Cu cât îmi lipseşti mai mult, gândul la tine e tot mai mare.

Lucian Haşa (20 mai 2023)
Adăugat de Lucian Haşa
Comentează! | Votează! | Copiază!

Îmi lipseşti pur şi simplu, în cel mai simplu, mai disperat mod omenesc. Îmi lipseşti chiar mai mult decât mi-ar veni să cred; şi am fost pregătită să îmi lipseşti o mulţime. Aşa că această scrisoare este, de fapt, doar un strigăt de durere.

citat din Vita Sackville
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Îmi lipseşti

De ce te-ascunzi,
Iubitule,
De mine
În vorbe
Şi-n mesteşugite
Întâmplări?

Nu crezi
Că ar fi
Cu mult mai bine
Să împărtăşim
Iubire
Şi visări?

Eu te-aş ierta
Chiar de-mi greşesti
Doar să rămâi
Alăturea de mine
...

Iubitule,
De-ai şti
Cât îmi lipseşti,
Şi câte daruri am,
Păstrate,
Pentru tine!

poezie de Mariana Bendou
Adăugat de Mariana Bendou
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tot pe tine...

Când zâmbeşti, zâmbesc şi eu.
Când eşti tristă, plâng mereu.
Când greşeşti, te înţeleg
Şi tot pe tine te aleg.

Când m-ajuţi, îţi mulţumesc.
Când mă cerţi, înebunesc.
Când îmi ceri, eu îţi ofer
Şi tot pe tine te prefer.

Când eşti speriată, te alint.
Când mă-ntrebi, nu te mint.
Când crezi că uit, îmi amintesc
Şi tot pe tine te doresc.

Când îmi şopteşti, te ascult.
Când nu-ţi ajunge, aduc mai mult.
Când nu ai, eu îţi fac
Şi tot pe tine eu te plac.

Când lipseşti, eu mă sufoc.
Când ai ghinion, îţi dau noroc.
Când nu-nţelegi, îţi definesc
Şi tot pe tine te iubesc.

poezie de Andrei Tudora
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Îmi lipseşti

"Îmi lipseşti" înseamnă
Că sunt incomplet
Înseamnă că am fost "tot"
La un moment dat
Şi-apoi ai plecat.

"Îmi lipseşti" e "te iubesc" - ul meu
Şi-o să te iubesc neîncetat
Pentru că-mi vei lipsi mereu.

poezie de Gabriel Cîndea (iunie 2018)
Adăugat de Gabriel Cîndea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă ai şti

Dacă ai şti,
cât de dor mi-e de Tine,
deşi eşti în inima mea
si cât de mare este tristetea
de a nu Te vedea
decât în visul meu.
Cât de mult îmi lipseşti,
deşi eşti mereu cu mine
si cât de adâncă este durerea
de a nu Te auzi
decât în gândurile mele.
Cât de greu îmi este
când Te caut în jurul meu
si nu Te găsesc decât atunci
când vrei Tu să Te pot afla...

poezie de Elena Liliana Popescu din Cânt de Iubire (2007)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Libertatea mea va fi cu atât mai mare cu cât îmi voi limita mai mult câmpul de acţiune şi cu cât mă voi înconjura mai mult de obstacole. Tot ce diminuează constrângerea, slăbeşte puterea. Cu cât îţi impui mai multe constrângeri, cu atât te vei elibera mai mult din lanţurile care-ţi îngrădesc spiritul.

citat din Igor Stravinski
Adăugat de Chelu Alina-Gabriela
Comentează! | Votează! | Copiază!

Îmi lipseşti fizic. Caut frumosul în oameni să mă alin. Te caut pe tine doar o şoaptă, cât să-mi îmbrăţişez pământul şi să mă întorc acasă din nou. Cât să vorbesc cu zorii şi să-mi opresc pribegia de neînţeles. Dar nu ştiu cine sunt. De ce nu-ţi seamănă nici cât o fărâmă de clipă, nici cât un zgomot al inimii plăpânde, nici cât vibraţia unei emoţii efemere? De ce nu te găsesc? Poate m-aş odihni la tine în braţe un ceas, aş râde şi-aş plânge de fericire că te am. Şi te-aş iubi. La fel de mult ca acum, când am înţeles că vidul acesta imens, dureros de prezent are menirea de a mă învăţa să te iubesc mai mult ca oricând.

Andreea Palasescu
Adăugat de Andreea Palasescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Departe eşti, bunico...

Am venit aici la tine,
Tare mult îmi lipseşti
Ceva s-a rupt din mine
La mormânt, azi mă primeşti.

Am sosit cu flori
Plânsă, suparătă tare
N-am uitat de lumânări
Şi vreau o îmbrăţişare...

Dar nu se mai poate
Eşti acum în Rai.
Ai plecat departe,
Nu poţi să îmi dai...

Astăzi, te sărbătoream
Era fericire mare,
Din păcate, nu te am...
Ştii cât îţi duc dorul, oare?

poezie de Alina-Georgiana Drosu (17 februarie 2016)
Adăugat de Alina-Georgiana Drosu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rachel: Chiar credeai că nu mi-am luat la revedere de la tine pentru că nu-mi pasă?
Ross: Mie aşa mi s-a părut.
Rachel: Nu pot să cred că după zece ani nu ştii numic despre mine!
Ross: Bine. Atunci de ce nu ţi-ai luat la revedere de la mine?
Rachel: Pentru că e al naibii de greu, Ross! Nici nu pot să-ţi explic cât de mult o să-mi lipseşti. Când mă gândesc că nu o să te mai văd în fiecare zi, îmi vine să nu mai vreau să merg. Bine? Aşa că dacă îţi imaginezi că nu ţi-am spus la revedere pentru că nu îmi pasă de tine la fel de mult ca de ceilalţi, te înşeli. E pentru că însemni mai mult pentru mine. L-am spus, bine? Uite-ţi salutul.

replici din filmul serial Prietenii tăi
Adăugat de Burduja Simona, MTTLC
Comentează! | Votează! | Copiază!

Caneluri

Copacul ăsta se uită la mine de câteva ore.
Îmi tâmplăreşte gândul de acum,
Se uită la mine, la tine, la toate.
Degeaba mai sorb înfiorări din gândul cu tine
În seara asta nu freamăt,
Nu mai am foame, nu mai am sete
Mi-e teamă să adorm, să nu alunec.....
Îmi dezleg ochii din eşarfa ultimei înserări
Canelurile copacilor păstrează umbra
Sărutările, şoaptele, emoţiile
Iar scoarţa lumina, candoarea şi ura,
Tot cad frunze din teiul înalt
Sus, pe o crengă, ferită de aştri,
O frunză a prins forma unri inimii
A inimii mele sau a altcuiva.
Se apleacă uşor, tot mai mult spre pământ

poezie de Lidia Pasat
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

N-aş fi crezut

N-aş fi crezut

Când ai plecat

N-ai spus la revedere,

Şi ai lăsat

În urmă-ţi doar tăcere,

Şi-un gust amar,

Tivit cu neputinţă;

Odăi, îmi par

Căzute-n suferinţă...

Dar e târziu

Şi tu departe eşti,

Zadarnic ştiu

Acum, cât îmi lipseşti,

În van, acum,

Din greu te preţuiesc...

Când totu-i scrum

Zadarnic te doresc,

De mi de ori

Mai mult ca înainte...

Îmi dă fiori

Cea de pe urmă minte,

Şi-aş vrea să ştiu,

De-a ta înstrăinare,

De ce-i pustiu

În jur, atât de mare?

N-aş fi crezut

Preţ maxim să plătesc:

Când te-am pirdut

Mai mult să te iubesc...

poezie de Eugen Ilişiu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Maria: Ah, Luci... Aş fi vrut să te fi întâlnit pe tine mai demult, înaintea lui Remy, cu mult înainte de a fi plecat în această misiune.
Lucian: De ce? Crezi că lucrurile ar fi evoluat altfel pentru noi?
Maria: Hmm... N-aş fi avut nici o şansă cu tine, nu-i aşa? Niciodată?!
Lucian: Nu ştiu... Cred că nu; presupun... Adică, sigur nu, dacă aş fi cunoscut-o deja pe ea înainte de a te fi întâlnit pe tine. Ea mi-a cucerit inima şi cred că acelaşi lucru s-ar fi întâmplat oricum, era inevitabil. Poate că... Dacă n-aş fi întâlnit-o niciodată, nu ştiu ce s-ar fi întâmplat, poate că ai fi avut totuşi vreo şansă, n-ar fi fost exclus... Tu sau altcineva...
Maria: Dar ai întâlnit-o! Şi cred că mai devreme sau mai târziu, tot ai fi întâlnit-o, aşa că tot ai fi căzut în capcana ei.
Lucian: Hmm... Aşa e; cred. Off...
Maria: De ce oftezi?
Lucian: Păi, nu ştiu... Nu pot să mi-o scot din minte, deloc, oricât aş vrea, oricât aş încerca... De parcă ea mi-ar controla întreaga fiinţă; nu-mi pot lua gândul de la ea. Dar, ce fac?! Bat câmpii... De ce mă laşi să vorbesc prostii, blondo? Spun numai tâmpenii!
Maria: Nu, Luci. Spuneai doar cât de mult o iubeşti. Pentru că o iubeşti; nu-i aşa?
Lucian: Mai mult decât s-ar putea exprima vreodată în cuvinte, blondo.
Maria: Dar ei nu i-ai spus încă.
Lucian: Nu; încă n-am reuşit să găsesc momentul potrivit.
Maria: Dar, Luci, spuneai că...
Lucian: Ştiu! Şi am să-i spun. În curând. Nu ştiu când, dar am să-i spun. Altfel simt că înnebunesc! Nu mai suport! E deja pea mult. Atâţia ani...
Maria: Bine. Treaba ta. N-am să mă amestec, dacă nu vrei.
Lucian: E cel mai bun lucru pe care-l poţi face, să nu te amesteci...

replici din romanul Proxima, Partea a-III-a: "Aventuri pe Proxima" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă viaţa fiecăruia dintre noi ar fi desenată sub forma unei piramide, adică a unui unghi mai mult sau mai puţin ascuţit cu vârful în sus, atunci tot ce se poate spune despre prima pantă este că ni se pare fără sfârşit şi ne străduim s-o consumăm cât mai repede (îmi amintesc nerăbdarea cu care aşteptam să ajung cât mai repede mare), în timp ce facem tot ce putem pentru a parcurge cea de a doua pantă cât mai încet.

Ana Blandiana în revista Acolada (iunie 2011)
Adăugat de Dan Costinaş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Gânduri de dimineaţă...

Te-am îndrăgit atât de mult
Te-am întâlnit şi mi-ai plăcut
Din suflet să te scot nu pot
Pentru iubirea ta aş da tot.

E un sentiment de nedescris
Iubirea ce ţi-o port în suflet,
Numai eu ştiu cât am plâns
Când mă gândeam la tine.

Îmi place viaţa lângă tine
Tu ma iubeşti şi asta-i bine
Eu te iubesc de nu mai pot
Eşti mai dulce ca un tort.

Tu într-una îmi răspunzi.
Ca pe mine mă iubeşti.
Însă eu nu te înţeleg
Şi te fac mereu să gândeşti.

Numai cu tine aş vrea eu să trăiesc
Cu tine aş vrea să înfloresc,
Cu tine să îmbătrînesc
Şi tot cu tine-n Rai să mă găsesc!

poezie de Eugenia Calancea (8 iulie 2017)
Adăugat de Eugenia Calancea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Despre tine

Mi-am dorit doar să ating fericirea
Dar tu ai insistat că merit mai mult.

Am crezut că e simplu sa fii tată,
Şi-atunci mi-ai arătat că pot să şi zbor.

Şi câte şi mai câte am ânvăţat cu tine
De când îndeplinesc acest rol.

Îmi doream o viaƫă simplă, fără mari emoƫii
Şi m-am trezit cu tine în războiul stelelor.

Trebuie să recunosc, am avut mult noroc
Şi o inima mare alături de mine, mare cât inima ta.

Am să cer o dispensă pentru mai multe vieƫi
Ca să-ƫi pot mulƫumi pentru că eşti.

poezie de Alin Zamfir
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Confesiune în faţa unei blonde

Ei, bine, draga mea, nu e o taină
Că micii-mi plac mai mult ca orişicine,
Dovadă,-n buzunarul de la haină,
Am scobitori, da-mi place şi de tine,

Şi... nu te amărî de gelozie!...
Seminţele îmi plac, de bostănel,
Sărate... şi de floare, însă, mie
Îmi place şi de tine tot la fel...

Iar de-mi apari în spume, tot un drac!
Sau, rece cât ai fi, nu mi-e ruşine:
Alunele prăjite, iar îmi plac,
Dar, îţi repet, îmi place şi de tine...

Aşa că,-mi cer iertare, când eşti goală
Şi după ajutor mă vezi că sar
Până-n tavan, strigând, băgat în boală,
"Mai adu' înc-o halbă, ospătar!"

poezie satirică de Valeriu Cercel
Adăugat de Valeriu Cercel
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rondelul unei rugi

Nu-mi da mai mult decât pot duce,
Dă-mi cât să fiu salvat de mine,
Cât să mă-ntorc din nou la Tine,
Când neputinţa mă seduce.

Nu tot ce cred că-nseamnă bine
Îmi poate face viaţa dulce...
Nu-mi da mai mult decât pot duce,
Dă-mi cât să fiu salvat de mine.

Nu mă lăsa s-ajung ruine,
Deja m-am pus singur pe cruce —
Acum aştept să se termine...
Dă-mi cât să mă salvezi de mine,
Nu-mi da mai mult decât pot duce.

rondel de Evelin L. Ş. Andrei din Vă las pe voi să fiţi poeţi
Adăugat de Evelin Andrei
Comentează! | Votează! | Copiază!

Libertatea mea va fi cu atât mai mare şi mai semnificativă, cu cât mai mult eu îmi limitez aria mea de acţiune şi cu cât mă înconjor cu mai multe obstacole.

citat din Richard Diebenkorn
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Providenţa, ea stie tot

Păşesc uşor ajung în viitor
Aici îmi potolesc eu gândul
Apari ca o lumină pe un nor
Eu trec peste timp sărindul

Valuri şi luciul apei de mare
Apari într-un chip omenesc
Luceşti te scalzi ca un soare
Ştii, omule, pe tine te iubesc

Nu mă-ntreba de ce şi cum
Căci providenţa, ea ştie tot
În marea cu tine vreau să-not
Sortiţi amândoi acelaşi drum

Te prinzi de mâna mea arzând
Mă arunci în val, cobori în mare
Mângâi părul îmi umbli-n gând
Mă dizolvi usor ca sarea în mare

poezie de Vivian Ryan Danielescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lucian: Vă ascult, domnule Stancu!
Virgil: Desigur. Îmi dau seama că te întrebi de ce ţi-am solicitat o întâlnire între patru ochi şi am să te lămuresc de îndată. Bineînţeles, înainte de ceremonie, nu ştiam că vei fi comandantul şi te felicit pentru numirea în această funcţie. De asemenea, felicitările mele pentru această superbă navă spaţială; ştiu că e mai mult capodopera ta.
Lucian: Vă mulţumesc, domnule.
Virgil: N-ai pentru ce, dar îţi spun că această numire în funcţia de comandant nu schimbă cu nimic situaţia.
Lucian: Despre ce situaţie este vorba, domnule? La ce vă referiţi?
Virgil: În primul rând, să nu-ţi închipui că fiica mea, Lia, ar avea vreun amestec; ea habar n-are de intenţia mea de a-ţi vorbi.
Lucian: Înţeleg; însă nici n-am susţinut că fiica dumneavoastră ar fi cumva implicată. Presupun că dacă ar fi, ar participa la această discuţie, deci, ar fi prezentă, doar nu există motive s-o înlăturaţi.
Virgil: Bineînţeles, însă am considerat că ar fi mai bine ca ea să nu fie prezentă. Şi hai să nu mai tot ocolim subiectul, pentru că n-are rost să prelungim prea mult discuţia. Am să încerc să fiu cât mai direct posibil.
Lucian: Chiar vă rog, domnule; nici mie nu-mi plac ocolişurile.
Virgil: Foarte bine. Deci, sper să înţelegi că nu de la fiica mea, însă am aflat despre tine că ai fi...
Lucian: Un mare Don Juan.
Virgil: Întocmai.
Lucian: Mda... Se pare că nu pot scăpa pe nicăieri de această "faimă" cu care m-am ales şi care mă urmăreşte...

replici din romanul Proxima, Partea I: "O misiune specială" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!