sufletul îmi spune că voi fi fericită,
Dincolo de bariera vieții, în necunoscut.
Avere n-am, să las în urma mea,
Decât cuvintele sfătoase pe care le-am primit...
Și cuprinsul poveștilor trăite,
În preajma celor ce m-au cunoscut.
Așta e viața, un balansoar cu fapte,
Iubiri frumoase fără acte...
Un amalgam de sentimente și trăiri,
Înțelepțiri de viitor pentru nepoate.
Viață, vector către necunoscut,
Iubești doar țintele înalte.
poezie de Valeria Mahok (12 aprilie 2019)
Adăugat de Valeria Mahok
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre frumusețe sau poezii despre vestimentație
Sunt
sunt un spațiu gol
cu un fruct oprit, înăuntrul său
sunt
fără mine de multe ori
sunt
o fereastră fără ramă, fără geamuri
sunt o cheie încuită în gândul meu
am devenit o lacrimă ce încet coboară
acum pe chipul tău
să nu mă mai cauți
pictez pe un apus o cruce
cu picături de sânge și sârmă ghimpată
sunt o marmură rece
poezie de Viorel Muha (octombrie 2018)
Adăugat de Viorel Muha
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre pictură, poezii despre fructul oprit, poezii despre cruce sau poezii despre arte plastice
Sufletul mi-e trist ...
Sufletul mi-e trist
Și fără mângâiere
Și inima mă doare
De nu mai am putere
Putere să trăiesc
Fără iubirea ta
Fără de sărutări
Și mângâierea ta
Iubitul meu acum
Când norii ne apasă
În inimă și-n suflet
Eu simt un mare gol
Aș vrea să fiu acum
La tine iar în brațe
Să-ți simt din nou parfumul
Cum o făceam mereu
poezie de Loredana Visovan
Adăugat de Loredana Visovan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate de Loredana Visovan despre suflet, citate de Loredana Visovan despre iubire sau poezii despre sărut
Mi-e dor de viață
Mi-e dor de viață ca pământului de ploaie.
Mi-e dor de viață ca cerului de soare.
Mi-e dor de viață ca poetului de poezie.
Mi-e dor de viață ca sufletului de o frumoasă melodie.
Dar nu îmi este dor de ceața care se lasă peste noi.
Nu îmi este dor de omul care îmi vorbește de pace,
Dar în suflet poartă un război.
Nu îmi este dor de străinul care mă numește frate,
Dar în gând plănuiește să mă lovească pe la spate.
Nu îmi este dor de tot ce pare frumos, dar este fals.
Nu îmi este dor de lumânarea care a ars.
Îmi este dor de o lumină lină care vine,
Dintr-o inimă de om bună și creștină.
îmi este dor de tot ce trebuie să aibă omul mai sfânt,
De viață, limbă și de al său pământ.
poezie de Vladimir Potlog (15 martie 2021)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre poezie, poezii despre vorbire, poezii despre război sau poezii despre ploaie