Apa
Apa curge din izvoare, izvorăște în fântâni,
Dar când ea dispare, plâng și cei tineri și cei bătrâni.
Fără apă pâinea nu crește, în râuri și iazuri peștii mor!
Apa este elixirul vieții, când o bei rece de la izvor.
Fără apă, viață nu-i pentru pomii și florile din grădini.
Fără ea, pe pământ ar crește numai urzici și spini!
Bucurați-vă când plouă și când auziți că susură un izvor,
Natura ne aduce bucurie nouă și pământul devine mai roditor.
poezie de Vladimir Potlog (16 octombrie 2022)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre viață
- poezii despre apă
- poezii despre tinerețe
- poezii despre râuri
- poezii despre pâine
- poezii despre plâns
- poezii despre ploaie
- poezii despre pești
- poezii despre natură
Citate similare
Stâncă eu am fost
Stâncă eu am fost și am intrat
În apa rece ce curge la picioare
Întinsă în apă stau, m-am arătat
inima-mi bate într-o strâmtoare
Te iubesc și știi, îți spun acum
Mă luminezi cu sărutări de ploaie
Și dorul vreau să-mi ardă scrum,
Dar apa curge din izvor șiroaie
Tu să fii un nor pufos cu ploaie
Și scutură apă rece din belsug
Să-mi spele trupul ce stă la soare
Cu apa curgătoare rana să o ung
Eu te iubesc, iubirea este regală
Mă poartă-n zbor până sus la astre
Și-mi curge în vene ca o urzeală
Nopțile îmi par flori de crin albastre
Mă-nvăluie într-un mister în seară
Curge ca un izvor limpede de fericire
Mă regăsesc în căldura de primăvară
Îndrăgostit ești tu, suflete fără sfârșire
poezie de Vivian Ryan Danielescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre iubire
- poezii despre zbor
- poezii despre trup și suflet
- poezii despre sărut
- poezii despre suflet
- poezii despre stânci
- poezii despre seară
- poezii despre primăvară
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Nu-ți fie rușine să lăcrimezi; avem dreptul de a fi triști. Lacrimile sunt apa, iar florile, copacii și fructele nu pot crește fără apă. Dar trebuie să fie și raze de soare. O inimă rănită se va vindeca în timp și atunci când o face, memoria și dragostea pentru cei pierduți se instalează pentru a ne proteja.
citat din Brian Jacques
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi citate despre apă, citate despre tristețe, citate despre timp, citate despre rușine, citate despre protejare, citate despre protecție, citate despre iubire, citate despre inimă sau citate despre fructe
Un val este ocean, și când se ridică, i se dă numele "val". Când i se dă acest nume, este ca și cum ar avea o existență independentă. Pare că se rostogolește de-a lungul suprafeței, care este tot apă - apă care curge în apă - și pe aceasta o numim viață. Apoi dispare și aceasta se numește moarte. De fapt, nimic nu s-a întâmplat cu apa. Este doar o mișcare naturală, dar pentru că îi sunt atribute un nume și o formă, apare ca o existență separată, sau entitate distinctă. În tot acest timp, este doar joaca apei care crește, curge, scade - nicio poveste. Mintea inventează povestea prin crearea unei identități iluzorii. În adevărata înțelegere, totul este unicul. Când identitatea se ridică, o sărbătorim ca pe o naștere și când curge, o numim viață. Când dispare, îi spunem moarte și întristare. Dar, într-adevăr, dacă privești din perspectiva Absolutului unic, Adevărului, nimic nu s-a întâmplat cu adevărat, cu excepția faptului că viața visată a unei fantome ajunge la sfârșit.
citat din Mooji
Adăugat de George Aurelian Stochițoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și citate despre viață, citate despre adevăr, citate despre visare, citate despre sărbători, citate despre sfârșit sau citate despre ocean
Când ploua pe afară
Când plouă rece pe afară
Să numeri lacrimile vagi,
Care din ceruri într-o doară
Plouă pe mine și pe dragi.
Și îmi e rece fără tine,
Și tremur când mai bate vânt,
Îmi este tot amărăciune,
Îmi ești durerea cât mai sunt.
Și plouă, plouă toată ziua,
Chiar dacă-i soare, dacă-i cald
Și simt în mine cum mă plouă,
Anunță ploi un mic herald.
E apă multă, multă apă,
Cade din cer peste pământ,
Cad lacrimile și se crapă
Din ochii mei și din cuvânt.
Când ploua rece pe afară
Să te gândești, să mă privești,
Din când în când, iară și iară,
Să te întrebi, mă mă iubești?
poezie de Corina Mihaela Soare
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre vânt, poezii despre ochi, poezii despre durere, poezii despre cuvinte sau poezii despre Soare
Fii apă, prietene
Fii apă, prietene.
Golește-ți mintea.
Fii fără formă, fără contur, ca apa.
Dacă pui apă într-un pahar, devine paharul.
Dacă pui apă într-o sticlă, devine sticla.
Dacă o pui într-un ceainic, devine ceainicul.
Acum apa poate curge sau se poate izbi.
Fii apă, prietene.
poezie clasică de Bruce Lee
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre prietenie sau poezii despre devenire
Apa
Apa nu opune rezistență.
Apa curge.
Când intri în apă, o simți ca pe o mângâiere.
Apa nu este un zid solid, ea nu-ți va opri înaintarea,
Dar apa se duce întotdeauna acolo unde dorește
Și nimic pe lumea asta n-o poate opri.
Apa are răbdare.
Picăturile de apă descompun pietrele.
Amintește-ți mereu aceste lucruri, copile.
Amintește-ți că tu ești, jumătate, apă.
Dacă nu poți trece peste un obstacol, ocolește-l.
Apa asta face.
poezie de Margaret Atwood, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre obstacole, poezii despre dorințe, poezii despre depășire sau poezii despre copilărie
Apa din stâncă
Din stânca cea lovită în pustie
A izvorât cândva șuvoi de apă,
Să bea toți însetații și să-nvie,
O viață nouă astăzi să înceapă.
Când le-a fost sete, Domnul le-a dat apă
Din stânca minunată și lovită,
Bogat izvor din care se adapă
Dorința marii gloate, potolită.
Căci Stânca cea lovită e Cristos
Și harul Său e apa înstelată.
Vorbește Stâncii, dacă ești setos,
Și vei avea belșug de har în viață.
poezie de Florin Laiu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre vorbire, poezii despre prezent, poezii despre creștinism, poezii despre bogăție sau poezii despre altă viață
Viață curgătoare
Când m-ai purtat pe valurile tale,
Tu, apa mea din depărtat izvor,
Mi-ai rătăcit și puncte cardinale
Și reguli cu același numitor.
Tu ai crescut, crescându-mă pe mine,
Cu ape noi din vechile lumini
Sau ploi născute-n zone celestine,
Cu străluciri prin gânduri fără vini.
Ai tot urcat în curgerea spre-o vale
În care toți ajungem și-așteptăm
Privind în urmă căile banale
Sau culmile ce, încă, le visăm.
Nu mai e mult, o, apă de izvor
Ce mi te-ai scurs atâta drum cu mine:
Ne-așteaptă apa marelui decor
De după ne-nțelesele cortine.
poezie de Daniel Vișan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre văi, poezii despre visare, poezii despre vinovăție, poezii despre lumină, poezii despre gânduri sau poezii despre creștere
Evoluție în timp
Cei din epoca de piatră
făceau secure din piatră.
Cei din epoca de fier,
din fier făceau giuvaier.
Când au mai evoluat
apa caldă-au inventat.
Au început altă etapă
cu aburul produs de apă.
Devin savanți. Bată-i vina!
Au descoperit mașina.
Mașina locomotivă
și mașina productivă.
Cu ea produc alte mașini
pentru anii care vin.
Cu apa rece din natură
produc curent și căldură.
Produc pentru viitor
radio, televizor,
tabletă, telefon mobil,
dinamită, proiectil...
E drept. Au muncit din greu
dar au inventat mereu.
Au descoperit, fără regret
noutatea internet.
Și încă n-au terminat,
tot mai au de inventat.
poezie de Dumitru Delcă (octombrie 2014)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre timp, poezii despre evoluție, poezii despre început, poezii despre viitor, poezii despre trenuri, poezii despre televiziune sau poezii despre telefonul mobil
Eu mă duc
Eu mă duc departe
De pământul care l-am iubit,
Și sufletul mă doare,
Inima îmi sângerează
Ca o rană adâncă de cuțit!
N-o să mai gust
Din pâinea mamei caldă,
Nici apa din izvor,
Rămâi cu bine țara mea dragă!
De tine veșnic o să-mi fie dor.
poezie de Vladimir Potlog (15 mai 2008)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Vezi mai multe poezii despre țări, poezii despre patrie, poezii despre mamă, poezii despre inimă sau poezii despre dor
Un zâmbet de copil
Un zâmbet de copil
E o rază de soare,
O inimă de mamă,
Un trandafir în floare.
Când se naște un copil
E o bucurie mare,
Pe cer o nouă stea răsare.
El este un suflet neprihănit,
Care de la Dumnezeu a venit.
Cu sufletul curat în apa raiul scăldat
Și de îngeri binecuvântat.
Un copil e o nou început,
Un viitor fără de trecut.
E o sărbătoare,
Pentru părinți e o bucurie mare.
poezie de Vladimir Potlog (3 iulie 2003)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre religie, poezii despre îngeri, poezii despre zâmbet, poezii despre trecut, poezii despre trandafiri sau poezii despre sărbători
Apa
Apa este un izvor
Ce dă viață tuturor.
De la mic și pân' la mare
Toate au nevoie mare
Și de apă și de soare.
H²O este formula care
Dimineața dă răcoare.
Pe pământ ea se așează
Rouă până spre amiază.
Orice plantă cât de mică,
Ca să ajungă frumușică,
O primește orice-ar fi
Dimineața-n zori de zi.
Chiar și noi, de dimineață,
Ne spălăm cu ea pe față.
Iar apoi în ceai, la masă
Și în supă, la amiază.
Deci să știe fiecare,
Fără apă - viață n-are.
Deci e bine s-o păstrăm,
Curată să o avem.
Căci dacă o murdărim
Cu toții o să murim!
poezie pentru copii de Cristi Burda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Vezi mai multe poezii despre dimineață, poezii despre rouă, poezii despre plante, poezii despre mâncare, poezii despre murdărie, poezii despre moarte sau poezii despre miezul zilei
Băieții
se aruncă în apă de pe stâncă
în timp ce cad
țipă
ca și cei de odinioară
poetul se scăldase a
cum (?!) ca și cei din ziua de azi
acum două sute de ani
iar apa în care s-a scăldat
cine știe în ce ocean a ajuns
sau știe cineva unde e (?!)
ori s-o fi evaporat
dar
asta nu contează sau contează
apa care curge acum nu-i o apă
obișnuită, deoarece în apa
de odinioară a râului s-a scăldat poetul
băieții de astăzi se aruncă
și ei ca și cei de odinioară (?!)
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre poezie sau poezii despre ocean
Fără oameni, toate mor
Fără soare, nu e viață,
fără ploaie, nu-i verdeață.
Fără vânt, nu e răcoare,
fără boală, nu te doare.
Fără baltă, nu e stuf,
fără aer, e năduf.
Fără apă, nu e pește,
timpul în loc se oprește.
Fără dragoste, nu-i dor,
fără oameni, toate mor.
poezie de Dumitru Delcă (septembrie 2017)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre medicină
Dumnezeu face minuni
Doar Dumnezeu face oricând
din întuneric lumină.
Din liniște stârnește vânt,
din pustiu face grădină.
Schimbă ura-n bunătate,
din boală-ți dă sănătate.
Din tristețe, bucurie,
din urât, o feerie.
Acolo unde nu-i apă,
Dumnezeu scutură nor.
Întreg pământul adapă
făcând dintr-un nor, izvor.
În pustiul fără margini,
din nisipul ars de soare,
Dumnezeu pune imagini
cu grădini înfloritoare.
Dumnezeu atotputernic,
pentru oameni, a creat,
Lumină din întuneric
și viață lumii a dat.
Pentru tot ce a creat,
pentru că azi existăm,
Celui ce ne-a luminat,
Imn de Slavă-i înălțăm.
poezie de Dumitru Delcă (septembrie 2016)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Vezi mai multe poezii despre întuneric, poezii despre tristețe, poezii despre sănătate sau poezii despre schimbare
Plouă infernal
în orașul atrofiat de galben
și ruginiu lăsat de toamnă
balta din fața blocului
se întărește din sfert în sfert
de oră și rânjește la trecătoare
privește parșiv pe sub fuste
sau rochii într-o nebunie ludică
plouă cu picături murdare
prin orașul obosit de atâta vară
și mașinile scrâșnesc din pneuri
când simt carosabilul umed
plouă pisici și câini și trecători
fără discernământ curge apa
aproape rece vine pe pământ
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre toamnă, poezii despre rochii, poezii despre pisici, poezii despre ore, poezii despre oraș, poezii despre nebunie sau poezii despre iad
Tinerețea mea
Tinerețe frumoasă floare,
De ce ai plecat de la mine?
Ai apus ca un soare,
Mi-i trist și rece fără tine.
Tinerețe vis frumos, dar efemer
Ca o rază de lumină ai fost pentru mine.
Ca un izvor cu apă limpede cristalină.
Tinerețe ești darul vieții, dată de cel de sus.
Te venerează în poezii poeții,
Dar tu totuși ca un soare ai apus.
Tinerețe floare rară, care înflorește în luna mai.
Ești o neprețuită comoară!
Te rog nu pleca, măcar o clipă mai stai!
poezie de Vladimir Potlog (7 iulie 2022)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre frumusețe, poezii despre flori sau poezii despre cadouri
Romanța inimii
Inimă - ciutură spartă -
Cui mai duci apă la poartă,
Dacă nimeni nu mai trece
Să-ți soarbă din apa rece -
Apă bună de descântec
De la ochi până la pântec?...
Inimă - ciutură goală -
Cine te spoi cu smoală
Și te-ascunse în ogradă,
Nimeni să nu te mai vadă,
Ca să-ți mai cerșească apă
Când de sete gura-i crapă?
Inimă - ciutura mea -
Dă-mi să beau, dar altceva,
C-apa rece ți-au golit-o
Toți cei care ți-au sorbit-o!...
Dă-mi ce mi-ai păstrat doar mie -
Dă-mi un strop de apă vie!...
poezie celebră de Ion Minulescu
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate de Ion Minulescu despre inimă, citate de Ion Minulescu despre apă sau poezii despre cerșetorie
Deșertul
Nisipuri aspre-n mine se revarsă,
privesc în zări și neclintit rămân,
iar răsuflarea-mi, de căldură arsă,
abia se mai strecoară prin plămân.
Și mă întreb: ce oare mă aduce
pe necuprins și selenar deșert?
Este destinul răstignit pe cruce,
batjocorit de alții, pe nedrept!
M-au vrut umil și fără spor în viață,
un sclav să fiu, pe veci fără destin,
pe ochi să port cumplitul văl de ceață,
din ce-i al meu să vreau cât mai puțin.
Dar evadat din arșița solară
destinul reclădit mi-aduce-n zbor
un strop din apa vie, milenară,
ce mă zidește-n veacul viitor.
Deșertul tot dispare, dintr-odată,
mă scald în apa vie de izvor,
iar viața mi se schimbă deîndată,
m-am regăsit și pot acum să zbor!
poezie de Corneliu Neagu din Fata Morgana, Ed. ePublishers, București, 2016 (2016)
Adăugat de Corneliu Neagu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre deșert, poezii despre sclavie, poezii despre nisip sau poezii despre crucificare
Deșertul
Nisipuri aspre-n mine se revarsă,
privesc în zări și neclintit rămân,
iar răsuflarea-mi, de căldură arsă,
abia se mai strecoară prin plămân.
Și mă întreb: ce oare mă aduce
pe necuprins și selenar deșert?
Este destinul răstignit pe cruce,
batjocorit de alții, pe nedrept!
M-au vrut umil și fără spor în viață,
un sclav să fiu, pe veci fără destin,
pe ochi să port cumplitul văl de ceață,
din ce-i al meu să vreau cât mai puțin.
Dar evadat din arșița solară
destinul reclădit mi-aduce-n zbor
un strop din apa vie, milenară,
ce mă zidește-n veacul viitor.
Deșertul tot dispare, ca o pată,
mă scald în apa vie de izvor,
iar viața mi se schimbă dintr-odată,
m-am regăsit și pot acum să zbor!
poezie de Corneliu Neagu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!