gogyohka

©Daniela Marcchetti

sub lespedea timpului
amintirile dorm
şi uneori se pornesc
să plângă
însoţind furtunile

gogyohka de Daniela Marchetti (2020)
Adăugat de Daniela Marchetti
Comentează! | Votează! | Copiază!

gogyohka

©Daniela Marchetti

noaptea ne striveşte
în vis amintiri
eu şi tu
pagini aşteptând
scribul sufletelor de jar

the night is crushing us
in dreams memories
me and you
pages waiting
the scribe of souls of glow

gogyohka de Daniela Marchetti (2020), traducere de Daniela Marchetti
Adăugat de Daniela Marchetti
Comentează! | Votează! | Copiază!

Galateea

©Daniela Marchetti

Pe trupul meu îmi tatuezi medalii,
Dar eşti privirii mele, azi, ecoul,
Înzăpezind în vaste saturnalii,
Şi muzica vrăjită şi rondoul.

În amintiri mai răsucesc cheiţa
Din atelierul fluturilor trişti,
Pygmalion va nemuri zeiţa,
Eu ştiu că pentru mine mai exişti

poezie de Daniela Marchetti (2021)
Adăugat de Daniela Marchetti
Comentează! | Votează! | Copiază!

Albatros

©Daniela Marchetti

Să-ţi fie darul melodia trupului meu,
îngerul şi-a amânat plecarea,
în cetăţile cerului, Dumnezeu
desenează munţii şi marea

Pe plajă ruină este castelul promis,
nisipul îmi vorbeşte de înserare,
albatrosul îşi caută consoarta în vis,
îngerul devine întrebare

poezie de Daniela Marchetti (2018)
Adăugat de Daniela Marchetti
Comentează! | Votează! | Copiază!

Viaţa cea de toate zilele

viaţa cea de toate zilele

©Daniela Marchetti

bucură-te,
înveseleşte-ţi seara festivă
cu amintirile
trecutul a putrezit
sub escorta frunzelor
aleile acestea vor fi dezgropate
la nunta furnicilor de primăvară
sumedenia de rochii din şifonierul bunicii
cântă în surdină
din oră în oră
se anunţă revolta din paradis
toţi oamenii au fost scoşi la tablă
îngerul le-a pus întrebările
cele mai dificile
despre viaţa cea de toate zilele
şi despre amânarea cuvintelor
de dragoste.

poezie de Daniela Marchetti (8 august 2020)
Adăugat de Daniela Marchetti
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cum să visezi

©Daniela Marchetti

scrisul e o pasăre cântătoare,
un înger vinde statuia încoronării
poetul vinde cuvinte

în zarea vieţii lumina o asigură
gândul că eşti fericirea
din metafora dimineţii

ochiul din triunghi veghează,
revarsă picuri din cerul trecut,
captivi în prezent ridicăm cortina

spectacolul a început
pe ţărmul libelulei,
visul e refugiul acestor litere

poezie de Daniela Marchetti (2018)
Adăugat de Daniela Marchetti
Comentează! | Votează! | Copiază!

Septembrie

©Daniela Marchetti

septembrie şi câte doruri scriu
în muntele iubitului din vis
cu un cuvânt te chem în paradis
cu-n alt cuvânt în mine e pustiu

dar zâmbetul ţi-ajunge până vin
în ţara unde-mi lăcrimează norii?
în cântecul divin privighetorii
i-ajunge să te-ntârzie puţin?

hai, să ne-aprindem gândul-început
în preajma canionului cu doruri
ridică ale deznădejdii storuri
să ardem vâlvătaie-ntr-un sărut

poezie de Daniela Marchetti (2020)
Adăugat de Daniela Marchetti
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iubeşte-mă

©Daniela Marchetti

viaţa mea e mai mult decât cântecul zorilor
am jucat la ruleta norilor sumbri
sau la un tarot al stelelor târzii
gustând lumina ca pe un refren al soarelui

mângâindu-mi trupul şi norii s-au limpezit
şi zarea e calmă
ca o şoaptă de dragoste spusă la urechea iubitului
mama vine şi-mi aduce liniştea şi mă înveleşte
în cântecul păsărilor dintr-un ceasornic
al zilelor şi nopţilor mele

alungă umbrele şi le închide în clepsidră
fii tu, dragul meu,
zarul acesta câştigător
iubeşte-mă

poezie de Daniela Marchetti (2021)
Adăugat de Daniela Marchetti
Comentează! | Votează! | Copiază!

Romanţă sidefie

©Daniela MARCHETTI

e-al vremii, azi, cumplit deznodământ
iar odalisca geme sub postavuri,
bărbatul vinde visuri prin conclavuri,
femeia doar vânările de vânt

în toamna aurie o statuie
va deveni viaţa în risipă -
bărbatu-i ornic iar femeia clipă,
doar azi osândă-i dorul, mâine nu e

buimacă inima-ţi prescrie vrerea:
iubirea nu se vinde pe-o ispită.
astfel ne trece vremea hărăzită -
din larma lumii s-a ivit tăcerea

poezie de Daniela Marchetti (2020)
Adăugat de Daniela Marchetti
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mântuind

mântuind...

©Daniela Marchetti

inima mi-e o carte în flăcări
nu le stinge dragostea, moartea, uitarea,
vom trăi şapte vieţi, nu ne vor ajunge milenii
să preţuim pământul şi marea

inima mi-e o carte în flăcări
nu râde, nu plânge
doar cuvântul tău pe dealul golgotei
m-ajunge

inima mi-e o carte în flăcări
sânge sunt literele-ngropate
în albul paginilor
din veacuri surpate

inima mi-e o carte în flăcări
răsfoieşte-o cu degetele mele
priveşte-mi dansul sub baldachinul
înzăpezitelor stele

inima mi-e o carte în flăcări
o răsfoiesc genele mele foşnind
înainte de visul nostru adeverind,
mântuind

poezie de Daniela Marchetti (2021)
Adăugat de Daniela Marchetti
Comentează! | Votează! | Copiază!

uvertura pădurii
finalul zilei
pe cărări
tăcerea şi umbrele
invocă argintul lunii

gogyohka de Daniela Marchetti (2018)
Adăugat de Daniela Marchetti
Comentează! | Votează! | Copiază!

Haiku sul mare

Onde danzanti
Baciano sabbia d'oro
Culla dolce sonno

Brisa azzurra accarezza
Velieri lontani
Sogni di avventure

Sale l'orizzonte
Tra cielo e mare infinito
Un'attesa nuova

haiku de Daniela Marchetti (2023)
Adăugat de Daniela Marchetti
Comentează! | Votează! | Copiază!

linişte sfântă -
se aude în valea timpului
un clopot bătrân

haiku de Daniela Zglibutiu (15 august 2014)
Adăugat de Daniela Zglibutiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cartea - icoană a sufletului meu dăruită timpului spre nemurire.

Daniela Gumann (3 octombrie 2019)
Adăugat de Daniela Gumann
Comentează! | Votează! | Copiază!

Oamenii vin şi pleacă, dar povestea lor rămâne - uneori în memorie, alteori în inimă!

Daniela Gumann (4 mai 2022)
Adăugat de Daniela Gumann
Comentează! | Votează! | Copiază!

Gândurile nopţii

Să nu aştepţi durerea să te frângă
Când clipele se duc în drumul lor,
Doar amintirile ar trebui să plângă
Pe-aleile-mbrăcate-n tainic dor,

Şi printre felinare-ascunse-n noapte
Păşind prin frunzele ce pietruiesc
Aleile crescute dintre şoapte
Rămase-n nopţile care sosesc,

Dar uneori uitate printre clipe
Durerile îşi plâng trecutul lor
Şi peste timpuri lumii vor să ţipe
Doar, doar vor trece-n viaţă mai uşor,

Când aşteptările vor să te frângă
Rămas prin clipele născute-n dor
Să laşi doar amintirile să plângă
Şi frunzele să te-nsoţească-n zbor.

poezie de Valer Popean
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Secvenţe

Scapără-n noi tăciuni de cuvinte,
Orbim de-ntuneric, murim printre zări,
Se-aud vâjâind crini pe morminte
Renasc negre vase plutind peste mări.

Pornesc către noapte călcând peste vânturi,
Lovesc cu uitarea trupuri de nori.
Mori, omule strivit între gânduri,
Alungă mireasma durerii de flori!

poezie de Daniela Slapciu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

De te-oi duce-n departari

Daca te-oi ascunde-n vorbe
Si te-oi duce-n departari
Ia cu tine amintirea
Florilor fara culori
Cuvintelor nerostite,
Lacrimilor ce s-au dus,
Amintirile uitate
Ale ploilor ce-au curs.

poezie de Daniela Dina
Adăugat de Alesia Moroianu
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

culeg versuri din razele soarelui ce-mi mângâie faţa
cu surâsul
simplu
şi efemer al timpului.

Vântul îmi scrijeleşte riduri de fericire
pe chip
cu dragostea lui
din fiecare îmbrăţişare
a două inimi de îndrăgostiţi.

poezie de Daniela Fărtăiş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Capul bunei speranţe

Din cutii învechite în amintirile lor
s-a ridicat aburul mirării
uneori
şi întrebările îşi făceau loc prin datul din coate
pe la colţurile pietrei
a cărei traiectorie viza capul unei bune speranţe
înotau în amonte fără să înghită marele val
le înghiţea el
apoi avalanşe de cuvinte se rostogoleau nemilos
tăiau
adânceau răni vechi
sângerânde şi neînchise în carapace
pe ecran
litere fumegânde unduiau gânduri
se pierdeau în partea de sus
la mijloc a rămas
pironit
sfidător un singur cuvânt ligibil
speranţa

poezie de Daniela Tiger
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Spirit bacovian

Cu dureri amare ascunse-n cărţi,
Frământat de gânduri de plumb,
Aşteptam în a nopţii ascunzătoare
Marea Alinare.
Tânjeam,
în lumi ţesute de singurătate.
Voiam să dorm pe pământul funerar,
cu flori la cap şi veştmânt funerar.
Imploram zeii,
Dar cred ca ei m-au lăsat pe veci aici,
Cu al meu suflet blestemat.

poezie de Daniela Vizireanu din Poeţii noştri (aprilie 2017)
Adăugat de Daniela Vizireanu
Comentează! | Votează! | Copiază!