'Il vino, come il volo, è stata inventato perché la mia mente si elevi per meglio vedere il mondo dall'alto...
L'uva scorre per vie segrete dal tralcio della vigna all'incantesimo del vino. A volte deve stagionare mesi o anni, ma il suo cammino si compie sempre. E quando apri una bottiglia senti che lì dentro c'è qualcosa che arriva da molto lontano, che viene dal sole e dalla profondità della terra.''
Asemeneaa zborului, vinul a fost inventat pentru ca mintea mea să fie cât mai sus și pentru a vedea mai bine lumea.
Strugurii curg pe căi secrete - de la crenguța de viță până la magia vinului. Uneori, el trebuie să se matureze luni sau ani, dar drumul său este întotdeauna bine parcurs.
Și, când deschizi o sticlă, simți că înăuntru există ceva care vine de foarte departe, chiar de la soare și din adâncul pământului.
Fabrizio Caramagna în site Aforisticamente
Adăugat de Doina-Maria Tudor
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- citate despre vin
- citate despre timp
- citate despre zbor
- citate despre struguri
- citate despre secrete
- citate despre inventatori
- citate despre existență
- citate despre elevi
- citate despre crengi
Citate similare
'Avrei voluto essere capace di fermarli cos236; com'erano, certi momenti. Come quegli aquiloni che restano sospesi per lunghissimi istanti nel cielo e sembra che nessun vento, nessuna tempesta riesca a portarli via... Se riesci a vivere tutti gli istanti senza mai pensare al passato o al futuro, la tua vita avr224; un solo nome: eternit224;.''
Aș fi vrut să pot opri anumite momente așa cum le-am trăit. Asemenea acelor zmee care rămân suspendate pentru momente foarte lungi pe cer și, se pare că niciun vânt, nicio furtună nu le poate lua... Dacă poți trăi toate momentele fără să te gândești vreodată la trecut sau la viitor, viața ta va avea un singur nume: eternitatea.
Fabrizio Caramagna în blog personal al autorului
Adăugat de Doina-Maria Tudor
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi citate despre viață, citate despre vânt, citate despre viitor sau citate despre trecut
Ultima noapte cu tata
Ultima noapte cu tata
Autor: Teodor Dume
Text tradus în lb. Italiană de Lidia Popa
nu am aflat niciodată de ce tata
plângea în somn și de ce
își ținea mâinile sub cap în aceeași poziție
noapte de noapte
poate că mamei i-a șoptit
înainte de a stinge lumina
când îi cosea buzunarele
găurite de timp
de câte ori îi săream la gât
seara înainte de culcare
lăcrima și
în răstimpul dintre lacrimi
mă strângea în brațe
dar niciodată
nu mi-a spus te iubesc
îi tremurau mâinile și vocea
ori de câte ori
încerca să-mi vorbească și
deseori își schimba vorba
cu o întrebare
ai mâncat...
în ultima seară când ar fi trebuit
să-l văd cu mâinile așezate sub cap
avea mâinile încrucișate peste piept
și dormea
dimineață când am dat fuga la patul lui
să-l trag de mustață ca de fiecare dată
mama m-a așezat pe genunchi
mi-a luat capul între palmele ridate de timp
m-a privit în ochi și mi-a șoptit ca și când
tata și-ar fi continuat somnul
tatăl tău s-a dus să-l întâlnească
pe Dumnezeu
și mi-a dat de grijă să-ți spun că tu
îi vei ține locul
***
Ultima sera con mio padre
Teodor Dume
Traduzione Lidia Popa
Non ho mai scoperto perché pap224;
piangeva nel sonno e perché
teneva le mani sotto la testa nella stessa posizione
notte dopo notte
forse ha sussurrato a sua madre
prima di spegnere la luce
quando ha cucito le tasche
forate dal tempo
ogni volta che gli saltavo al collo
la sera prima di andare a letto
lacrima era
in mezzo alle lacrime
mi stava abbracciando
ma mai
non mi ha detto che mi ama
le sue mani e la sua voce tremavano
ogni volta
anche lui stava cercando di parlare con me
spesso cambiava idea
con una domanda
"hai mangiato..."
l'ultima notte quando avrei dovuto
vederlo con le mani sotto la testa
le sue mani erano incrociate sul petto
e stava dormendo
la mattina quando sono corso al suo letto
a tirarlo per i baffi come ogni volta
mia madre mi ha messo in ginocchio
mi prese la testa tra i suoi palmi rugosi
mi guardò negli occhi e mi sussurrò come se
mio padre avrebbe continuato a dormire
"tuo padre gli 232; andato incontro
a Dio"
e mi ha infastidito dirmi che "tu
prenderai il suo posto"
poezie din Carte: ultima noapte cu tata (2021), traducere de Lidia Popa
Adăugat de Teodor Dume
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre voce
- poezii despre somn
- poezii despre seară
- poezii despre mamă
- poezii despre lumină
- poezii despre vorbire
- poezii despre timp
- poezii despre tată
- poezii despre schimbare
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Ultima noapte cu tata
Dragii mei!
Vă propun spre lectură un text drag mie: Ultima noapte cu tata
tradus în lb. Italiană de Lidia Popa!
Ultima noapte cu tata
autor: Teodor Dume
nu am aflat niciodată de ce tata
plângea în somn și de ce
își ținea mâinile sub cap în aceeași poziție
noapte de noapte
poate că mamei i-a șoptit
înainte de a stinge lumina
când îi cosea buzunarele
găurite de timp
de câte ori îi săream la gât
seara înainte de culcare
lăcrima și
în răstimpul dintre lacrimi
mă strângea în brațe
dar niciodată
nu mi-a spus te iubesc
îi tremurau mâinile și vocea
ori de câte ori
încerca să-mi vorbească și
deseori își schimba vorba
cu o întrebare
ai mâncat...
în ultima seară când ar fi trebuit
să-l văd cu mâinile așezate sub cap
avea mâinile încrucișate peste piept
și dormea
dimineață când am dat fuga la patul lui
să-l trag de mustață ca de fiecare dată
mama m-a așezat pe genunchi
mi-a luat capul între palmele ridate de timp
m-a privit în ochi și mi-a șoptit ca și când
tata și-ar fi continuat somnul
tatăl tău s-a dus să-l întâlnească
pe Dumnezeu
și mi-a dat de grijă să-ți spun că tu
îi vei ține locul
***
Ultima sera con mio padre
Teodor Dume
Traduzione Lidia Popa
Non ho mai scoperto perché pap224;
piangeva nel sonno e perché
teneva le mani sotto la testa nella stessa posizione
notte dopo notte
forse ha sussurrato a sua madre
prima di spegnere la luce
quando ha cucito le tasche
forate dal tempo
ogni volta che gli saltavo al collo
la sera prima di andare a letto
lacrima era
in mezzo alle lacrime
mi stava abbracciando
ma mai
non mi ha detto che mi ama
le sue mani e la sua voce tremavano
ogni volta
anche lui stava cercando di parlare con me
spesso cambiava idea
con una domanda
"hai mangiato..."
l'ultima notte quando avrei dovuto
vederlo con le mani sotto la testa
le sue mani erano incrociate sul petto
e stava dormendo
la mattina quando sono corso al suo letto
a tirarlo per i baffi come ogni volta
mia madre mi ha messo in ginocchio
mi prese la testa tra i suoi palmi rugosi
mi guardò negli occhi e mi sussurrò come se
mio padre avrebbe continuato a dormire
"tuo padre gli 232; andato incontro
a Dio"
e mi ha infastidito dirmi che "tu
prenderai il suo posto"
poezie de Teodor Dume din Carte: Ultima noapte cu tata. Editura: Pim/Iași (2021), traducere de Lidia Popa
Adăugat de Teodor Dume
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nulla sopravvive all'effimero. Il tempo 232; un tumulto continuo dell'universo che 232; un grande cuore attraverso il quale egli passa. Per capirlo, siediti faccia a faccia con lui, parlagli di te e cos236; puoi recuperare alcuni dei momenti sotto forma di ricordi.
Camelia Oprița în WordPress.com Ho osato essere bambino per un istante (noiembrie 2007)
Adăugat de Alessio
Comentează! | Votează! | Copiază!
L'arte e la letteratura sono necessarie. Attraverso di loro, vedi con l'occhio della tua mente ciò che non hai toccato con gli occhi organici. Ma come vedi oggi, i tempi sono amari, teatri e cinema non sono stati chiusi nemmeno durante la guerra.
Camelia Oprița în libro Muro dei pensieri (octombrie 2020)
Adăugat de Alessio
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și citate despre filme, citate despre artă sau citate de Camelia Oprița despre artă
Che fece...il gran rifiuto *
Vine pentru unii oameni o zi
când trebuie să pronunțe marele Da
sau marele Nu. Cel care-l are pe Da
deja în sufletul lui, rostindu-l,
merge onorat de toți și sigur pe el pe drumul drept.
Cel care refuză, nu se căiește. Întrebat iarăși,
El va spune în continuare nu.
Deși acel nu exact acel nu
îl va trage în jos întreaga lui viață.
* Titlul este o trimitere la Divina Comedie / Infernul lui Dante Aligheri, mai exact la al LX lea vers din al III-lea cânt: " Che fece per viltade il gran rifiuto " " Care a făcut, din lașitate, marele refuz" vers prin care Dante îl condamnă, pare-se, pe papa Celestino al V-lea, cel care, ales papă, "din lașitate" a refuzat pe 13 August 1294 tiara și scaunul pontifical.
poezie de Constantine P. Cavafy, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre viață, poezii despre versuri, poezii despre suflet, poezii despre religie, poezii despre poezie, poezii despre lașitate, poezii despre iad sau poezii despre comedie
E se ci perderemo, io non ti perderò e tu non mi perderai. Perché alla fine io lo so e tu lo sai, ci sono tramonti che non tramontano mai.
citat din Massimo Bisotti
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
La tour Eiffel
Mais oui, je suis une girafe,
M'a raconté la tour Eiffel,
Et si ma tête est dans le ciel,
C'est pour mieux brouter les nuages,
Car ils me rendent éternelle.
Mais j'ai quatre pieds bien assis
Dans une courbe de la Seine.
On ne s'ennuie pas 224; Paris:
Les femmes, comme des phal232;nes,
Les hommes, comme des fourmis,
Glissent sans fin entre mes jambes
Et les plus fous, les plus ingambes
Montent et descendent le long
De mon cou comme des frelons
La nuit, je l232;che les étoiles.
Et si l'on m'aperçoit de loin,
C'est que tr232;s souvent, j'en avale
Une sans avoir l'air de rien.
poezie clasică de Maurice Careme
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre girafe, poezii despre dans sau poezii despre Paris
Și Duhul, și Mireasa...
Și Duhul, și Mireasa zic: "Vino! vino! vino!
Cât te așteaptă Tatăl cu haină de lumină
Și cât te cheamă Domnul cu dragoste de mamă
O, vino! vino! vino! că nu mult te mai cheamă.
Vino, vino, vino suflete-așteptat
Până nu se-apleacă ziua spre-nnoptat
Până nu se duce Cel ce te-a chemai
Până te mai iartă sângele curat."
Și frații, și Cuvântul zic: "Vino, vino, vino
Și pune-ți legământul pe calea cea divină
Căci Domnul te așteaptă să scapi de-a morții teamă
O, vino! vino! vino! că nu mult te mai cheamă."
Și moartea, și viața zic: "Vino! vino! vino!
Căci harul și prilejul nu mult au să mai țină
Cât încă poți întoarce, ia azi chemarea-n seamă
O, vino! vino! vino! că nu mult te mai chemă."
poezie celebră de Traian Dorz
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre moarte, poezii despre vestimentație, poezii despre sânge, poezii despre prezent, poezii despre nuntă sau poezii despre iubire
Vino...
Vino, în cerul înalt, printre nori
Vino, să numărăm stelele până-n zori
Vino, să îți arăt steaua mea
Vino, doar așa, cred, ne vom vedea!
Vino, eu te aștept oricât ar trebui
Vino, nu-ți fie frică, te voi păzi...
Vino, să vezi îngerii cum ne zâmbesc,
Vino, doar știi ce mult te iubesc.
Vino, în noapte, sub clar de lună
Vino, te aștept să fim împreună,
Vino, și dacă și tu ai vrea...
Vino, să îmi arăți steaua ta!
Vino, în amurg, în fapt de seară
Vino, când stele-ncep să răsară
Vino, să zburăm printre ele...
Vino...
Să ne-mpletim cununi din flori și din... stele
poezie de Mariana Simionescu (12 septembrie 2011)
Adăugat de Mariana Simionescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre stele, poezii despre înălțime, poezii despre îngeri, poezii despre zâmbet, poezii despre zbor, poezii despre nori sau poezii despre noapte
Nu putem fi siguri de ceva pentru care merită să trăiești, decât dacă suntem dispuși să murim pentru acel ceva.
citat clasic din Ernesto Che Guevara
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre moarte
Mai bine să mori în poziție de drepți, decât îngenuncheat.
citat din Ernesto Che Guevara
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mai bine, vino și bea vin cu mine
Nu te duce să escaladezi munții albaștri,
munții albaștri sunt împânziți de obsesii și de furie;
fiecare înțelept, mustind de cunoaștere și de viziuni
se fălește în fața celorlalți, vânând merite, glorie și putere.
Peștii ajung în farfurie pentru că mușcă momeala;
moliile ard pentru că sunt atrase de lampă.
Mai bine, vino să bem vinul împreună;
eliberează-te, dă în clocot, dă în clocot până simți că plutești.
poezie de Bai Juyi din Recomandând vinul, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre înțelepciune, poezii despre viziune, poezii despre vin, poezii despre pești, poezii despre munți, poezii despre furie, poezii despre cunoaștere sau poezii despre albastru
Din cauza fatalității există războaie și o parte a omenirii trebuie să fie dominată de o alta. Fatalitatea se face vinovată că nu este posibil să fie mai puțină suferință pe pământ decât a fost dintotdeauna. Fatalitatea poate fi raționalizată din punct de vedere filosofic drept "lege naturală" sau "destin omenesc", din punct de vedere religios drept "voința Domnului", din punct de vedere etic drept "datorie" - pentru caracterul autoritar ea este întotdeauna o putere mai mare exterioară individului, căreia individul nu poate decât să i se supună. Caracterul autoritar venerează trecutul. Ceea ce a fost va fi în veci. Să dorești sau să muncești pentru ceva care nu există dintotdeauna înseamnă crimă sau nebunie. Miracolul creației - pentru că creația este întotdeauna un miracol - se află în afara experienței sale emoționale.
Erich Fromm în Texte alese (1983)
Adăugat de Homo Novus
Comentează! | Votează! | Copiază!
Audioteca Citatepedia
Voce: Michelle Rosenberg
Vezi mai multe citate despre vinovăție, citate despre suferință, citate despre război, citate despre religie, citate despre posibilitate, citate despre nebunie, citate despre muncă sau citate despre legi
Întrebare
Mă caut mereu
în ziua de mâine,
dar marți nu sunt eu.
Și luni când mai vine?
De-ași fi arhiereu,
chiar miercuri ar fi bine
să declar că sunt eu.
Și luni când mai vine?
Mâine aș fi din nou eu,
dar joi nu-i de mine,
eu nu visez la empireu.
Și luni când mai vine?
Pentru vineri sunt un deșeu
aruncat departe de sine.
Deci tot nu sunt eu.
Și luni când mai vine?
Sâmbătă mi-e greu,
cu dorul de mine
topind tot ce-i al meu.
Și luni când mai vine?
Odihnitoare mereu
cred duminică-n tine,
zi lăsată de dumnezeu.
Și luni când mai vine?
Azi mă simt ca un zeu,
stăpân peste mine,
încrezător că-n careu
ziua de luni tot revine.
Oră de oră trec și eu
spre zorii zilei de mâine,
dar fi-voi oare mereu
și-n lunea care vine?
E
Calvarul zilei de luni
sau
Vremelnicia devenirii mele
?
poezie de Silviu Crăciunaș (2010)
Adăugat de Silviu Crăciunaș
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre încredere, poezii despre visare, poezii despre viitor, poezii despre ore, poezii despre odihnă sau poezii despre dor
Cred în Steaua
Cred în Steaua
La bine și la greu,
Cât voi trăi
Steaua va fi
Sufletul meu.
Cred în Steaua,
Colț de tricolor,
Cu ea trăiesc,
Cu ea mă mândresc,
Pentru ea pot să mor.
Pentru onoare și adevăr,
Pentru albul fir de păr,
Pentru lumina ce vine din ea,
Cred în Steaua mea.
Pentru albastrul cerului sfânt,
Pentru tot ce am fost și ce sunt,
Pentru speranța ce vine din ea
Cred în Steaua mea.
Știu prea bine că-n adâncul meu
Este bunul Dumnezeu
Și-n viața aceasta, bună sau rea,
Cred în Steaua mea.
Om bogat sau om de rând
Trăim împreună sperând,
Dar toți ca unul zicem așa:
Cred în Steaua mea.
Lumea să știe că sunt luptător
Și că nu renunț ușor,
Fie lupta ușoară sau grea,
Cred în Steaua mea
Port în mine semnul ceresc,
Am curaj și îndrăznesc,
Focul credinței mă ține în șa,
Cred în Steaua mea.
Steaua va fi veșnic în inima mea,
Steaua îmi dă puterea de-a crede în ea!
cântec interpretat de Cristian Buică, muzica de Cristian Buică, versuri de Cristian Buică
Adăugat de Cristian Buica
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Vezi mai multe poezii despre sfinți, poezii despre sfințenie, poezii despre păr sau poezii despre onoare
Rânduri pentru un necredincios
Hai, vino!...
Vino mai curând, să vezi
Minunea-n care numai tu nu crezi,
Să vezi cum cerul vesel se coboară
Și muntele-ncruntat cum se ridică,
Să prindă cea din urmă zi de vară
Cu cel din urmă zbor de rândunică...
Hai, vino!...
Vino mai curând, s-asculți
Nemulțumirea celor mici și mulți,
Că vara n-a ținut decât trei luni,
Și-n viața unui an trei luni nu sunt
Decât exact trei străchini de pământ
Cu hrană pentru nouă guri de căpcăuni!...
Hai, vino!...
Vino mai curând, să-nveți
Secretul măscăricilor-poeți...
Să-nveți să mori când nu știi să trăiești
Și să trăiești abia după ce mori,
Iar după moartea ta să te-ntregești
Cu restul celorlalți nemuritori!...
Hai, vino!...
Vino mai curând, să simți
Cum sună-o ploaie din monezi cu zimți
În punga goală-a unui biet ateu...
Și, travestit în cel ce-ai vrut să fii,
Să-l poți cinsti, cu-o halbă, pe bunul Dumnezeu!...
Hai, vino!...
Vino mai curând...
Nu vii?...
poezie celebră de Ion Minulescu din Viața românească, XXIV, nr. 9-12 (septembrie 1932)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre secrete, poezii despre rândunele, poezii despre ploaie sau poezii despre nemulțumire
Ampère a fost și este mare
Să vă spun eu ce mă doare:
Amp232;re, savant de viță,
A fost și este mare,
(Zise biata liță!)
epigramă de Alexandru Truță
Adăugat de Alexandru Truță
Comentează! | Votează! | Copiază!
Expert în tulburări mintale
a fost chemat acolo ca expert
se gândea să treacă întâi prin tunelul misterului
oamenii au decedat după ce au trecut pe acolo
coridorul cu pereții de sticlă
făcea legătura între spital și biroul său
lumina celor patru sori se revărsa
din toate părțile
era o după-amiază minunată
blos cel mare
cel auriu
se afla sus în est și sub el
se înălța blis cel mic
cel roșu
în direcția opusă vedeai limpede
pe cerul purpuriu vestic
două puncte strălucitoare
ale lui peus și cheus
câmpiile nordice erau luminate
auzise că alinierea celor patru sori
se face din zece în zece ani pământeni
da' și pământul se schimbase
anul dura treisprezece luni
cu douăzeci de zile fiecare lună
înainte de ora de recuperare
o să vizioneze un film vechi
cu terminatori umanoizi
se gândea să servească prânzul
ouăle erau mari și gustoase
iar carnea de porc avea un gust
de porumbel pământean
și nu avea colesterol
aprinse un trabuc medicinal
pufăia cum făcuse înainte
che guevara sau fidel castro
avea o beretă care era identică
cu aia purtată de che guevara
un aeroglisor poposi în apropiere
fuma
fuma
fuma
degajat din cauza peisajului
dacă ar fi pictor
din ăla care întinde culori cu pensula sau cuțitul
pe hârtie
carton sau pânză
ar picta minunăția din jur
de mâine se va apuca de cercetări
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre pictură, poezii despre medicină, poezii despre arte plastice, poezii despre zile, poezii despre roșu sau poezii despre promisiuni
Autobiografie
În copilăria mea copacii erau verzi
Și foarte mulți. Și fluturi prin livezi.
Vino devreme sau nu veni deloc.
Când vorbea tata parcă lovea-n copaci securea,
Iar la gât gulerul îi stătea mereu aiurea.
Vino devreme sau nu veni deloc.
Mama purta rochii de un galben stins;
Blândă, duioasă, blândețe fără de cuprins
Vino devreme sau nu veni deloc.
Pe la cinci ani am început să am coșmaruri dese
Și-apoi nimic apoi nu a mai fost precum fusese.
Vino devreme sau nu veni deloc.
Întunericul le spunea celor morți povești,
Cu lampa stinsă-n casă, se-ațineau umbre la ferești.
Vino devreme sau nu veni deloc.
Când mă trezeam înfrigurat din somnul greu,
Nimeni, dar nimeni, nu venea la patul meu.
Vino devreme sau nu veni deloc.
Când din groaza-mi mută țipăt a străpuns,
Nimeni, dar nimeni, din casă n-a răspuns
Vino devreme sau nu veni deloc.
M-am ridicat pe cer soarele cu ochi de gheață
Privea cum mă petrec singur singurel prin viață.
Vino devreme sau nu veni deloc.
NB. Samhain-ul celtic, premergătorul Halloween-ului, se celebra făcând schimb de sau împărtășind poezii cu tentă înfricoșătoare. Iar poezia de mai sus are legătură și cu faptul că Louis MacNeice și-a pierdut mama când acesta era la o vârstă foarte fragedă.
poezie de Louis MacNeice, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre copaci, poezii despre întuneric, poezii despre început, poezii despre vârstă sau poezii despre verde