Femeile, între dulce şi amar

Frumoase le-ai făcut Tu, Doamne,
Şi-atât de dulci sunt toate, dar,
Rămâi şi cu un gust amar
Din mari iubiri, în triste toamne.

epigramă de Mihai Haivas din Seminţe din... dovleacul meu (2015)
Adăugat de Mihai Haivas
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cât păcatul m-a purtat...

Cât păcatul m-a purtat
cincisprezece toamne,
toţi mereu m-au lăudat
nimeni nu s-a supărat,
nimeni Doamne!
Cât la cel rău i-am slujit
cincisprezece toamne,
toată lumea m-a iubit
nimeni nu m-a prigonit
nimeni Doamne!

Cât de lume mi-a plăcut
cincisprezece toamne,
orice rele-aş fi făcut
nimeni nu m-ar fi-abătut,
nimeni Doamne!

Cât trecură ca un fum
cincisprezece toamne,
nimeni nu mi-a stat în drum
să mă strige ca acum
nimeni Doamne!

Dar de când mă port să-Ţi plac
(trei ori patru toamne)
bine caut mereu să fac
şi tot nu mă are-n plac
nimeni Doamne!...

— O, mereu de-aş fi-un pribeag
toate-a vieţii toamne,
ura tuturor o trag,
mi-e de-ajuns că mă ai drag
azi Tu Doamne!...

poezie celebră de Traian Dorz
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unei doamne apetisante

Cum umerii-s aşa de goi
Şi-atât de-adânc ţi-e decolteul,
Privind, în pene nu mă-nfoi,
Ca să evit, discret, rateul.

epigramă de Mihai Haivas din revista "Booklook"
Adăugat de Mihai Haivas
Comentează! | Votează! | Copiază!

Hoţii la zdup!

Cu noroc tu fă-mă, Doamne,
Să prind ziua-n care hoţii,
Tremurându-le chiloţii,
Steie-nchişi vreo zece toamne!

epigramă de Mihai Haivas din Seminţe din... dovleacul meu (2015)
Adăugat de Mihai Haivas
Comentează! | Votează! | Copiază!

Coşmar

cruzimea din lume îmi lasă gust amar
îngeri nevinovaţi sunt sortiţi pieirii
teroarea creşte lasă în urmă coşmar
sunt încălcate toate legile firii.

timpul se răscoală în luna lui brumar
da peste cap resursele iubirii
cruzimea din lume îmi lasă gust amar
îngeri nevinovaţi sunt sortiţi pieirii.

navigatorii se îneacă fără salvamar
e plină de obstacole calea izbăvirii
vreau o nouă rută pavată de drumar
cu dale pătrate din miezul gândirii.

cruzimea din lume îmi lasă gust amar
îngeri nevinovaţi sunt sortiţi pieirii.

hipersonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

La piaţă

Cireşele de pe tarabă
Sunt dulci, te-mbie un samsar,
Dar când te uiţi la preţ, degrabă,
Îţi vine-n gură gust amar.

epigramă de Stelică Romaniuc
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tu eşti, Doamne...

M-am slujit de stele-ntotdeauna
Când am vrut la Tine să ajung
M-a vegheat din înălţime luna
Luminându-mi noaptea drumul lung.
Toate, Doamne, toate-s ale Tale
Tu le-ai pus acolo sus în cer
Ele doar mă însoţesc pe cale
Dar la semnul Tău se sting şi pier.

Din Lumina Ta, în ele, Tată
Ai lăsat să picure un pic
Şi mă rog dar, Doamne, niciodată
Nu vor fi mai mult decât nimic.

Sunt frumoase, le-ai creat anume
Pentru mine să le văd ca sunt
Dar şi ele-s, Doamne, tot din lume
Şi-s şi ele, Doamne, din pământ.

Pot să moară orişicând şi ele
Dar Lumina sufletului meu
Nu e nici din lună, nici din stele
Ci e de la Tine, Dumnezeu.

Sigur ca dorinţa-mi încolţeşte
Când le văd şi când în cer Te ştiu
Dorul meu când înspre Tine creşte
Ele-mi stau de martori că eşti viu.

Toate-s de folos şi-s toate bune
De m-ajută, Doamne să mai cresc
Lumea asta toată-i o minune
Şi mai mult prin lume Te iubesc.

Ai lăsat un semn în fiecare
Şi în toate străluceşti la fel
Muntele veghează lângă mare
Tot pământu-i, Doamne, un Betel.

Loc de taină şi odihnă sfântă,
Locul unde singur îmi vorbeşti
Stele, îngeri, lună, ceruri cântă
Tu eşti Doamne veşnic Cel ce eşti!...

poezie de Adriana Cristea (19 octombrie 2003)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

O fanilie unită

Inseparabili soţi în toate
Şi-atât de bine se-nţeleg,
Că uneori, un bloc întreg
Vrând să-i despartă... nu se poate!

epigramă de Mihai Haivas din Culegerea Epigrama zilei (2016)
Adăugat de Mihai Haivas
Comentează! | Votează! | Copiază!

Semnul recunoştinţei

Aflând de-al băuturii gust
Românul plin de energie
I-a şi făcut lui Bachus bust
Turnat din bronz, pe deal in vie.

epigramă de Mihai Haivas din revista "Booklook", nr. 17 (2011)
Adăugat de Mihai Haivas
Comentează! | Votează! | Copiază!

Amaraciune

Clipe, momente, iubiri,
Vieti, mihniri, despartiri,
Toate apar si dispar,
Nimic nu e sigur... nimic nu e clar...

Momente placute, momente de vis,
Clipe frumoase ca in Paradis,
Toate prind viata si mor,
Nimic nu-i etern, de ele ti-e dor!

Vieti zbuciumate, vieti necajite,
Mihniri, despartiri, de nimeni dorite
Toate distrug si dispar
Si tie iti lasa un gust amar...

poezie de Marian Senchiu
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!

Învaţă din toate greşelile pe care le-ai făcut, meditează la suferinţele pe care le-ai provocat, cere-ţi iertare de la toate persoanele pe care le-ai rănit, cere-ţi iertare ţie pentru tot ceea ce ţi-ai făcut, iar apoi pleacă la drum însoţit de adevăr, cinste şi onoare.

Cătălin Manea în Totul din Întreg
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ai pus peste mine, Doamne

Ai pus peste mine, Doamne,
Ai pus primăveri şi toamne.
Ca să-mi faci viaţa uşoară
Ai pus şi iarnă, şi vară.
Multe peste mine-ai pus.
Unele cam greu de dus.
Unele dulci şi amare,
Pentru viţa-mi trecătoare.
Dintre toate câte ai pus,
Cu unele m-ai sedus.
M-ai făcut să cred că viaţa
Este mai tare ca aţa.
De fapt, ai avut dreptate;
Viaţa-i prima între toate.
Sunt dator să-ţi mulţumesc
Că-îndrăznesc să mai trăiesc!
Cele ce-au fost greu de dus
Pe mine nu m-au răpus.
Cele dulci dar şi amare
Doar m-au pus la încercare.
Am luptat şi am învins,
Firul vieţii l-am întins.
În lupta mea, nu am fost singur.
M-ai ajutat TU, desigur.
În genunchi mă întorc la Tine
Şi, cât viaţa mă mai ţine,
Imn de Slavă îţi aduc
Până când la cer mă urc.

poezie de Dumitru Delcă (11 iulie 2023)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Răspunsuri

Sunt trist acum şi-n ploi cu vânt
Mă leagăn până la pământ
Şi prin frunzişul tot mai rar
Mă-ngân cu dorul meu amar.

În lumea asta-n tomni-târzii
Când rândunele-mi zbor prin vii
Mă primbl prin văi şi-n dulci fiori
Mai dulce-mi eşti de-atâtea ori.

O, rămâi în umbra nopţii
Să privim la luna plină
Prin păduri în voia sorţii
Lacul lin, bolta senină.

Eşti fragedă şi-atât de pură
Pluteşti zâmbind, dulce mireasă
Când ochi-mi veşnic te pierdură
În vis rămâi a mea crăiasă.

poezie de Gheorghe Burduşel
Adăugat de Gheorghe Burduşel
Comentează! | Votează! | Copiază!

"Tu rămâi la toate rece" Glosa, Eminescu

Tu rămâi la toate rece!
-Da, admit la cele slute,
Dar e greu la domnişoare
Şi frumoase şi avute.

epigramă de Valentin Bude din Antologia epigramei româneşti, 2007 (2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

SPOVEDANIE

Mă-ndeamnă slova Ta şi glas de îngeri,
Să nu mă-nchin la idoli ori profeţi,
Ce scriu chemări pe ziduri vechi de plângeri,
Precum îşi scriu iubiri poeţii beţi!

Şi-ncerc, o, Doamne,-n buna mea credinţă,
Să nu mă las de voia sorţii rupt;
Dar pot, eu, oare,-a Te găsi-n Fiinţă,
Când azi cu trupul mi-este greu să lupt?

O, da, eu ştiu că, din iubiri, păcate
Mă-nchid cu cifra şapte în Porunci,
Dar, mult prea mult, iubesc făpturi create
Să nască, Doamne, din iubire, prunci;

Sunt unul, Doamne, din cohorta care
Găseşte scuze-n zeci de mari iubiri,
Convins că port o cruce în spinare,
Cu o iertare-n zeci de răstigniri.

Mă iartă, dar, de-această grea rostire,
Neputincios mi-e trupu-acum pierdut,
Dă-mi Tu puterea de-a rosti "iubire"
Doar pentru Crucea-n care Te-ai născut!

poezie de Pavel Lică
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

1. Eu sunt Domnul Dumnezeul Tău; să nu ai alţi dumnezei afară de Mine

Doamne, Doamne, ceresc tată,
Am pe umeri multe toamne,
Dar să ştii că niciodată
N-am crezut în alte doamne.

epigramă de Dan Norea din Epi...Gramatica / Partea II-a, Cele 10 porunci - dare de seamă la Judecata de Apoi (2011)
Această epigramă face parte dintr-o serie | Toată seria
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Aceluiaşi

Sunt fericit că ţi-au plăcut
Cele opt versuri ce-am făcut,
Dar pentru mine, ce e drept -
Succesul lor a fost amar,
Că le-ai băgat în buzunar...
Şi eu aştept!

hexagramă de Cincinat Pavelescu
Această hexagramă face parte dintr-o serie | Toată seria
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Elegie de Doamne-ajută

Deşi-i prea devreme
sunt un pierde toamne
doar când scriu poeme
cred în tine Doamne

Sunt un pierde toamne
cu fructe şi buclucuri
cică nişte doamne
toamna dau în muguri

Cu fructe şi buclucuri
doar când scriu poeme
dau şi eu în muguri
deşi-i prea devreme

Sunt un pierde toamne
tot mai singuri Doamne

poezie de Costel Zăgan din Cezeisme II (25 iunie 2013)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Toate visurile prea frumoase sunt semne neîndoielnice de mari nenorociri viitoare, şi omul ar trebui să cunoască, în cele din urmă, că tocmai atunci când se lasă a fi mai stăpânit de farmecul unor iluzii mai dulci, e o durere mai grea, care i se urzeşte şi-l aşteaptă.

Alexandru Vlahuţă în Din durerile lumii
Adăugat de Roxana
Comentează! | Votează! | Copiază!

Esti...

Esti o fantoma ce apare,
In serile cu luna plina,
In noptile cand vantul fura,
Din Nord-Est, tristetea ta.
Esti gand nebun ce sta de paza,
In coastele de nori, plangand,
Ca un copil fara de ingeri,
Si far' de mama, langa el.
Esti o fantoma pe un umar,
Adusa chiar de dorul meu,
Ce-mi stai langa urechea-stanga,
Cu soapte dulci, si greu suspin.
Esti gand plecat din gandul meu,
Cu toate visele frumoase,
Esti o fantoma ce-ai ales,
Placerea lumii, si-ntuneric.
Esti un amar purtat de vant,
Ce-mi rascolesti suflet si noapte,
Si-mi lasi bolnave amintiri,
Facandu-mi noptile, triste si albe.

poezie de Adelina Cojocaru (8 iunie 2017)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

În cartea Ta

În cartea Ta, ai scris şi despre mine
Cu slove mari sau mici, ori de tipar—
Eu nu ştiu, Doamne, însă ştiu prea bine
Că tot ce-ai scris, e drept şi se cuvine
Să-mi pui în faţă-al vieţii calendar.

În cartea Ta, sunt fapte cât şi vorbe,
Şi lucruri ce-am lăsat, şi ce-am iubit,
Ce-am dat uitării, ce-am ţinut ca normă—
În cartea Ta, stau toate tipărit.

Acolo-n carte-i poate-un rând neterminat...
Adesea-ncep dar, nu duc pân' la capăt,
Sau poate unul gol... Aş fi putut să fac
Dar n-am făcut, sau am făcut din treacăt.

Tu bine ştii ce-i Doamne-n cartea Ta,
Tot ce-am făcut şi spus ai scris îndată
Şi dacă e vreun rând neterminat—
Acoperă cu dragoste şi iartă.

poezie de Mihai Ghidora (3 ianuarie 2014)
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!