Adaugă un citat | Citate la întâmplare | Votează! | Votate recent | Adăugate recent | Comentarii recente | Top general

Perseide

Șezând pe fotoliu cu cartea în mână
Și Luna gălbuie-atârnând la fereastră,
Din (și-așa) mult prea scurtă viața noastră
Socot c-a mai trecut o săptămână.

E-o noapte de august cu stele ce cad,
Eratici meteori luminând efemer
Ce vânt vă abate de-acolo din cer
Pe mări și câmpii ori prin codrii de brad?!

Mi-e somn. Las cartea să-mi pice din mână,
De sus Perseidele cad ne-ncetat.
Din veacul acesta, aproape uitat
Socot c-a mai trecut o săptămână.

poezie de (14 august 2008)
Adăugat de Mihail MataringaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Citate similare

Corina Mihaela Soare

Gânduri de Crăciun

Cad din cer atât de singuri
Fulgii peste-al meu Crăciun,
Se așează peste muguri
De tăceri care îngân

E doar liniște, Crăciunul,
Ce-a intrat în casa mea,
El cu mine fac tot unul,
Adunat cu vremea sa.

Cad din cer stele de noapte,
Nu prea multe doua, trei,
Sunt răzlețe și sunt toate
Ale mele și-au văpăi.

Cad așa, însingurate,
Întind mâna le prind,
Sunt prea sus și sunt departe,
Cad arzând și-apoi se sting.

Caut prin casă și cotloane
Poate mai e cineva,
E-o lumină ce nu doarme,
A trimis-o luna mea.

Cad din cer atât de singuri
Fulgii care m-au albit,
Câte toamne, câte geruri,
Doamne, singur-am trecut.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Ion Minulescu

Acuarelă

În orașu-n care plouă de trei ori pe săptămână
Orășenii, pe trotuare,
Merg ținându-se de mână,
Și-n orașu-n care plouă de trei ori pe săptămână,
De sub vechile umbrele, ce suspină
Și se-ndoaie,
Umede de-atâta ploaie,
Orășenii pe trotuare
Par păpuși automate, date jos din galantare.

În orașu-n care plouă de trei ori pe săptămână
Nu răsună pe trotuare
Decât pașii celor care merg ținându-se de mână,
Numărând
În gând
Cadența picăturilor de ploaie,
Ce coboară din umbrele,
Din burlane
Și din cer
Cu puterea unui ser
Dătător de viață lentă,
Monotonă,
Inutilă
Și absentă...

În orașu-n care plouă de trei ori pe săptămână
Un bătrân și o bătrână -
Două jucării stricate -
Merg ținându-se de mână...

poezie celebră de din Strofe pentru faptele diverse (1930)
Adăugat de Simona EnacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiA fost scris un comentariu până acum.
Spune-ți părerea!
în alte limbiEste disponibil și textul în engleză.
cumpărăturiCartea "CD Coringent la limba romana" de Ion Minulescu este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar -45.00- 42.75 lei.

Zbor de fluturi

A trecut atâta vreme
C-am uitat să mai socot,
Am uitat amai teme,
Și din suflet te scot.

În noapte vorbesc cu luna
Și cu stelele vorbesc,
Aș vrea pentru totdeauna
Cu ele mă sfătuiesc.

Cer păreri, ele-mi dau sfaturi,
Îmi arată calea bună,
Și plec într-un zbor de fluturi
Departe de-a ta minciună.

Voi cunoaște poate teama
Iubirii ce nu corespunde,
Și poate îmi voi da seama
Că nu mă mai pot ascunde.

Ies în față, lupt cu viața
Vreau las în urmă totul,
Să-mi recapăt iar speranța,
Să-mi găsesc în viață rostul.

Zbor de fluturi mi-e iubirea
Și ades o poartă vântul,
Face îmi pierd gândirea,
Uneori chiar și cuvântul.

poezie de (25 ianuarie 2015)
Adăugat de Răzvan IsacSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

La cartea "Sex cu femei" de Adrian Suciu și Ștefan Doru Dăncuș

Vă spun cinstit: Cu mult temei,
Am căutat o săptămână,
Ca găsesc "Sex cu femei";
Acuma n-o mai las din mână.

epigramă de
Adăugat de Petru MiloșSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Marius Coge

Sonet de iarnă

E iarnă, iubito, sub cetini de brad,
E viscol afară și-i tropot de cai,
De fulgi rotocoale tot cad și iar cad,
Eu stau și aștept doar o veste să-mi dai.

Aștept fugim împreună din iad
Și-aș vrea să ne pierdem pe-o gură de rai,
'Mi-e dor să mai mângâi o coapsă de jad
Și-o tâmplă umbrită de părul bălai!

Mai știi că-ntr-o vară, iubito, te-am dus
Departe de-ai tăi, de orașul încins,
Și-n fânul de munte de-acolo de sus
O noapte întreagă cu stele ne-a nins?!!

E iarnă, iubito, și am doar un vis
Să-mi fii din nou Evă-n acel paradis

sonet de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Marius Robu

Sfânta Duminică

Sunt al singurătății mele,
M-a cumpărat ca mă pună
Să curăț praful de pe stele,
Nu de puține ori pe lună.

Iar la sfârșit de săptămână,
Când pleacă la vreo liturghie,
Rămân cu sufletul pe mână,
Dereticându-l pe chelie.

Finalizându-mi episodul,
Datoare nevrând să-mi rămână,
Mă pune să-mi aleg din podul
Cel vechi, o nouă săptămână.

poezie de din Aproape alb (26 mai 2013)
Adăugat de Marius RobuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Ioana Gărgălie

Perseidele

Ca într-o ploaie de lumină
Cad perseidele din cer
Lăsând o dâră pe retină
Când se destramă în eter.

Sunt meteori dintr-o cometă
Din Constelația Perseu
Și fenomenul se repetă
În fiecare an, mereu...

Căci Sf. Laurențiu plânge
Și lacrimile-i sunt de foc
Pentru Isus și Sixt se frânge
Martir, cu perseide-n joc...

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Eugen Ilișiu

Cad perseide

Cad perseidele din cer,
Pe un Pământ în agonie,
De unde vin e un mister,
Spre ce zări zboară nu se știe...

Cad perseide peste tot,
Peste iubire, peste ură,
Peste bunic, peste nepot,
Peste îngheț, peste căldură...

Și-or mai cădea steluțe mii,
Căci Universu-i generos,
Din ale cerului tării,
De sus se prăvălesc în jos,

Dar ca și visele deșarte,
Chiar de trudesc pe drumul lung,
De fericire nu au parte,
Mereu la țintă nu ajung...

Cad perseidele din cer,
Pe un Pământ în agonie,
De unde vin e un mister,
Spre ce zări zboară, nu se știe...

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Acuarel㠖 parodie după Ion Minulescu

În orașu-n care plouă într-un an o săptămână
Orășenii, pe trotuare,
Acum nu mai merg de mână
Și-n orașu-n care plouă într-un an o săptămână
Nu se mai găsesc umbrele
Să se-ndoaie,
Să reziste și la ploaie
Orășenii pe trotuare
Par păpuși dezafectate, urâte de guvernare.

În orașu-n care plouă într-un an o săptămână
Nu răsună pe trotuare
Decât pașii celor care merg folosindu-se de mână,
Numărând
În gând pahare
Ce au gâlgâit
Șiroaie
Din butoaie
Cât un ster
Prinse cu cercuri de fier
Venite ca moarte lentă,
Monotonă,
Inutilă
Dar prezentă...

În orașu-n care plouă de trei ori pe săptămână,
Eu acolo locuiesc,
Un bătrân și o bătrână
Nu mai merg acum de mână
Stau la poartă și bârfesc...

parodie de , după Ion Minulescu (1990)
Adăugat de Dumitru RâpanuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Marius Robu

Adunarea de luni

Început de săptămână,
Cam pe dos, cam într-o rână...
Stau mor, parcă mă dor
Mâinile de la picior,
Picioarele de la mână
Și tăcerea ce mă-ngână...

Ca izvorul din fântână,
Setea mută din țărână...
Stau zac, de vlagă stors
Ca un tors ciorap întors
De o mână, rămână
Pe față... o săptămână.

poezie de din Suflet la troc (23 februarie 2015)
Adăugat de Marius RobuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Gânduri...

Cad picături de ploaie rece
Peste pervazul din fereastră
Și udă florile din glastră,
Iar ploaia nu mai trece...

Un fulger luminează-n noapte,
Un tunet se aude–n depărtare,
Prin ropotul de ploaie se-aud șoapte,
Și gănduri trecătoare...

Iar gândurile mele sunt confuze,
Deși e frig, eu ard de dor,
Vântul serii șuieră prin frunze,
Petalele se pierd în zbor.

Cad picături de ploaie rece,
Peste pervazul din fereastră,
Cad picături peste amintirea noastră,
Iar ploaia nu mai trece...

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Constantin Păun

Seara

De prea multă lumină a zilei,
Se aprind licuricii,
Stele care sar comete,
Din noroi pân-la erete.
De prea multă stamină,
Cad storurile zilei,
Rămân afară,
Cu o mână, cu o cicoare...
Dar greul storurilor doare!
Nu mi-e de mine,
Nici de mână,
Ci de câmpul împreună,
Că întunericul îl plâmge
Și-un poem e scris cu sânge!

poezie de din Patima izvoarelor (1995)
Adăugat de Constantin PăunSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Violetta Petre

Eu cad în sus...

Eu cad în sus de fiecare dată, când brânciul mă-nghiontește în spinare
Și chiar de-o coastă încă mă mai doare, mai urc spre Dumnezeu încă o treaptă.

M-agăț de cer cu stânga și în dreapta car un poem de vineri fără nume,
Spre tine și spre-albastru mă-ndrume cu versu-n care ți se-ncuibă șoapta...

Am drum de stele-n galaxia albă și nove mi se prind de cingătoare,
Să-mi lumineze calea către soare, din perseide-mi împletesc o salbă...

Eu cad în sus și mai sfidez o lege și-n zborul nefiresc invoc o muză,
Să-mi cânte poeziile pe buză, de îngrădire și cenzuri mă dezlege.

Căderea mi-e bizară, nefirească, un singur gând mai bântuie-n tăcere,
cad în sus cu aripi de acere și raiul, în grădini, mă primească...

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Toamnă

A mai trecut o toamnă după toamnă
Și tot așa vreo zece ani la rând
De mult n-ai mai văzut zăpadă doamnă
Vezi zi și noapte frunzele căzând.

Prin parc trec pași nepăsători și toate
Îmi par desprinse parcă din trecut
A mai trecut o toamnă și-ncă-o toamnă
Deși ninsoare-n barbă aș fi vrut.

Aș vrea din urmă moartea să ne-ajungă
Dar vom trăi bătrâni, la infinit
Aceeași viață nepermis de lungă
Aceeași toamnă fără de sfârșit.

poezie de (3 mai 2004)
Adăugat de Mihail MataringaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiAu fost scrise 4 comentarii până acum.
Participă la discuție!
Teodor Laurean

Doină de pe Ceglău

A trecut săptămână după săptămână,
De când tu nu mă mai ții de mână!
Poate s-a scurs tot nisipul pustiei
Și mâna ta a uitat să mă ție!

Dar ce importanță mai are
Câte veșnicii mor în propria mea stare?
Când te lași înfulecat de zădărnicie,
Iubirea este singura ta vecie!

Azi am stat pe laviță la poartă
Și mi-am bătut joc de lumea deșartă!
Și am aflat că timpul nu trece, nu vine--
Pe uliță trec, în genunchi, numai eu
Împreună cu mine!

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Marius Robu

Treacăt

Privesc în treacăt berzele din parc
Li s-a tăiat din aripi chiar și zborul
Și-au fost lăsate libere-ntr-un țarc
Să le privească-n grabă trecătorul

Chiar umbra mea din treacăt le privește
Și mă privește parcă și pe mine
Și-n treacăt din trecut îmi amintește
Când eu zburam, ea nu sta lângă mine

Ci se târa ca șarpele-n țărână
Pe jos, ca berzele n-o zărească
Iar eu dădeam în treacăt dintr-o mână
Să trec din cer în cer printr-o fereastră.

Când a trecut un cioc prin visul meu
Și cerurile s-au făcut ruine
De-atunci departe-mi trece Dumnezeu
Aproape numai umbra stă cu mine.

poezie de din Carte de bucăți (2008)
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Evadare din trecut

Prezentul mi-e praf, trecutul cenușă,
Pereții de cretă au nuanțe de gri,
Pe cărți sunt păianjeni care vin pe sub ușă
Afară nu-i noapte, dar nu este nici zi,

Igrasiile desenează hărți pe perete,
Mucegaiuri albastre pe zid se preling,
Am scrisori cenușii prin sertare secrete,
Iar ziua de noapte nu mai pot s-o disting,

Mă târăsc ajung mai aproape de ușă,
Vreau ies din cavoul acesta morbid,
Las în urmă un oraș din fum și cenușă,
Iar pașii îmi scrâșnesc prin cenușă arid.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Constantin Triță

Aștept de-o săptămână

Ia-mă ușor de mână
Și inima-mi atinge,
Dureri nu rămână
În suflet, focul stinge.

Cutează și mă poartă
Spre veșnicii deschise,
Iubiri, noroc și soartă,
Răstoarnă-le din vise.

Păstrează-mă lipită
De trupu-ți ca o taină,
Ce arde și palpită
Abil ieșind din haină.

Ia-mă ușor de mână
Si inima-mi atinge,
Aștept de-o săptămână
Uitările... a plânge.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Marius Robu

Mărturisire

Mă spăl pe creier, timp de-o săptămână,
Că m-am ținut cu Dumnezeu de mână,
Și vreau uit, că e mare păcat
Chiar și să cred c-a fost adevărat.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Cine sunt

Probabil ca sunt ploaia ce-mi bate la fereastră
Cerșind un gram minuscul din scumpa fericire
Atunci când picuri cad din bolta cea albastră
A falnicului cer ce-arată veșnicie.

Poate că sunt nisipul din țărmul unei mări
Ce e lovit cuminte de valuri mici, domoale
Și e mișcat de vântul venit din patru zări
Făcând din mine numai nisipuri călătoare.

Poate că sunt un brad aflat în vârf de munte
Privind spre orizontul de la capăt de lume
Vorbind cu lupii iarna ce par mă asculte
Fiindcă trăiesc singuri, sperând în vreo minune.

De fapt nu sunt nici ploaie, nici nisip și nici brad
Sunt doar un simplu om rătăcitor prin lume
Ce și-a pierdut speranța iar Domnul l-a uitat
Iar azi nu mai viseaza după nici o minune.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info

Fani pe Facebook